Karim Khan, procuror-șef al Curții Penale Internaționale, a respins luni propunerea Uniunii Europene de a crea un tribunal special susținut de ONU pentru urmărirea crimelor din Ucraina, afirmând că instanța sa este capabilă să se ocupe în mod eficient de crimele de război comise acolo.
„UE interpretează greșit legea”, a spus Khan, citat de AP.
CPI, cu sediul la Haga, a lansat o anchetă privind crimele de război din Ucraina, dar nu poate urmări penal crima de agresiune - actul de invadare a unei alte țări - deoarece Federația Rusă nu este semnatară a Statutului de la Roma, tratatul care a creat curtea.
Judecați pentru genocid și crime de război
În anunțul său, von der Leyen a declarat că este esențial să obțină aprobarea Națiunilor Unite pentru a evita problemele legate de imunitate. Șefii de stat, cum ar fi președintele rus Vladimir Putin, sunt în general considerați imuni la urmărirea penală cât timp sunt în funcție.
Von der Leyen a declarat că UE va colabora cu partenerii internaționali pentru a obține „cel mai larg sprijin internațional posibil" pentru tribunal, continuând în același timp să susțină necesitatea existenței CPI.
Khan a recunoscut că CPI nu ar putea să-l judece pe Putin pentru crimă de agresiune, dar personalitățile de rang înalt ar putea fi judecate pentru crime de război sau genocid. „Ar trebui să evităm fragmentarea instituțiilor deja existente și, să lucrăm în schimb, la consolidarea lor”, a declarat Khan într-un discurs adresat Adunării statelor participante, reuniunea anuală a organismului de supraveghere al CPI.
De când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei la 24 februarie, forțele sale militare au fost acuzate de abuzuri, de la execuții și tortură în suburbia Bucia din Kiev, până la atacuri mortale asupra unor obiective civile, inclusiv bombardamentul din 16 martie asupra unui teatru din Mariupol, care, potrivit unei anchete a Associated Press, a provocat probabil moartea a aproape 600 de persoane.
Printre cele zece condiții puse de președintele Zelenski pentru a începe negocierile de pace cu Rusia se numără și aceea a înființării unui Tribunal internațional care să cerceteze „crimele” comise în timpul războiului declanșat de Rusia și înființarea unui Mecanism de compensare a pagubelor produse.
Primii pași în această direcție au fost făcuți deja. Atât Adunarea Parlamentară NATO, luni 21 noiembrie, cât și Parlamentul European au recunoscut, la sfârșitul lui noiembrie, Rusia drept „stat terorist” însă declarațiile, confirmate și la recenta reuniune a statelor NATO de la București, nu au decât o valoare politică, nu și implicații juridice. În rezoluția Parlamentului European se spune că Rusia «sponsorizează terorismul și folosește mijloace teroriste» în războiul său din Ucraina, comițând «crime de război».
