Linkuri accesibilitate

Procuratura a reținut mai mulți foști și actuali șefi ai Băncii Naționale în legătură cu „furtul miliardului”


Procurorul general al Republicii Moldova, Al. Stoianoglo (dreapta)
Procuratura reține mai mulți foști și actuali șefi la Banca Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00
Link direct



Procurorul general al R. Moldova, Al. Stoianoglo, a confirmat joi că a ordonat reținerea fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, a fostei adjuncte a lui Drăguțanu, Emma Tăbârță, precum și a actualilor viceguvernatori ai BNM Aureliu Cincilei și Ion Sturzu. Stoianoglo și-a explicat decizia prin ceea ce a numit implicarea BNM în frauda bancară intrată în conștiința populară drept „furtul miliardului”. De ce vin aceste rețineri abia acum, cât de mult ne apropie de elucidarea fraudei de care se vorbește de atâția ani?

Banca Naţională a fost instituţia implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului


Ştirile de presă anunţau descinderi ale procurorilor şi reţineri la Banca Naţională încă de dimineaţă, iar Alexadru Stoianoglo, procurorul general, a confirmat ulterior în faţa jurnaliştilor că a sancţionat aceste acţiuni: „Azi dimineaţă eu am sancţionat audierea şi reţinerea foştilor viceguvernatori ai BNM Emma Tăbârţă, Aureliu Cincilei, Ion Sturzu şi a fostului guvernator Dorin Drăguţanu. Noi suntem siguri că Banca Naţională a fost instituţia nemijlocit implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului”.

Cu câteva ore în urmă, procurorii au anunţat că au fost reţinuţi preventiv „un actual și un fost viceguvernator, precum și un șef de direcție de la BNM”, bănuți de „participare la escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari”. Totodată, potrivit Procuraturii Anticorupţie, în aceeaşi cauză penală a fost pus sub învinuire ex-guvernatorul Băncii Naţionale Dorin Drăguţanu, însă măsura preventivă în privinţa acestuia abia urmează să fie decisă.


Există, însă, două coincidenţe ce pun într-o lumină nu chiar bună aceste acţiuni ale procurorilor întreprinse tocmai acum. Una ar fi că ele vin simultan cu o declaraţie a preşedintelui Igor Dodon care păruse să le anticipeze. Proaspăt revenit de la Bruxelles, Dodon a sugerat că fost întâmpinat din nou acolo cu critici pentru lipsa de evoluţii în ancheta asupra furtului bancar, lăsând de înţeles că va urma un răspuns: „Principale întrebare a Bruxelles-ului e cu furtul miliardului. Şi ei au dreptate. Unde este evoluţie, de ce nu se merge mai departe, de ce nu se pun la puşcărie oamenii, de ce nu întorc banii? Iar eu le-am explicat: oameni buni, procuratura până la Stoianoglo s-a ocupat de „bule de săpun”. Şi o să vedeţi ce va urma – vor fi acţiuni foarte promte din partea organelor de control – ne-au informat la Consiliu l de Securitate.”


Peste coincidenţa cu declaraţia preşedintelui se mai suprapune una, cea legată de intensificarea negocierilor pentru crearea unei coaliţii în parlament între socialiştii aflaţi la putere cu democraţii care au făcut parte din alianţele ce au guvernat pe timpul când s-a produs furtul. Un grup dintre ei, în frunte cu fostul speaker Andrian Candu, a părăsit formaţiunea înainte să se fi început tratativele, iar motivul din care spune că Filip şi democraţii din jurul lui ar fi ajuns „în braţele lui Dodon” ar fi anume dosarele de la procuratură. Cel puţin unul dintre conducătorii de la Banca Naţională vizaţi de acţiunile de joi ale procurorilor, şi e vorba despre Aureliu Cincilei, este soţul fostei şefe de la sănătate din guvernul Filip, Ruxanda Glavan, o democrată despre care s-a speculat că ar fi fost tentată să-l urmeze pe Candu.

Noi nu avem nimic cu coaliţii de guvernare, cu chestiunile politice


Vorbindu-le jurnaliştilor după şedinţa consiliului procurorilor, Alexandru Stoianoglo a negat orice legătură între reţinerile de la Banca Naţională şi încercarea socialiştilor de a crea o coaliţie guvernamentală cu democraţii: „Noi nu avem nimic cu coaliţii de guvernare, cu chestiunile politice. Noi nu ne amestecăm în politică şi vrem ca politicul să nu se amestece în treburile noastre. Pentru noi e important identificarea oamenilor care au fost implicaţi în furtul banilor din băncile respective şi care au fost eliberaţi din Banca Naţională.”


În ultimul episod al seriei sale video „Președintele răspunde”, Igor Dodon a încercat şi el să plaseze acuzaţiile de declanşare a “dosariadei” în scopul obţinerii unei coaliţii mai sigure în zona de răspuns la o mişcare mai sigură a anchetei: “Vedeţi că sar ca propcile în sus – şi Şor, şi Candu – de ce ne atacă e evident – noi gata, îi ajungem (din urmă),” a spus Igor Dodon, referindu-se, atunci când l-a numit pe Şor, la o declaraţie prin care condamnatul fugar păruse să anticipeze, încă de miercuri, acţiunile procuraturii prin o nouă serie de dezvăluiri legate de furt, din care ar fi rezultat că din el ar fi profitat un alt condamnat, Veaceslav Platon.

Dorin Drăguţanu a condus banca centrală în momentul furtului, iar apoi, au arătat-o anchetele parlamentare, mai ales cea a „comisiei Slusari”, a fost cel care a insistat pe acoperirea găurii din băncile falite cu bani din rezerva de stat. Procurorii au mai reţinut-o pe Emma Tăbîrţă, o adjunctă a lui Drăguţanu demisă la scurt timp de la începuturile anchetei legale, şi pe soţul democratei Glavan, Aureliu Cincilei. Informaţiile despre al patrulea reţinut sunt contradictorii – în timp ce Stoianoglo vorbea dimineaţă despre Ion Sturzu, un alt vice-guvernator, oficial procuratura a anunţat despre reţinerea lui Ion Ropot, un şef de direcţie din BNM.

XS
SM
MD
LG