La Chișinău, deputații democrați, socialiști și populari care, cu o săptămână în urmă, au votat în prima lectură pentru trecerea la sistemul electoral mixt mai încearcă însă să-și definitiveze proiectul de lege: acesta trebuie trimis spre avizare Comisiei de la Veneția. Un aspect complicat, semnalat deja de oficiali ai acestei comisii europene, este trasarea circumscripțiilor electorale.
Regulile privind formarea circumscripţiilor, mai ales a celor din regiunea transnistreană şi de peste hotare, trebuie să fie revizuite, dacă sistemul va fi adoptat, a atenționat joi Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, la capătul unei vizite la Chişinău. Prin asta, oficialul comisiei a repetat practic una din obiecțiile pe care le formulase Comisia de la Veneţia într-un aviz negativ în 2014, pe marginea unei propuneri democrate de trecere la sistemul electoral mixt.
„De asta şi am solicitat expertiza Comisiei de la Veneţia, ca să ne ajute cu cele mai bune practici pentru astfel de probleme sensibile. Le-am solicitat în mod expres să ne sugereze soluţii”, spune pe de altă parte deputatul democrat Sergiu Sârbu. Dificultățile ar fi două, mai spune fruntașul democrat, ce criterii să fie luate la baza creării acestor circumscripții şi cum efectiv să se organizeze votarea.
În proiectul socialiştilor, aceste criterii sunt hotarele administrative şi numărul de locuitori. Numai că nimeni nu-şi imaginează deocamdată cum ar putea asta să se întâmple în mod efectiv în cazul regiunii necontrolate din est şi a cetăţenilor din afară.
O propunere pe care o examinează promotorii reformei ar fi, aşa cum am aflat de la Sergiu Sârbu, principiul cotelor:
„Ca în România, de exemplu. Acolo era scris expres în lege că în circumscripţiile din diaspora sunt aleşi patru deputaţi şi doi senatori, la 4 milioane de cetăţeni peste hotare. Este doar un exemplu pe care îl examinăm. Soluţii finale încă nu sunt. De data aceasta, le-am solicitat în mod expres celor de la Comisia de la Veneţia să ne ofere soluţii.”
Analistul politic, Igor Boţan, crede, însă, că nici Comisia de la Veneţia, nici legiuitorii moldoveni nu vor putea să găsească o soluţie potrivită, pentru că aceasta, la părerea lui, nu există:
„Comisia de la Veneţia nu dă soluţii, ea îşi spune punctul de vedere şi indică asupra inconsistențelor. Cum poate ea să dea soluţii? Thomas Markert a spus clar: acestea sunt probleme politice. Cum poţi să pretinzi Comisiei de la Veneţia să dea soluţii politice, dacă ai spus că ai nevoie de un aviz pe probleme legale şi tehnice?
În plus, apare întrebarea: care este sensul să constitui circumscripții acolo unde consideri că e un teritoriu ocupat? Dacă admitem că se reușește totuşi, ce vor face transnistrenii? Ei vor spune că noi avem Sovietul suprem, în care cetăţenii sunt reprezentaţi în urma unui vot cât de cât uniform. Ce statut vor avea aceşti deputaţi la Chişinău? De deputaţi în exil? Dar cine le va asigura securitatea în regiune? Apar un şir de probleme la care soluțiile lipsesc.
L-am auzit astăzi pe dl Candu elogiind primul parlament ales în bază de vot universal. Dar tocmai acel parlament a adoptat trecerea la proporţional, din cauza problemei transnistrene nerezolvate.”
Deputatul socialist, Vasile Bolea, susţine că e de competenta Comisiei Electorale Centrale să stabilească hotarele circumscripţiilor. Numai că şi CEC se declarase nelămurită cum să facă aceasta, cel puţin în cazul votului de peste hotare, atunci când i s-a cerut părerea despre votul uninominal propus de democraţi.
