Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, procurorul general, procurorul-şef de la Anticorupţie și directorul Centrului Naţional Anticorupţie vor fi audiați săptămâna viitoare în parlament în legătură cu frauda bancară din 2014 şi anchetarea acesteia. Iniţiativa aparţine grupului parlamentar al socialiştilor şi a fost sprijinită şi de câţiva deputaţi democraţi, fără de care nu s-ar fi adunat numărul necesar de voturi.
Propunerea socialiștilor a fost sprijinită cu multa însuflețire. Până şi câțiva deputați ai Partidului Democrat de la guvernare s-au încumetat să-şi exprime susținerea. În cele din urma s-a invocat o eroare la numărarea voturilor şi opţiunea celor câţiva democraţi a fost pusă la îndoială.
După aproape o oră de la adoptarea cu 53 de voturi a propunerii, deputatul popular-european George Mocanu a spus că a adăugat din greșeală şapte voturi date de democrați şi a cerut retragerea acestora din scorul anunțat, ceea avea să ducă la dezavuarea deciziei de aprobare.
Speakerul democrat Andrian Candu a încercat a iniţieze anularea primului vot, dar propunerea de rectificare nu a întrunit majoritate necesară.
Astfel a rămas în vigoare convocarea şefilor de la Banca Naţională, Procuratură şi CNA care vor fi audiați săptămâna viitoare în ședință plenara.
Socialistul Vlad Bătrîncea, care a cerut în numele fracţiunii aceste audieri, a spus că la patru ani de la producerea fraudei bancare nu se cunosc nici principalii beneficiari şi nici unde s-a aciuat miliardul furat din sectorul bancar:
„Dorim să vină procurorul general şi şeful CNA să ne prezinte informaţia despre câţi bani s-au recuperat, care este situaţia şi ce prespective sunt. Atragem atenție că domnul Candu fiind la discuții cu partenerii săi în SUA şi în UE a declarat că 90 la sută din banii furaţi sunt identificaţi. Facem apel ca aceşti bani să fie atunci întorşi în bugetul statului, că deseori se spun cuvinte tari în afara ţării, dar când reveniţi în ţară nu doriţi să prezentaţi oamenilor informaţia.”
Deputatul Ştefan Creangă a adăugat că deputaţii Comisiei economie, buget și finanțate au solicitat, dar fără succes deocamdată, Băncii Naționale să le prezinte raportul Kroll 2.
Aflat săptămâna trecută în Statele Unite, unde a avut loc o discuție legată de Moldova la institutul ce cercetări politice Atlantic Council, speakerul democrat Andrian Candu s-a arătat foarte optimist în legătură cu capacitatea statului moldovean de a recupera din faimosul furt al miliardului. El a spus atunci că autorităţile ar fi găsit deja peste 90 la sută din sumă, făcând referire la o strategie de recuperare a furtului bancar publicată de procurori în urmă cu trei luni.
Strategia procurorilor ar vrea să demonstreze partenerilor străini că se depun eforturi pentru investigarea fraudei bancare...
Experţii de la Centru de Resurse Juridice au analizat această strategie a autorităţilor şi au ajuns la concluzia că aceasta nu ar fi un instrument pentru a ajuta justiţia să identifice vinovaţii, ci mai degrabă să demonstreze partenerilor occidentali că se depun eforturi pentru investigarea acestei fraude.
Preşedintele acestui Centru, Vladislav Gribincea a spus azi, prezentând la o masă rotundă principalele constatări, că autorităţile nu pot spune suma exactă care a fost sustrasă în timpul fraudei de proporţii ce s-a soldat cu lichidarea a trei bănci şi transformarea prejudiciului în datorie publică. Prin urmare nu e limpede ce se doreşte a fi investigat şi recuperat. O altă constatare e că ar exista cel puţin 20 la sută din sumele sustrase în 2014 din sistemul bancar care nu au intrat deloc în vizorul procurorilor moldoveni. Alte 40 la sută din banii sustraşi figurează în dosare nefinalizate încă, spune Vladislav Gribincea.
„Strategia nu menţionează un lucru elementar: niciun leu din banii sustraşi nu a fost restituit statului. Într-adevăr statul a compensat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor celor trei bănci, dar aceştia nu sunt banii furaţi. Sunt bani care existau în bănci. Dar din cele 13,3 miliarde cel puţin care au fost sustrase niciun leu nu a fost restituit.”
O altă constatare a experţilor e că cele mai mari semne de întrebare ridică procesul primarului de Orhei Ilan Shor, condamnat de primă instanță la 7 ani de închisoare. Jumătate din toată suma devalizată ar fi dispărut când băncile ulterior lichidate erau controlate anume de Ilan Shor, spune Vladislav Gribincea:
„Se raportează că Ilan Shor a sustras 5,2 miliarde, dar judecătorii constată doar 2,7 miliarde. Mai mult ca atât autorităţile raportează speculativ încasarea prin hotărâri judecătoreşti a 2,7 miliarde de la Shor. O astfel de încasare nu există. Strategia conţine prevederi confuze în ce priveşte sechestrele aplicate pentru recuperarea bunurilor sustrase. Se vorbeşte în detaliu pe sechestrele aplicate domnului Filat şi domnului Platon şi nu vorbeşte nimic despre sechestre aplicate domnului Shor, deşi domnul Shor este principalul suspect.”
Date fiind aceste constatări îngrijorătoare experţii tratează cu scepticism capacitatea autorităţilor de a face lumină în procesul de căutare a miliardului, darămite să-l şi recupereze în totalitate pentru a despovăra cetățenii obligați să suporte consecințele.
