Linkuri accesibilitate

Audierea candidaților pentru postul de procuror-șef european (Live video)


Laura Codruța Kovesi este audiată, alături de contracandidații săi, Jean Francois Bohnert și Andres Ritter

Fosta șefă a DNA din România, Laura Codruța Kovesi este audiată de 90 de europarlamentari din comisiile reunite LIBE și de Control bugetar pentru postul de procuror-șef european

Kovesi intră în această etapă cu avansul înregistrat de reprezentantul Franței, Jean François Bohnert, plasat primul după votul din COREPER II, al ambasadorilor la UE ai țărilor membre. Votul României, dat de Luminița Odobescu, a fost împotriva fostei șefe a DNA. Kovesi a avut 25 de puncte, Bohnert, 50. Bohnert este puternic susținut de Franța, care i-a făcut lobby intens fostului judecător și procuror. În competiție se mai află și reprezentantul Germaniei, Andres Ritter. Kovesi a fost prima clasată în urma concursului la nivelul Comitetului de selecție, care a fost alcătuit din magistrați reputați din Europa, unde criteriile au fost profesionale, cele mai importante fiind independența față de politică și angajarea în lupta împotriva corupției. După votul tehnocrat au început voturile politice. Primul în COREPER II, care a reprezentat Consiliul UE.

Procurorul-șef european are mandat de șapte ani și coordonează investigarea fraudelor cu bani europeni pe teritoriul a 22 de state. Principala condiție pe care trebuie s-o îndeplinească este independența judiciară

Marți este tot o etapă politică, bazată pe lobby și negocieri. Cei trei candidați vor fi audiați pe rând și apoi vor primi întrebări din partea grupurilor politice. În Comisia LIBE, de drepturi, libertăți, justiție și afaceri interne, sunt trei europarlamentari români – Monica Macovei, Traian Ungureanu și Csaba Sogor, de la UDMR. Ei fac parte din familii politice diferite, însă este puțin probabil ca reprezentantul UDMR, care este afiliată la PPE, s-o susțină pe Kovesi, dată fiind atitudinea critică a Uniunii la adresa fostei șefe a DNA. Cei 90 de europarlamentari este de așteptat să decidă în funcție de majoritățile formate în urma negocierilor.

În Comisia de Control Bugetar sunt doi europarlamentari români, între cei 30 de membri, din nou Monica Macovei, precum și Cătălin Ivan, care s-a desprins de PSD și de Socialiștii din PE.

Rezultatul audierilor de marți din comisii este important, pentru că va arăta eficiența lobby-ului în favoarea unui candidat, cum este cazul lui Bohnert, și anti-campania pe care autoritățile aflate la guvernare în România au dus-o împotriva lui Kovesi.

Deschiderea unui dosar penal împotriva lui Kovesi de către Secția specială de investigare a Infracțiunilor din Justiție (SSIJ), va arăta dacă i-a scăzut șansele lui Kovesi. Se va putea observa și eficiența pe care au avut-o emailurile europarlamentarilor de la PSD și ALDE către colegii lor din Parlamentul European sau a scrisorii ministrului Justiției, Tudorel Toader, în care Kovesi era criticată. Votul de marți este important, dar nu decisiv.

Vor urma discuții în conferința președinților grupurilor politice din Parlamentul European, de unde va pleca un singur nume.Aici, Kovesi are susținere individuală, de pildă, din partea lui Guy Verhofstadt, președintele grupului ALDE, din Parlamentul European, dar nu se știe care va fi mandatul său în conferința președinților. De la PPE, de asemenea, s-a anunțat sprijin în favoarea lui Kovesi, ca și din partea socialiștilor, însă nu au fost anunțate deciziile la nivel politic din ziua votului.

În cazul în care din aceste dezbateri ale PE va ieși un favorit diferit de cel pe care l-a dat votul de săptămâna trecută COREPER II (unde a câștigat magistratul francez Jean François Bohnert), se va negocia. COREPER reprezintă votul Consiliului Uniunii Europene, cel a cărui președinție rotativă este asigurată acum de România. Negocierile vor avea loc între reprezentanții Parlamentului European și COREPER, ultimul for fiind reprezentat de ambasadorii Finlandei, Portugaliei și Croației. După aceste negocieri, urmează ultima etapă - votul plenului Parlamentului European, unde procurorul-șef european trebuie să întrunească două treimi din numărul total al eurodeputaților. Abia aici se încheie procedura de validare a acestei funcții.

Jean-François Bohnert a fost și procuror, și judecător. Are specializare în dreptul comercial. A fost procuror la Tribunalul de Înaltă Instanță de la Strasbourg, a fost ulterior judecător de instrucție în cadrul Tribunalului Forțelor Armate franceze staționate în Germania (1993-1998), magistrat de legătură în Germania (1998-2003), reprezentant adjunct al Franței pe lîngă Unitatea de cooperare judiciară EUROJUST (2003-2007), reluîndu-și în deceniul următor cariera în Franța, ca procuror-adjunct al parchetului din Dijon și Rouen, avocat general la Bourges și, din 2016, procuror general la Reims. Este președintele Asociației judecătorilor francezi și germani.

De ce este atât de complicată procedura de numire a procurorului-șef european? Pentru că persoana care va ocupa această funcție va conduce EPPO, un parchet cu jurisdicție în 22 de țări ale UE, câte au aderat la această instituție. EPPO se va ocupa de investigarea fraudelor cu banii comunitari, traficul și, în viitor, și terorismul. El va coordona un Colegiu, format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru EPPO (22), precum și de procurorii delegați, care vor lucra la nivel național. Investigațiile acestui parchet vor fi la Bruxelles, dar și în țările membre, iar judecarea celor urmăriți de EPPO se va face de către instanțele naționale. Există și dosare care vor fi investigate exclusiv de la Bruxelles, de către membrii Colegiului EPPO.

Numirea acestui procuror de rang este pentru un mandat de șapte ani, iar demiterea acestuia se poate face doar de către Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg.

XS
SM
MD
LG