Tot aceste restricții, ca într-un cerc vicios, împiedică cetățenii amendați să conteste amenzile în instanțele de drept comun: nu-ți poți găsi așa ușor avocat pe timp de pandemie, mai ales când nu ai voie să ieși în oraș.
Amenzile sunt mari, dar aducerea subiectului în fața Curții Constituționale are bătaie mai lungă. Instanța care a dat deja câteva decizii împotriva guvernului în ultimul timp este chemată să stabilească de fapt o limită a puterii executive în perioada stării de urgență.
Aplicarea de amenzi a devenit posibilă după ce legislativul a completat în ziua de 12 martie Codul Contravențional cu un articol ce prevede sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/ sau combaterea bolilor epidemice. Conformitatea acestui articol normelor constituționale o contestă deputații de opoziție Octavian Țîcu și Vasile Năstase, dar și câteva prevederi din dispozițiile Comisiei pentru situații excepționale ce se referă la procedura aplicării amenzilor, contestării și examinării lor în instanțele de judecată. În baza acestor norme până acum au fost amendați peste 1700 de cetățeni și agenți economici.
Atât Octavian Țîcu, cât și Vasile Năstase susțin, în sesizările lor, că agenții constatatori care dau amenzi se bucură de „o putere discreționară care nu este delimitată”, de care cauză se comit multiple abuzuri, fiind încălcate grav drepturile omului.
Iată cum vede situația Octavian Țîcu: „Comisia [pentru situații excepționale] și-a asumat multe chestiuni care nu au fost transparente și pe care din punct de vedere al constituționalității le putem contesta. În al doilea rând, modul de acțiune pe care noi l-am văzut în raport de aplicare a acestor sancțiuni încalcă principiile fundamentale ale demnității umane și a libertăților, ale căror drepturi trebuie respectate indiferent de condițiile în care ne aflăm. Și desigur, în al treilea rând, este vorba de amenzile exagerate în raport cu salariile și veniturile”.
Deputatul Blocului ACUM, fracțiunea Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Vasile Năstase afirmă, în sesizarea înregistrată în ziua de 28 aprilie la Curtea Constituțională, că agenții constatatori nu explică celor pe care îi amendează drepturile la un avocat și nici nu asigura prezența unui avocat din oficiu. Asta în condițiile în care cea mai mare parte a cetățenilor nu dispun de resurse financiare ca să apeleze la asistența unui avocat și în multe cazuri nu reușesc să găsească un apărător în cele 48 de ore puse la dispoziție. În plus, potrivit lui Năstase, Comisia pentru situații excepționale a intervenit în domeniu ce este atribuit prin Constituție exclusiv parlamentului, modificând de la sine putere legi organice.
Până la sesizările depuse în această săptămână de cei doi deputați, Curtea Constituțională a fost interpelată de un judecător de la Ungheni, Ion Ghizdari, care a atenționat că Comisia pentru situații excepționate „și-a arogat atribuții de legiferare, care-i sunt improprii” atunci când a schimbat termenii de contestare și examinarea a contravențiilor. Magistratul a făcut acest demers după ce a examinat un caz în care un cetățean a fost amendat cu 24 mii de lei pentru că a vândut pui la Nisporeni.
Avocata Natalia Moloșag, care apără în instanță mai multe persoane amendate, spune că mai mulți avocați au contestat la Curtea de Apel dispozițiile Comisiei pentru situații excepționale ce se referă restrângerea termenului de contestare a proceselor verbale de la 15 zile, cum scrie Codul Contravențional, la două zile. Un alt aspect la care au atras atenția înlăturarea garanțiilor de care se bucură cetățenii. Instanța de apel le-a respins demersul. De aceea, Natalia Moloșag salută toate sesizările depuse Înalta Curte, mai ales că ea este convinsă că prevederile legii supreme au fost încălcate.
Oamenii în genere rămân fără apărare pentru că sunt izolați
„Persoanele nu au fost informate. Atunci când a intrat în vigoare articolul 761 , prin care s-au stabilit aceste sancțiuni, nu prevedea clar ce anume persoana nu are dreptul să facă. Și prin dispoziția nr. 4 ei și mai tare au încâlcit. Oamenii în genere rămân fără apărare pentru că sunt izolați, nu au voie să iasă. [Și mai grav e] în cazul în care tu nu ești o persoană informată că există o linie verde, că există un oficiu teritorial de asistență juridică garantată de stat, că există acum avocați privați care acordă asistență gratuită. Dreptul la informare a fost foarte grav încălcat în situația dată de R. Moldova”.
După declararea stării de urgență, R. Moldova a notificat secretariatul general al Consiliului Europei că în noua situație anumite drepturi vor fi limitate, mai exact se menționau drepturile la circulație, la întrunire și la educație. Multe alte drepturi decât cele invocate de autorități au fost la fel restrânse, este de părere avocata Natalia Moloșag, inclusiv dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus unui tratat inuman și degradant, dreptul la un proces echitabil, care include dreptul la apărare, dreptul de a fi prezumat nevinovat. Jurista mai spune că avocații sunt pregătiți să depună plângeri la Curtea de la Strasbourg după ridicarea stării de urgență în numele celor care se declară păgubiți de diverse abuzuri.
