Directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, a spus Europei Libere că legea privind măsurile de sprijin pentru agricultori a fost votată în grabă, nefiind consultată nici cu fermierii, nici cu furnizorii, „nici cu toți actorii din sector”. El a declarat că legea este ineficientă și că nu ar avea niciun folos, din moment ce peste 70% din agricultorii din țară nu sunt eligibili pentru a obține sprijin din partea statului, din cauza criteriilor prevăzute de lege.

Prevederile legii se vor aplica în special pentru agricultorii care au luat împrumuturi, în ultimul an, și ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporție de cel puțin 60%, iar suprafața prelucrată afectată constituie nu mai puțin de 50%.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

În context, asociația „Forța Fermierilor” a înaintat mai multe solicitări la întrevederea cu președinta Maia Sandu. Printre acestea se numără modificarea legii după consultări publice cu toți actorii din sectorul agricol, transferul TVA-ului de la agricultori la furnizorii de inputuri și includerea acestora ca „parte păgubașă” pentru a le permite să negocieze re-eșalonarea datoriilor curente la creditele pe care le au.

Potrivit lui Bădărău, pericolul cel mai mare este că dacă furnizorii nu își vor plăți obligațiunile financiare față de producătorii de semințe din Europa până la 15 noiembrie, Republica Moldova nu va mai putea beneficia de material semincer, în avans, așa cum sunt efectuate acum operațiunile. „Producția autohtonă a semințelor de calitate este una foarte mică și insuficientă”, spune Bădărău.

Directorul Asociației spune că dacă măsurile nu o să fie îndeplinite, agricultorii vor ieși de pe 10 octombrie la proteste, după ce vor încheia lucrul în câmpuri cum ar fi însămânțările de toamnă și recoltarea roadei.

• Vezi și: Fermierii moldoveni au ieșit la proteste, autoritățile cer sprijin din partea UE

De asemenea, Forța Fermierilor a insistat și pe demisia ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Cât despre apelul ministrului Agriculturii la Bruxelles de a crea un Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova, Bădărău a zis că adresarea, ca și reacția la secetă, a fost „cu foarte mare întârziere”.

Acesta presupune că dacă s-ar fi făcut adresările la sfârșitul lunii iunie când Forța Fermierilor a semnalat pericolul din agricultură, „situația de astăzi ar fi fost puțin mai bună”. „Această criză a fost gestionată ineficient”, spune Bădărău.

Într-un comunicat de presă publicat după întrevederea cu agricultorii, președinta Maia Sandu a declarat că s-a înțeles cu aceștia să identifice împreună un instrument clar prin care „să protejăm fermierii de penalitățile exagerate și silite”.

De asemenea, aceasta a spus că va discuta cu Ministerul Agriculturii ca să aducă mai multă transparență în subiectul privind subvențiile acordate prin publicarea unei liste complete a tuturor celor care au beneficiat de subvenții din partea statului.

„Schimbarea climei este inevitabilă și e nevoie de transformări substanțiale în sectorul agricol pe termen lung, ca să nu avem aceeași problemă an de an”, se arată în comunicatul președintei.

Începând cu primăvara anului 2023, fermierii moldoveni afectați de intemperii și de perturbările grave ale pieței de cereale au organizat mai multe proteste față de ceea ce numesc lipsa de sprijin a autorităților, cerând de mai multe ori demisia ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

Un apel în sprijinul fermierilor moldoveni a lansat pe 17 septembrie și premierul Dorin Recean, în discursul rostit la conferința ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată la Chișinău. Recean a fost, de asemenea, în repetate rânduri, ținta criticilor vehemente ale fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful guvernului de la București a făcut declarația miercuri, cu ocazia semnării unui acord prin care România ia aproape un miliard de dolari de la SUA în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS), relatează Reuters.

„România se alătură astăzi unui club foarte restrâns de state partenere cheie ale SUA, care au beneficiat până acum de acest program dezvoltat prin Fondul pentru Finanțare al Statelor Unite ale Americii”, a spus Ciolacu, citat de hotnews.ro.

Vecină cu Ucraina invadată de ruși, România se numără printre țările din alianță care și-au sporit cheltuielile militare în ultimii doi ani, sperând să acorde anul acesta apărării 2,5% din Produsul Intern Brut.

Din miliardul contractat miercuri de la SUA, România spune că va accesa direct 700 de milioane de dolari, pentru achiziții, în vreme ce 220 de milioane vor merge la ROMARM, firma de stat care controlează 15 producători de arme și muniție, de la praf de pușcă până la rachete ghidate.

• Te-ar putea interesa și: România ar urma să instruiască militari ucraineni și să găzduiască trupe americane speciale SEAL

Reuters scrie că creditul garantat de guvernul SUA se poate returna în 12 ani. Aceeași sursă amintește că în august guvernul român a aprobat decizia de a contracta pentru apărare un total de 4 miliarde de dolari în credite directe prin mecanismul american FMS, ca și alte 8 miliarde pe piețele financiare, cu garantare guvernamentală americană.

Presa din România a relatat că la ceremonia de semnare a creditului, miercuri, ambasadoarea americană Kathleen Kavalec a spus că banii vor fi folosiți inclusiv pentru „susținerea unei inițiative public-private comune SUA-România pentru producerea de muniție de artilerie”.

Evenimentul de la București a avut loc în timp ce aliații NATO fac eforturi să accelereze producția de muniție pentru Ucraina, pe fondul unei ofensive susținute a Rusiei în estul țării invadate.

Ministrul român al Economiei, Radu Oprea, a precizat miercuri la Guvern că suma de 220 milioane de dolari din împrumutul de la SUA va fi folosită pentru „crearea unui centru de excelență în producerea de muniție de calibru mare 120-155 mm”. „Acest centru presupune ca România să devină unicul producător de muniție pentru tancul Abrams în Europa și de aici vom exporta în toata Europa și nu numai”, a declarat ministrul.

Ucraina are deja în dotare un număr relativ mic de tancuri Abrams, de fabricație americană.

România, spre deosebire de alte țări din NATO, nu dezvăluie de obicei detalii despre ajutorul oferit Ucrainei pe plan militar - chiar dacă unele, ca donarea unui sistem antiaerian Patriot, tot ajung la presă. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Incidentul a avut loc pe 28 februarie în Chișinău. Bărbatul a turnat acid sulfuric concentrat pe soția sa în timpul unui conflict. În urma incidentului a fost rănită și fiica acesteia, în vârstă de șase ani, care a încercat să-și protejeze mama. Ulterior, ea a reușit să iasă din apartament și să cheme ajutor.

În urma acestui caz, femeia a fost diagnosticată cu arsuri multiple moderate, iar fetița cu arsuri ușoare. Procurorii au deschis un dosar penal și l-au acuzat pe bărbat de tentativă de omor al unui membru al familiei „cu deosebită cruzime”. Bărbatul și-a recunoscut ulterior vina în fața procurorilor și le-a spus că regretă gestul.

Potrivit Centrului de Drept al Femeilor, acesta a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Instanța de judecată l-a mai obligat să-i plătească femeii jumătate de milion de lei despăgubiri morale și alte 1,1 milioane de lei „despăgubiri pentru prejudiciu biologic”, adică pentru leziunile grave pe care le-a suferit în urma incidentului.

Avocata Elena Cojocaru, care a reprezentat victima în instanță, a spus pentru Europa Liberă că dosarul a fost unul „destul de complicat”. Ea a precizat că judecătorii au satisfăcut în totalitate atât solicitarea procurorilor privind pedeapsa cu închisoarea, cât și pe cea a avocatului privind cuantumul despăgubirilor morale.

• Te-ar putea interesa și: Procurorul general: Vetting-ul a afectat investigarea „furtului miliardului”

Pentru că a pledat vinovat, bărbatul a primit o sentință mai blândă, potrivit avocatei.

„Acesta este un pas important pentru justiție și un mesaj clar că violența nu rămâne nepedepsită”, a spus Centrul de Drept al Femeilor într-un comunicat de presă.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Procuraturii Generale, procurorii au instrumentat 880 de cauze penale de violență domestică în 2023, față de 852 în 2022 și 947 în 2021. De asemenea, 27 de omoruri și 36 de violuri au fost înregistrate printre infracțiunile împotriva copiilor și familiilor.

În același an, 592 de cazuri de violență în familie au fost aduse în instanță, iar judecătorii au pronunțat 614 sentințe în astfel de cazuri. În 348 de cazuri, agresorii familiali au fost condamnați la muncă neremunerată, iar în 213 cazuri au fost condamnați la închisoare de la 2 la 9 ani. În alte 53 de cazuri, magistrații au impus pedepse cu suspendare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană (IDF) a declarat că a interceptat racheta sol-sol, care a declanșat sirenele de alarmă aeriană în Tel Aviv și în general în centrul Israelului. Nu au fost raportate victime sau pagube. IDF a declarat că a lovit locul din sudul Libanului de unde a fost lansată racheta.

Atacul a sporit tensiunile într-o regiune care pare să se îndrepte spre un nou război total, când Israelul continuă să lupte împotriva Hamas în Fâșia Gaza. Bombardamente israeliene intense au ucis cel puțin 560 de persoane în Liban luni și marți, forțând mii de oameni să se refugieze.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile israeliene din Liban sunt începutul unui nou război (experți)

Fugarii s-au adunat la Beirut și în orașul de coastă Sidon, dormind în școli transformate în adăposturi, precum și în mașini, parcuri și pe plajă. Unii au încercat să părăsească țara, provocând un blocaj în trafic la granița cu Siria.

Hezbollah a declarat că a tras o rachetă balistică de tip Qader 1 care a țintit sediul agenției israeliene de informații Mossad. Militanții o acuză de o asasinare a comandanților săi și de un atac de săptămâna trecută în care explozibili ascunși în pagere și walkie-talkie au ucis zeci de persoane și au rănit mii, inclusiv mulți membri Hezbollah.

O premieră nedorită de Israel

Armata israeliană a declarat că a fost prima dată când un proiectil tras din Liban a ajuns în centrul Israelului. Hezbollah susține că a vizat deja o bază de informații de lângă Tel Aviv luna trecută, într-un atac aerian, dar atunci nu a existat nici o confirmare. Gruparea militantă palestiniană Hamas din Gaza, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, a țintit în mod repetat orașul Tel Aviv în primele luni ale războiului.

Cele mai recente lovituri ale Hezbollah au inclus zeci de rachete trase miercuri în nordul Israelului, a declarat armata israeliană. Două persoane au suferit răni provocate de șrapnel în comunitatea agricolă Kibbutz Saar, potrivit serviciului de salvare israelian Magen David Adom.

Israelul a răspuns cu propriile sale noi lovituri asupra pozițiilor Hezbollah. În Liban, cel puțin trei persoane au fost ucise și nouă rănite într-un atac israelian în apropiere de Biblos, potrivit Ministerului libanez al Sănătății. Orașul de pe litoral se află la nord de Beirut și departe de principalele bastioane ale Hezbollah.

Armata israeliană a declarat că nu are planuri imediate pentru o invazie terestră și a refuzat să ofere un calendar al campaniei aeriene.

Tensiunile dintre Israel și gruparea militantă libaneză au escaladat constant în ultimele 11 luni. Hezbollah a lansat rachete, proiectile și drone în nordul Israelului în semn de solidaritate cu palestinienii din Gaza și cu aliatul său Hamas, un grup militant sprijinit - ca și Hezbollah - de Iran.

Israelul a răspuns cu lovituri aeriene din ce în ce mai puternice și cu uciderea țintită a comandanților Hezbollah, amenințând în același timp cu o operațiune mai amplă.

• Vezi și: Atacurile aeriene israeliene au ucis 492 de persoane în Liban

Consiliul de Securitate al ONU a programat pentru miercuri o reuniune de urgență privind Libanul, la cererea Franței.

Tirurile de rachete din ultima săptămână au perturbat viața a peste 1 milion de persoane din nordul Israelului, cu școli închise și restricții privind adunările publice.

Multe restaurante și alte întreprinderi sunt închise în orașul de coastă Haifa, iar pe străzi sunt mai puțini oameni. Unii dintre cei care au fugit spre sud din comunitățile de lângă graniță sunt din nou atacați cu rachete.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trupele ruse nu au ajuns la periferia orașului, dar grupurile de recunoaștere rusești operează deja acolo, a declarat miercuri guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, citat de Reuters

„Apărătorii noștri încearcă să le elimine. Orașul nu a fost capturat", a mai spus guvernatorul, în comentarii televizate.

Asaltul, anunțat de bloggerii militari pro-ruși și de presa rusească de stat, vine după ce forțele rusești au capturat, pe 17 septembrie, localitatea Ukrainsk.

„Unități rusești au intrat în Vuhledar, asaltul asupra orașului a început”, a declarat Iuri Podoliaka, un blogger militar pro-rus născut în Ucraina. Mai mulți bloggeri de război pro-ruși au confirmat atacul.

Vuldehar este la 80 de kilometri de Pokrovsk, orașul cheie pe care armata rusă și-a propus să îl captureze în final.

• Redacția ucraineană RFE/RL

În vreme ce trupele rusești presează tot mai adânc în estul Ucrainei în încercarea de a captura întreaga regiune Donețk, fotograful Europei Libere Serhii Nujnenko surprinde eforturile intense ale unei unități de artilerie care apără orașul strategic Pokrovsk.

Armata ucraineană nu a făcut nicio referire la câștigurile rusești din jurul Vuhledar, dar a recunoscut că există lupte în zonă.

Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele sale au învins unitățile ucrainene într-o serie de așezări, inclusiv Vuhledar, pe care rușii o numesc Ugledar, și că gruparea estică a forțelor ruse și-a îmbunătățit pozițiile tactice.

O înregistrare video neverificată din mass-media de stat rusă a arătat Vuhledar, care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război, sub artilerie grea și bombardamente aeriene, scrie Reuters.

Statul Major al forțelor armate ucrainene, într-un raport publicat marți seara, a declarat că trupele ruse au lansat opt atacuri în jurul Vuhledar și a două sate din apropiere.

„Până acum, forțele noastre au respins jumătate din atacuri. Patru sunt încă în desfășurare”, se arată în raport.

Andri Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate al Ucrainei, a declarat că utilizarea de către Rusia a bombelor aeriene ghidate a ajutat-o să avanseze în zonă.

„(Vuhledar) obișnuia să fie ușor de apărat, se află pe un teren înalt. Dar odată cu sosirea activă a bombelor aeriene ghidate pe front, inamicul a reușit să-l distrugă și să se deplaseze pe flanc”, a spus Kovalenko.

„Bombele aeriene ghidate și aviația sunt singurele lucruri care permit infanteriei inamice să se miște”, a mai afirmat oficialul ucrainean.

Moment decisiv în război

Avansul rusesc spre vest vine într-un punct de cotitură crucial în război.

Ucraina încearcă să obțină de la Occident permisiunea de a folosi rachete americane, britanice și franceze pentru lovituri în Rusia. Vladimir Putin a spus că asta ar însemna că Occidentul luptă direct împotriva Rusiei.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA, William Burns, a avertizat în aprilie că, dacă Occidentul nu va oferi mai multă asistență Ucrainei, forțele sale vor suferi mai multe înfrângeri pe câmpul de luptă, o evoluție despre care a spus că îi va încuraja pe concurenții Occidentului din întreaga lume.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Avansul relativ rapid spre vest al forțelor ruse, superioare numeric, a implicat încercuirea orașelor și forțarea retragerii trupelor ucrainene, adesea epuizate de lunile de luptă pe front.

„Cred că o retragere treptată din pozițiile de acolo este inevitabilă, având în vedere tendințele în curs de dezvoltare”, a declarat marți analistul militar ucrainean, Oleksandr Musienko, adăugând că Vuhledar și-a îndeplinit rolul în apărarea frontului de est.

Forțele ruse din estul Ucrainei au avansat cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani în august, potrivit mai multor hărți publice, chiar dacă o incursiune ucraineană în regiunea Kursk a încercat să forțeze Moscova să redirecționeze trupele.

Președintele Vladimir Putin a declarat că principalul obiectiv tactic al Rusiei este de a cuceri întreaga regiune Donbas din sud-estul Ucrainei. Rusia controlează aproape 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv aproximativ 80% din Donbas.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută pe 25 septembrie, partidul a denunțat decizia CEC, despre care a spus că este o „comandă politică” ce a dus la scoaterea din cursa electorală a unui „candidat incomod puterii”, acuzând că în spatele acesteia s-ar afla partidul de guvernământ.

„S-a confirmat ieri prin decizia CEC și avem motive serioase să credem că asta a fost o comandă politică”, a spus liderul CUB, Igor Munteanu.

Politicianul a mai spus că la baza deciziei CEC ar sta o bază de date neactualizată, care ar conține date inclusiv a unor persoane decedate. Formațiunea a spus că va contesta decizia autorității electorale în instanțele de judecată, inclusiv la CEDO.

„Nu vom ezita să mergem în toate instanțele pentru a ne apăra dreptul și vom merge până la CEDO, întrucât actualul Cod Electoral creează un mecanism de abuz, creează un mecanism de corupție sistemică prin intermediul alegerilor. Vom apela la toate instituțiile europene pentru că nu dorim sa creadă cineva că i se vor ierta greșelile atunci când încalcă recomandările Comisiei de la Veneția și ale misiunilor de observatori”, a precizat Igor Munteanu.

Contactată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a spus că acuzațiile aduse de CUB sunt „aberații cu scop electoral”.

Într-o precizare de presă, reprezentanții CEC au respins acuzațiile CUB, despre care au spus că sunt „declarații fără argumente”.

„CEC nu intră în polemici cu caracter politic, pentru că misiunea CEC este de a asigura buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar nu implicarea în jocuri politice”, se arată în comunicatul autorității electorale.

La 24 septembrie, CEC a refuzat înregistrarea lui Igor Munteanu în cursa prezidențială după ce a constatat un număr insuficient de semnături valide colectate de la alegători. Din cele 17.357 de semnături depuse de Munteanu, CEC a invalidat peste 2.500 de semnături, ca rezultat, numărul acestora fiind sub plafonul minim de 15 mii pentru a fi înregistrat drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.

• Vezi și: CEC aprobă alți trei candidați la prezidențiale și refuză înregistrarea lui Igor Munteanu

Până pe 24 septembrie, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale:

Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor; Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei; Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei; Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni; Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni; Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”; Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni; Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile reglementări vor permite cetățenilor moldoveni din Franța să-și convertească permisele de conducere eliberate în Republica Moldova. De aceeași posibilitate vor beneficia și francezii cu reședința în Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

În ședința de Guvern, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a precizat că acest acord se adaugă la cele șapte semnate deja cu statul Israel, Turcia, Lituania, Albania, Spania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

„Scopul de bază al acordului constă în asigurarea realizării corespunzătoare a procedurii de preschimbare a permiselor de conducere, precum și simplificarea procedurii menționate, pentru titularii de documente de conducere, eliberate de autoritățile competente din Republica Moldova și Republica Franceză”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros.

Oficialul a spus că aprobarea acordului va oferi cetățenilor celor două țări dreptul de a beneficia de preschimbarea reciprocă a permisului de conducere, fără obligativitatea susținerii probei teoretice sau practice.

Măsura se va aplica pentru cei care conduc vehicule cu mai puțin de 10 locuri și cu o greutate totală autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone. Totodată, persoana trebuie să fie dobândit domiciliul în una dintre cele două state.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat la 6 august că, potrivit legislației Uniunii Europene, o persoană nu poate deține simultan mai mult de un permis de conducere.

• Vezi și: Cetățenii moldoveni pot deține doar un singur permis de conducere

Astfel, cetățenii care și-au preschimbat permisele de conducere în altă țară sunt obligați să transmită Agenției Servicii Publice permisele moldovenești pentru a fi retrase și radiate din evidență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În aceeași ședință, membrii CEC au aprobat și ordinea de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot pentru prezidențiale.

Acesta va arăta în felul următor:

Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că buletinul de vot va fi ceva mai mare decât o foaie A4.

• Vezi și: CEC aprobă alți trei candidați la prezidențiale și refuză înregistrarea lui Igor Munteanu

Pentru primul tur de scrutin buletinul de vot se va tipări pe hârtie opacă de culoare gri afumat, iar pentru cel de al doilea tur de scrutin – pe hârtie opacă de culoare albastră oțel. În cazul votului prin corespondență, buletinele de vot pentru turul I și turul II vor fi aceleași.

Anterior, la 10 septembrie, CEC a aprobat modelul buletinului de vot pentru referendum. Potrivit deciziei, întrebarea din buletinul de vot va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Joe Biden și-a început discursul susținut marți, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, povestind despre conflictul care a avut loc în întreaga lume când a ajuns prima dată în funcții publice, în urmă cu mai bine de 50 de ani, inclusiv războiul din Vietnam.

Referindu-se la reconcilierea dintre SUA și Vietnam, Biden a spus: „Lucrurile se pot îmbunătăți. Nu ar trebui să uităm niciodată asta. Am văzut-o de-a lungul carierei mele.”

Acea experiență, printre altele, la care a asistat în lunga sa carieră l-a făcut să fie încrezător că lumea va trece și peste o perioadă dificilă cum este cea din prezent.

„Ca lideri, nu ne permitem luxul” să „reacționăm cu disperare” la dificultățile lumii, a spus el. „Poate pentru că tot ce am văzut și am făcut împreună de-a lungul deceniilor, am făcut cu speranță”, a spus Biden. „Știu că există o cale de urmat.”

De acum mai bine de doi ani, de când a început războiul, a spus Biden, „aliații și partenerii noștri NATO și peste 50 de națiuni s-au ridicat” împotriva Rusiei. „Cel mai important, poporul ucrainean s-a ridicat. Le-am cerut oamenilor din această încăpere să-i susțină”, a spus Biden.

„Vestea bună este că războiul lui Putin a eșuat, la fel și scopul său principal”, a adăugat Biden. „El și-a propus să distrugă Ucraina, dar Ucraina este încă liberă. Și-a propus să slăbească NATO, dar NATO este mai mare, mai puternică, mai unită decât oricând, cu doi noi membri, Finlanda și Suedia”.

„Dar nu putem renunța”, a adăugat președintele – o aluzie la viitorul incert al sprijinirii Ucrainei inclusiv în SUA, unde fostul președinte Donald Trump încearcă să obțină un alt mandat și ar putea implementa reduceri serioase ale sprijinului pentru Ucraina.

„Lumea trebuie să aleagă dacă să susțină Ucraina sau să se delimiteze de această agresiune [a Rusiei]”, a spus Joe Biden în fața Consiliului de Securitate al ONU. În sală se afla și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, care se va adresa Adunării Generale a ONU miercuri.

„Răspunsul meu este că nu vom renunța la sprijinul nostru pentru Ucraina”, a spus Joe Biden.

Embed Răspândește

Gadgeturile explozive, Gaza și Ucraina sunt pe agenda liderilor mondiali la ONU

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:36 0:00

Inocenții din Israel și din Gaza „trec prin iad”

În ceea ce privește conflictul din Gaza, el a spus că lumea nu trebuie să uite de „ororile” zilei de 7 octombrie, când luptători Hamas - organizație declarată teroristă de SUA - au invadat Israelul și au ucis peste 1.400 de oameni, majoritatea civili, potrivit autorităților israeliene. Israelul a răspuns imediat cu artilerie și bombardamente aeriene intense și neîncetate asupra Fâșiei Gaza.

Pe de altă parte, președintele Joe Biden a deplâns numărul victimelor și durerea resimțite de civili nevinovați de ambele părți ale conflictului Israel-Gaza.

„Ostaticii și civilii nevinovați din Gaza trec prin iad”, a atras atenția șeful Casei Albe.

Biden a făcut referire la sutele de civili uciși în timpul atacului Hamas asupra Israelului de acum 11 luni și la cei care au fost luați ostatici. „M-am întâlnit cu familiile acelor ostatici. M-am întristat alături de ei”, a spus Biden. „Trec prin iad.”

„Civilii inocenți din Gaza trec și ei prin iad. Mii și mii de morți, inclusiv lucrători umanitari. Prea multe familii despărțite, strămutate, înghesuite în corturi, confruntându-se cu o situație umanitară îngrozitoare.”

„Acum este timpul să finalizăm acordul de încetare a focului și să aducem ostaticii acasă. Soluția diplomatică este încă posibilă pentru conflictul Liban-Israel”, a spus el. „Să punem capăt acestui război acum”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că „trebuie să ne asigurăm că Iranul „nu va obține niciodată, niciodată, o armă nucleară”.

Inteligență artificială, schimbări climatice și eliminarea foamei

Președintele Joe Biden a prezentat marți eforturile administrației sale de a combate schimbările climatice, de a elimina foamea în lume și de a valorifica puterea tehnologiei în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU.

După ce a făcut referire la eforturile administrației sale de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a oferi vaccinuri cruciale pentru Africa, Biden a vorbit despre beneficiile și provocările care vin din tehnologie, inclusiv inteligența artificială.

„Vom avea, de asemenea, responsabilitatea de a ne pregăti cetățenii pentru viitor”, a spus Biden. „Vom vedea mai multe schimbări tehnologice în următorii doi până la 10 ani, pe care le avem în ultimii 50 de ani.”

„Inteligența artificială ne va schimba modul de viață, munca, [modul de a duce] război”, a spus Biden. El a adăugat că o mare parte din aceasta „ne-ar putea face viața mai bună”.

„Dar AI aduce și riscuri profunde, de la falsuri profunde la dezinformare, la agenți patogeni noi și la arme biologice”, a adăugat el.

„Ce trebuie să facem pentru a gestiona această nouă tehnologie”, a spus el. „Nimic nu este sigur despre cum va evolua AI sau despre cum va fi implementată”, a conchis liderul de la Casa Albă.

Joe Biden a început să vorbească marți, la ora 17:00, ora R. Moldova, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York. A fost ultimul său discurs de la ONU în calitate de președinte al Statelor Unite.

Discursul său vine pe fondul escaladării crizei din Orientul Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile israeliene din Liban sunt începutul unui nou război (experți)

Liderii mondiali s-au reunit la New York, la cea de a 79-a Adunare Generală a Națiunilor Unite pentru a discuta probleme globale și a evidenția prioritățile din țărilor lor.

Președinții Braziliei și Statelor Unite au fost printre primii vorbitori.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea anuală, membrii ONU au votat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care cer Israelului să înceteze ocuparea teritoriilor palestiniene în termen de 12 luni.

Votul a avut loc după ce instanța supremă a ONU, Curtea Internațională de Justiție , a declarat în iulie că prezența Israelului în Cisiordania și Ierusalimul de Est este ilegală și a cerut Israelului să pună capăt ocupației de decenii a teritoriilor revendicate de palestinieni pentru un viitor stat.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, sunt de asemenea așteptați să se adreseze Adunării în această săptămână.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza o ședință specială cu privire la Ucraina, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vorbi și el miercuri.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

El a denunțat Iranul și Coreea de Nord, pe care i-a numit „complici” la războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.

La reuniune a participat și reprezentantul Rusiei care nu a mai părăsit de astă dată sala de plen.

De altfel, discursul lui Zelenski a fost susținut după ce ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut microfonul și a acuzat națiunile occidentale că au transformat consiliul într-un spectacol.

„Singurul motiv din spatele convocării acestei întâlniri este acela de a oferi lui Volodimir Zelenski încă o scenă de concert în Consiliul de Securitate”, a spus el în discursul neprogramat.

La scurt timp după intervenția lui Nebenzia a luat cuvântul președintele ucrainean.

„Știm că unii din lume vor să vorbească cu (președintele rus Vladimir) Putin”, a spus Zelenski, „pentru a putea auzi de la el că este supărat pentru că ne exercităm dreptul de a ne apăra poporul”.

Zelenski, îmbrăcat în hainele sale militare, a numit astfel de opinii „nebunie”.

„Rusia nu poate fi decât forțată la pace și exact de asta este nevoie: de forțarea Rusiei la pace”, a spus el.

„Putin a încălcat atât de multe norme și reguli internaționale încât nu se va opri singur. Rusia poate fi forțată doar la pace”, a spus Zelenski, acuzând Rusia că a comis crime.

Forțele rusești continuă să țintească resursele energetice ale Ucrainei și ar putea viza în curând centralele sale nucleare, a mai avertizat el.

„Acest război nu poate dispărea pur și simplu, de aceea acest război nu poate fi calmat prin discuții. Este nevoie de acțiune”, a spus Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Zelenski a criticat, de asemenea, Iranul și Coreea de Nord, acuzate de serviciile secrete occidentale că furnizează arme Rusiei. Despre Iran s-a spus că ar fi trimis recent Rusiei rachete cu rază scurtă de acțiune.

„Rusia nu are niciun motiv legitim pentru a face din Iran și Coreea de Nord complici de facto în războiul său criminal din Europa, cu armele lor ucidându-ne, ucigând ucraineni”, a spus Zelenski.

Întâlnirea are loc în timp ce liderii mondiali se află la New York pentru adunarea lor anuală la Adunarea Generală a ONU.

Ședința Consiliului de Securitate al ONU de marți a fost solicitată de Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Malta.

Miercuri, Zelenski se va adresa Adunării Generale a ONU.

Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. A fost denunțată de Adunarea Generală, formată din 193 de membri, care a cerut Moscovei să-și retragă trupele, dar Consiliul de Securitate a fost blocat tocmai pentru că Rusia are posibilitatea de a respinge orice acțiune.

Liderul ucrainean merge joi la Washington pentru a se întâlni cu președintele Joe Biden la Casa Albă.

El urmează să-i prezinte lui Biden un plan al victoriei înainte de alegerile din SUA. Planul va fi împărtășit și candidaților la președinție, parlamentarilor americani, cât și partenerilor internaționali.

Este posibil ca planul să includă cererea repetată a Kievului de a utiliza sisteme occidentale de rachete cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din interiorul Rusiei.

Marți, el a spus într-un interviu acordat ABC News că planul său se raportează la Carta ONU.

El a spus că războiul cu Rusia este „mai aproape de sfârșit” decât cred mulți și a cerut aliaților să întărească armata Ucrainei.

„Planul victoriei este întărirea Ucrainei”, a spus Zelenski în timpul unui interviu cu prezentatorul „Good Morning America”, Robin Roberts. „De aceea le cerem prietenilor noștri, aliaților noștri, să ne întărească. Este foarte important."

Candidatul republican la președinție, Donald Trump, a exprimat îndoieli cu privire la oportunitatea acordării, în continuare, a sprijinului militar american pentru Ucraina.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tot marți, 24 septembrie, CEC a respins înregistrarea candidaturii lui Igor Munteanu, din partea Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, după ce a invalidat mai multe semnături în sprijinul său și a constatat că numărul total al semnăturilor valide este insuficient.

• Te-ar putea interesa și: Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE

Până pe 24 septembrie, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale:

Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor; Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei; Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei; Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni; Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni; Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”; Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni; Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Femeile au cerut o întâlnire cu ministrul Apărării, Andrei Belousov, și demobilizarea celor dragi. După ce femeile au spus că vor înnopta în fața clădirii ministerului, poliția le-a dispersat cu forța, reținând pentru scurt timp unele dintre ele.

După protest, femeile au fost chemate la o secție de poliție și interogate în legătură cu manifestația și revendicările lor. Organizația OVD-Info, care monitorizează încălcările drepturilor în Rusia, relatează că două dintre ele, Anna Bogatcenko și Anastasia Slavik, au fost inculpate oficial.

Protestul din capitala rusă a avut loc pe 21 septembrie, adică exact la doi ani de când președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care chema oamenii la ceea ce oficialii ruși numesc „operațiunea militară specială” din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: „Deja morți”: Azi om al străzii în Siberia, mâine soldat în Ucraina

În octombrie 2022, Putin a anunțat că mobilizarea parțială s-a încheiat, dar nu a semnat niciodată un decret corespunzător, declarând public că nu era nevoie de așa ceva.

Ulterior, el a anunțat că oamenii mobilizați vor rămâne în forțele armate până la sfârșitul conflictului. Absența unui decret de încheiere a mobilizării parțiale permite autorităților să mențină oamenii mobilizați în Ucraina, deoarece regimul juridic al acestei situații continuă să fie în vigoare.

După ce Putin a anunțat mobilizarea în urmă cu doi ani, sute de mii de cetățeni ruși au părăsit țara, majoritatea plecând spre Kazahstan, Georgia, Mongolia și Turcia, pentru a evita să fie înrolați în armată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Districtul Oder-Spree din landul est-german Brandenburg a declarat marți cel mai înalt nivel de alertă, deoarece râul Oder a crescut din nou, așteptându-se ca apele să atingă 5,90 metri în satul Ratzdorf, la granița cu Polonia, informează dpa.

Râul curge de obicei prin sat la cota de aproximativ 2,60 m. Orașul Eisenhüttenstadt, din apropiere, ar putea fi, de asemenea, afectat.

Autoritățile au avertizat locuitorii să stea departe de barierele de protecție împotriva inundațiilor, după ce au fost raportate cazuri de „turiști de inundație” - oameni care au urcat pe bariere pentru a vedea mai bine nivelul ridicat al apelor.

Serviciile de urgență sunt la datorie la Ratzdorf, unde se construiește un dig de 152 de metri. Se așteaptă ca nivelul apei să atingă un nivel maxim în Ratzdorf miercuri și să rămână ridicat până vineri.

Între timp, tot marți, autoritățile poloneze au cerut locuitorilor să respecte interdicția de a se apropia de malurile Oderului, avertizând că râul va rămâne la nivel ridicat mai multe zile la rând.

Noile vești proaste de la hidrologi vin după ce indundațiile începute la mijlocul lunii au făcut cam 25 de victime în Cehia, Polonia, România și Austria.

Marți, guvernul de la Varșovia a spus că va mobiliza până la 23 de miliarde de zloți (cam o sută de miliarde de lei moldovenești) pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor din sudul țării, considerate cele mai mari din ultimele două decade.

• Te-ar putea interesa și: În România, Dunărea va culmina la weekend, dar nu se așteaptă „probleme deosebite”

Hidrologii români spun că Dunărea umflată de ploile provocate de ciclonul Boris va atinge nivelul maxim în România în ultimul weekend din septembrie, dar nu se prevăd dificultăți ca în țările din amonte.

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare. (MT)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Conform informațiilor aflate la dispoziția organelor de cercetare preliminară, Odarcenko a trecut frontiera de stat în afara punctului de control cu România și după aceea s-a adresat autorităților de stat din România cu o cerere de azil în acest stat”, a declarat un procuror anticorupție ucrainean, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), Andrii Odarcenko ar fi trecut ilegal frontiera în România pe 17 septembrie, în apropierea localității Krasnoilsk din regiunea Cernăuți, în dreptul localității Vicovu de Sus din județul Suceava.

Șoferul lui Odarcenko a declarat la audierea din 19 septembrie că, cu două zile înainte, acesta i-a cerut să îl lase în centrul localității de la granița cu România, i-a dat telefoanele mobile și i-a cerut să le pună la încărcat, potrivit Tribunalului Anticorupție din Ucraina.

Odarcenko i-a mai spus că se va întoarce singur la Kiev. De atunci, șoferul nu l-a mai văzut pe deputat și nu știe cum să ia legătura cu el.

Acuzat de corupție

Anul trecut, pe 21 noiembrie, Biroul Național Anticorupție din Ucraina a anunțat suspiciunile anchetatorilor cu privire la Andrii Odarcenko, deputat din 2019 în fracțiunea Slujitorul Poporului.

El ar fi încercat să îl mituiască în bitcoin pe șeful Agenției de Stat pentru Restaurarea și Dezvoltarea Infrastructurii, Mustafa Naiem.

Deputatul ar fi intenționat să primească bani din fondul pentru lichidarea consecințelor agresiunii armate pentru a repara clădirile Universității de Stat de Tehnologie Alimentară și Comerț din Harkov, unde Odarcenko a fost decan.

Valoarea șpăgii ar fi fost de circa 8% din contract, potrivit rechizitoriului trimis în instanță. Ulterior, deputatul i-ar fi oferit lui Naiem o parte din beneficiul ilegal în valoare de 0,39 bitcoini, adică echivalentul a 10.000 de dolari.

În timpul uneia dintre audierile în instanță, Odarcenko a negat că l-ar fi mituit pe funcționarul ucrainean.

El a recunoscut că a avut contacte cu Naiem, dar a spus că acesta i-ar fi cerut să îl învețe cum să utilizeze criptomonedele. În plus, deputatul a declarat că ancheta împotriva sa ar putea fi o dovadă a „persecuției politice”.

Tot atunci, instanța i-a impus deputatului Odarcenko o cauțiune în valoare de 15 milioane de grivne (325.000 de euro). Acesta a plătit cauțiunea.

Măsuri după fuga în România

Președintele Verhovna Rada (Parlamentul din Ucraina) nu a emis aviz de călătorie de afaceri pentru Odarcenko, a mai spus procurorul de caz la audierea din 19 septembrie.

Acesta este motivul pentru care Înalta Curte Anticorupție a decis să-l aresteze în lipsă pe Andrii Odarcenko.

De asemenea, procurorii au solicitat includerea deputatului pe lista persoanelor urmărite internațional.

Parchetul anticorupție din Ucraina a inițiat recuperarea celor 15 milioane de grivne (aproximativ 325.000 de euro) din cauțiunea plătită anterior de către deputat.

Ajuns în România, Odarcenko a solicitat autorităților statului român azil, a declarat procurorul de caz în timpul audierii, potrivit Serviciului ucrainean al RFE/RL.

Potrivit Libertatea, Andrii Odarcenko a cerut autorităților române protecție temporară, de care beneficiază – de la începutul războiului – aproape 180.000 de cetățeni ucraineni.

Contactați de Europa Liberă, reprezentanți ai Poliției de Frontieră și ai Inspectoratului General pentru Imigrări au declarat că nu pot face comentarii cu privire la cazuri particulare.

Cine este Andrii Odarcenko

Născut pe 2 noiembrie 1978, Andrii Mikolaiovici Odarcenko este profesor de comerț și managementul calității.

A fost ales deputat independent în alegerile parlamentare din noiembrie 2019. Ulterior, s-a înscris în Partidul Slujitorul Poporului, care a fost fondat de actualul președinte, Volodimir Zelenski.

A absolvit Universitatea de Stat de Tehnologie Alimentară și Comerț din Harkov în 2000. Este doctor în științe tehnice.

Știre preluată de la Radio Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În condiții de securitate extrem de volatile și cu risc sporit de escaladare”, MAE reamintește cetățenilor că a emis avertismente pentru evitarea oricăror călătorii în Liban, Israel și regiunea Orientului Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile aeriene israeliene au ucis 492 de persoane în Liban

MAE recomandă cetățenilor „să urmărească instrucțiunile autorităților militare și civile; să limiteze călătoriile în nord și sud; fără mari necesități, să nu părăsească domiciliul; în caz de tiruri, să se refugieze în adăposturi speciale”.

În caz de necesitate, cetățenii sunt rugați să apeleze la ambasada Republicii Moldova din Israel sau la linia de urgență a MAE. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un subiect important de pe agendă a fost progresul Moldovei în procesul aderării la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

Potrivit BNM, „dosarul de aderare la SEPA a fost finalizat”, ceea ce ar demonstra „conformitatea Moldovei cu criteriile SEPA pentru statele non-europene”. BNM a depus în ianuarie 2024 cererea de integrare în acest sistem, iar în luna august a primit confirmarea din partea EPC. Pentru punerea în aplicare a deciziei, BNM a inițiat un proiect de armonizare legislativă și tehnică cu asistență printr-un proiect de Twinning finanțat de UE.

La întâlnirile de la Bruxelles s-a vorbit și despre „oportunitatea” trecerii Republicii Moldova la valuta de referință euro.

„În contextul creșterii importanței monedei unice europene în fluxurile valutare ale economiei țării noastre, s-a menționat oportunitatea tranziției firești la valuta de referință euro – un beneficiu pentru populație și mediul de afaceri din Republica Moldova”, se precizează în comunicatul BNM.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova „are toate atributele de a fi copilul minune al zonei”, crede guvernatoarea BNM, Anca Dragu

Guvernatoarea Anca Dragu a declarat că BNM are un „rol vital” în pregătirea țării pentru aderarea la UE, iar adoptarea normelor europene ar permite creșterea interesului investitorilor europeni pentru piața bancară autohtonă, a concurenței în sector, sporirea calității serviciilor bancare și a securității tranzacțiilor.

Reprezentanții BNM au avut discuții la Bruxelles cu șeful Direcției Generale de Politică de Vecinătate și Negocieri de Extindere (DG NEAR), Gert Jan Koopman, șeful Direcției Generale Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA), John Berrigan, șefa-adjunctă a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), Elena Flores, și cu Giorgio Andreoli, Director General al EPC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Compania TikTok a spus că demersul face parte din eforturile sale de a preveni dezinformarea în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie, scrie Sky News.

Printre conturile vizate în această măsură sunt cele ale grupului media Rossiya Segodnya, care deține serviciile de știri RIA Novosti și Sputnik, alături de TV-Novosti. TikTok a mai spus că aceste conturi au fost restricționate anterior în Regatul Unit și UE, iar conținutul public de acestea la nivel mondial a fost marcat ca fiind produs de o entitate media „controlată de stat”.

Aceste interdicții, care ar însemna inclusiv blocarea definitivă a conținutului produs de aceste conturi pe rețea, vin după ce guvernul SUA a acuzat doi angajați ai RT că ar fi încercat să implice o companie americană în producerea de conținut online cu scopul de a influența alegerile.

Decizia TikTok vine după ce măsuri similare au fost luate săptămâna trecută de Meta, proprietarul Instagram și Facebook, care a interzis Rossiya Segodnya, RT și altele pentru „activitate de interferență străină”.

RT - care și-a pierdut licența de emisie în Marea Britanie în martie 2022 - a declarat pentru canalul britanic Sky News că Meta „cenzurează fluxul de informații către restul lumii". Kremlinul a declarat și el că Meta „se discreditează” prin interzicerea instituțiilor de presă ruse de stat.

• Te-ar putea interesa și: „Russia Today nu mai este doar o televiziune!” Washingtonul demontează mecanismul de propagandă externă al Kremlinului

Interdicțiile vin după ce la 13 septembrie Departamentul Trezoreriei al SUA (ministerul de finanțe din guvernul american) a anunțat sancțiuni împotriva aparatului de propagandă al Kremlinului, în frunte cu Rossiya Segodnya, pentru activități maligne în străinătate, scoțând în prim-plan ceea ce a numește destabilizarea R. Moldova înaintea alegerilor din toamnă.

Este vorba în special de Rossiya Segodnya, TV-Novosti, Dmitri Kiselev (directorul RT), organizația Evrazia (nume complet: ANO Evraziya) și directoarea ei, Nelli Parutenco, numită în comunicat „fostă responsabilă cu finanțele în partidul lui Ilan Șor”. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pentru a descuraja și mai mult infractorii să abuzeze de Telegram Search, ne-am actualizat Termenii și condițiile și Politica de confidențialitate, asigurându-ne că sunt consecvenți în întreaga lume. Am clarificat că adresele IP și numerele de telefon ale celor care încalcă regulile noastre pot fi dezvăluite autorităților ca răspuns la cereri legale valide”, a scris pe Telegram miliardarul franco-rus acuzat că nu a acționat împotriva difuzării de conținut infracțional pe rețeaua de socializare cu aproximativ 1 miliard de utilizatori.

„În ultimele săptămâni, o echipă dedicată de moderatori, care utilizează AI, a făcut Telegram Search mult mai sigură. Tot conținutul problematic pe care l-am identificat în Căutare nu mai este accesibil”, a scris Durov.

Originar din Rusia, Durov a fost reținut la Paris luna trecută și ulterior eliberat pe o cauțiune de 5,5 milioane de dolari pentru presupusa „complicitate în administrarea unei platforme online pentru a permite o tranzacție ilicită, într-o rețea de crimă organizată”.

Arestat după ce a aterizat cu avionul său privat pe aeroportul Le Bourget, Durov a fost plasat în custodia poliției pentru aproape patru zile, iar pe 28 august a fost eliberat, dar pus sub acuzare și plasat sub control judiciar.

Inculparea sa pentru douăsprezece infracțiuni are legătură cu o anchetă mai vastă a justiției franceze privind crima organizată pe rețelele de socializare.

Printre aceste infracțiuni, Pavel Durov a fost inculpat și pentru „complicitate la difuzarea într-o rețea de crimă organizată de imagini cu minori de natură pornografică” și de „complicitate la traficul de droguri”.

Justiția franceză îi reproșează că nu a acționat împotriva utilizării platformei sale de bandele de criminalitate organizată, că nu a moderat mesajele utilizatorilor și că nu a colaborat cu anchetatorii.

• Te-ar putea interesa și: Patronul Telegram, Pavel Durov, inculpat și plasat sub control judiciar

Telegram, la rândul său, respinge aceste acuzații. Aplicația susține că a acționat „conform cu legislația UE”, în special DSA, o lege europeană care impune reguli pe platformele mari, inclusiv implementarea instrumentelor de moderare.

Durov ar mai fi și ținta unei anchete pentru „violențe grave” împotriva unuia din copiii săi, la Paris, a aflat miercuri seară AFP de la o sursă apropiată subiectului.

Această anchetă tocmai ar fi fost deschisă și încredințată biroului minorilor (Ofmin), a adăugat aceeași sursă, precizând că faptele ar fi fost comise împotriva unuia din fiii miliardarului franco-rus născut în 2017, în timp ce acesta era școlar la Paris.

Băiatul locuiește acum în Elveția împreună cu mama sa, care a depus o plângere în această țară în 2023, acuzându-și fostul partener de violență asupra unuia din copiii săi, a continuat sursa apropiată cazului.

Cazul lui Durov aduce în discuție o temă mai veche privind răspunderea penală a furnizorilor de aplicații și alimentează dezbaterea despre limitele libertății de exprimare, unde se încheie și unde începe aplicarea legii.

Politico a scris că autoritățile franceze au emis un mandat de arestare și pentru fratele lui Durov, Nikolai, co-fondator Telegram. Ambele mandate ar fi fost emise în martie, dar procuratura din Paris a spus că nu comentează mandatele de arestare pentru că acestea sunt grevate de secretul anchetei.

În acest stadiu, singura persoană chestionată în acest caz este Pavel Durov, se arată într-un comunicat al procuraturii.

Arestarea lui Durov a pus în discuție și relația dintre Telegram și o serie de guverne.

Președintele Emmanuel Macron, care împreună cu echipa sa folosește Telegram pentru a comunica, a luat prânzul cu Durov în 2018, ca parte a unei serii de întâlniri pe care liderul francez le-a avut cu antreprenori din domeniul tehnologiei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În sudul Libanului, familiile şi-au strâns bunurile și s-au îndreptat spre nord cu mașini, camioane și motociclete, în timp ce armata israeliană a lovit ținte despre care a spus că au legătură cu grupul armat șiit libanez Hezbollah, transmite BBC.

Atacurile aeriene israeliene au ucis 492 de persoane în Liban.

Unii locuitori au raportat că au primit avertismente sub formă de mesaje text și înregistrări vocale din partea armatei israeliene de a părăsi zonele din apropierea pozițiilor grupării susținute de Iran. Zahra Sawli, o studentă din orașul Nabatieh din sud, a declarat pentru BBC că bombardamentele au fost intense.

„M-am trezit la 6 dimineața în sunetul bombardamentelor. Până la prânz a început să devină foarte intens și am văzut o mulțime de lovituri în zona mea.”

„Am auzit o mulțime de cioburi de sticlă.”

Spre deosebire de mulți alții, ea și cei cu care era nu au ieșit din casă - nu au îndrăznit, a spus ea.

„Unde ar trebui să mergem? O mulțime de oameni sunt încă blocați pe străzi. Mulți dintre prietenii mei sunt încă blocați în trafic pentru că o mulțime de oameni încearcă să fugă”, a spus ea.

Până luni seară, Ministerul Sănătății libanez a raportat că 492 de persoane au fost ucise și peste 1 600 au fost rănite în bombardamente.

Acesta a precizat că cel puțin 35 de copii s-au numărat printre cei uciși. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că au efectuat 1 100 de lovituri în ultimele 24 de ore.

Printre acestea se numără o lovitură aeriană în sudul Beirutului care, potrivit IDF, a vizat un comandant de rang înalt al Hezbollah.

• Te-ar putea interesa și: Bombardamente israeliene fără precedent în Liban: 182 de morți

Și în Beirut a existat o neliniște generalizată. În timp ce oamenii din sud ajungeau în capitală în mașini cu valize fixate pe capotă, unii dintre locuitorii orașului plecau ei înșiși.

Reacții internaționale la reuniunea ONU de la New York

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, este „foarte îngrijorat" de numărul de victime civile în atacurile israeliene lansate în sudul și estul Libanului, se arată într-un comunicat difuzat luni la Națiunile Unite, relatează AFP.

Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, a declarat și el luni că Libanul și Israelul sunt în pragul unui „război în toată regula”, după ce loviturile israeliene au ucis luni aproape 500 de persoane.

Franța solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU privind Libanul, relatează France24.

„Această situație este extrem de periculoasă și îngrijorătoare. Pot spune că suntem aproape într-un război în toată regula”, a declarat luni reporterilor Josep Borrell.

„Dacă aceasta nu este o situație de război, nu știu cum ați putea să o numiți”, a spus el, citând numărul tot mai mare de victime civile și intensitatea loviturilor militare.

Borrell a declarat că eforturile de reducere a tensiunilor sunt în curs de desfășurare, dar cele mai mari temeri ale Europei cu privire la o revărsare devin realitate.

El a spus că civilii plătesc un preț ridicat și că sunt necesare toate eforturile diplomatice pentru a preveni un război în toată regula.

„Aici, la New York, este momentul să facem acest lucru. Toată lumea trebuie să își pună la dispoziție toate capacitățile pentru a opri această cale către război”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Exploziile de pagere din Liban provoacă temeri de extinderea războiului

Franța a solicitat luni o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta despre Liban, după ce Israelul a lansat un atac transfrontalier major după aproape un an de confruntări cu Hezbollah, susținut de Iran.

„Am solicitat organizarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate privind Libanul în această săptămână”, a declarat luni ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, făcând apel la toate părțile să «evite o conflagrație regională care ar fi devastatoare pentru toată lumea», în special pentru civili.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit epidemiologului Alina Druc, anul acesta va fi utilizat același vaccin ca și anul trecut – Influvac Tetra, cu doza 0,5 ml în seringă pre-umplută, produs în Olanda.

„Administrarea vaccinului gripal și anti-COVID-19 va putea fi efectuată în timpul aceleiași vizite”, a declarat Europei Libere, șefa secției supravegherea epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii virale acute al ANSP, Alina Druc.

Autoritățile au procurat 200.000 de doze de vaccin care au costat aproximativ 17 milioane de lei, bani alocați din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Cine poate fi vaccinat împotriva gripei:

Copiii și maturii cu maladii cronice: astm bronșic, maladii renale, hepatice, respiratorii, cardio-vasculare, patologii imuno-deficitare, persoanele cărora li s-a făcut transplant, bolnavii de tuberculoză, bătrânii și invalizii din aziluri.

Gravidele, personalul medical, studenții și rezidenții Universității de Medicină, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, angajații Ministerului Afacerilor Interne și ai Armatei Naționale, carabinierii, asistenții sociali, personalul orfelinatelor și azilurilor, personalul aeroportului și al Serviciului Situații Excepționale.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova a procurat 200.000 de doze de vaccin antigripal

Potrivit ordinului cu privire la vaccinare emis de Ministerul Sănătății la sfârșitul săptămânii trecute, în cazul existenței stocului suficient de vaccinuri se va permite vaccinarea și a altor contingente de persoane la solicitarea acestora. Se va acorda prioritate copiilor cu vârsta de la 6 luni până la 6 ani, părinții cărora vor solicita vaccinarea.

În sezonul 2023-2024, în R. Moldova au fost înregistrate 1.776 de cazuri de gripă sezonieră și un deces, în timp ce în sezonul precedent au fost înregistrate 1.980 de cazuri și patru decese.

Cum ne protejăm de gripă?

Gripa este afecțiunea virală contagioasă sporadică, epidemică sau pandemică și poate fi determinată de virusurile A, B sau C.

La apariția primelor semne ale gripei (febră, dureri de cap, musculare, în articulații, slăbiciuni, tuse), agresați-vă medicului de familie sau solicitați asistența de urgență.

Ca să nu vă îmbolnăviți, medicii recomandă:

• evitați contactul cu persoanele care au aceste semne de boală;
• spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun;
• acoperiți gura și nasul cu batista (șervețel de unică folosință) atunci când tușiți sau strănutați;
• evitați în locurile publice să atingeți cu mâinile ochii, nasul şi gura;
• respectați distanța de cel puțin un metru de la persoanele bolnave sau suspecte de boală;
• aerisiți frecvent încăperile, atât la domiciliu, cât și la serviciu;
• evitați locurile publice şi aglomerate;
• consumați cât mai multe fructe şi legume proaspete, care sunt bogate în vitamine;
• consumați lichide (ceai, apă potabilă) și practicați plimbările în aer liber.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare.

Hidrologii estimează că debitul Dunării va creşte şi se aşteaptă o viitură zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: UE ajută regiunile inundate cu miliarde de euro

Ministerul Mediului a anunțat că a discutat cu specialiștii de la hidrocentrala Porțile de Fier despre situaţia digului și despre ce debit ar putea să susţină.

„Monitorizăm în permanenţă tot cursul Dunării, de pe teritoriul României, specialiştii de la fiecare SGA sunt pregătiţi să intervină în orice moment şi, de asemenea, urmărim şi ce se întâmplă cu evoluţia debitului Dunării şi în ţările vecine”, a precizat Mircea Fechet.

• Vezi și: Polonia și Ungaria, confruntate încă cu inundațiile. În alte țări central-europene, apele se retrag

Dunărea a culminat zilele trecute în Slovacia, apoi în Ungaria, inundând unele regiuni joase de pe maluri, dar nu a provocat pagube așa de mari ca alte indundații din trecut.

Mai devreme, la jumătatea lunii septembrie, ploile abundente au făcut să iasă din albie mai ales cursuri de apă mai mici din Cehia, Polonia și Austria, ca și în estul României. Inundațiile pe alocuri catastrofale din aceste țări au făcut 24 de victime, făcând necesară evacuarea a mii de oameni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, investigațiile de laborator efectuate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, la data de 19 septembrie, au confirmat șapte probe pozitive la Norovirus de tip G2, iar în asociere la patru bolnavi a fost confirmată bacteria Escherichia coli.

Astăzi, 23 septembrie, rămân spitalizați opt copii, starea lor de sănătate este medie, cu ameliorare.

În urma unor proceduri de dezinfecție și igienă, cantina din incinta instituției își va relua activitatea, mai spune Ministerul Sănătății.

• Te-ar putea interesa și: Infecție cu norovirus la Liceul „Aristotel”: 7 elevi diagnosticați, starea unuia se îmbunătățește

Pe 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și angajatul instituției au fost internați în spital, inclusiv un copil în secția de reanimare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai recente atacuri au loc pe fondul unora dintre cele mai intense schimburi de focuri transfrontaliere din aproape un an de conflict, într-o vreme când Israelul își îndreaptă atenția către granița sa de nord, de unde Hezbollah îl atacă cu rachete în sprijinul aliatului său Hamas, care duce un război cu Israelul în Gaza.

„Ne adâncim atacurile în Liban, acțiunile vor continua până când ne vom atinge obiectivul de a readuce locuitorii din nord în siguranță la casele lor”, a declarat ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, într-un videoclip publicat luni de biroul său.

„În aceste zile publicul israelian va trebui să dea dovadă de calm”, a mai spus el.

Ministrul a vorbit după ce armata israeliană a lansat atacuri asupra Hezbollah, grup armat susținut de Iran, în sudul Libanului, în estul văii Bekaa și în nordul regiunii din apropierea Siriei.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat că cel puțin 182 de persoane au fost ucise, inclusiv femei, copii și medici, și peste 700 au fost rănite în loviturile Israelului de luni.

Purtătorul de cuvânt pentru comunicările în arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, a declarat într-o postare pe X că, până în prezent, au fost lovite peste 300 de ținte ale Hezbollah, după ce a avertizat anterior că loviturile aeriene asupra caselor din Liban, în care „Hezbollah a ascuns arme” erau iminente.

În replică, Hezbollah a declarat luni că a lansat rachete asupra pozițiilor armatei israeliene.

Atacurile aeriene au mărit presiunea asupra Hezbollah, care săptămâna trecută a fost ținta un atac pe care secretarul său general Hassan Nasrallah l-a numit „fără precedent” în istoria grupării. Atunci, mii de pagere și walkie-talkies folosite de membrii săi au explodat.

• Te-ar putea interesa și: Exploziile de pagere din Liban provoacă temeri de extinderea războiului

Operațiunea a fost atribuită aproape de toată lumea Israelului, care nu și-a confirmat sau negat responsabilitatea.

Într-o altă lovitură majoră pentru milițiile din Liban, un atac aerian israelian asupra suburbiei sudice a Beirutului a vizat vineri comandanți de rang înalt ai Hezbollah, omorând 45 de persoane, potrivit Ministerului libanez al Sănătății.

Hezbollah a declarat că 16 membri ai grupării s-au numărat printre victimele fatale, inclusiv liderul Ibrahim Aqil și un alt comandant, Ahmed Wahbi.

Potrivit serviciului de ambulanță israelian, o persoană a fost rănită ușor de șrapnelul provenit de la ultimul tir de rachete asupra nordului Israelului.

Imad Kreidieh, șeful companiei libaneze de telecomunicații Ogero, a declarat luni pentru Reuters că au fost detectate în rețea peste 80 000 de apeluri automate care cereau oamenilor să își evacueze zonele. Nu toți cei apelați au răspuns.

Aceste apeluri au fost „un război psihologic, menit să facă ravagii și haos”, a adăugat el.

Luni, locuitorii din sudul Libanului au primit apeluri de la un număr libanez care le ordona să se îndepărteze imediat la 1.000 de metri de orice poziție folosită de Hezbollah, a declarat un reporter Reuters care a primit apelul în sudul Libanului.

Apeluri de evacuare au fost primite pe telefoane până în capitala libaneză, Beirut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Știrea, reluată duminică de Associated Press, a apărut mai întâi pe site-ul Just the News, la mijlocul lunii curente.

Routh a făcut declarația în iunie 2023, când revenea în SUA din Ucraina prin aeroportul din Honolulu, statul Hawaii, unde își avea ultimul domiciliul american cunoscut. Funcționarii de la graniță l-au „tras deoparte” pentru a discuta cu el mai pe larg după ce el însuși li s-a lăudat cu acțiunile de recrutare.

În cadrul interviului care a urmat, Routh le-a prezentat funcționarilor americani o carte de vizită în care se descria drept directorul unei grupări numite „Centrul Internațional de Voluntari”, cu legături în Siria, Pakistan și Israel.

Din relatările presei americane nu rezultă direct că Routh ar fi călătorit în Moldova – doar la Varșovia, în Polonia, la Istanbul, în Turcia și la Kiev - în anii 2022 și 2023.

În notele agenților de imigrație americani după interviul cu Routh apare și România (scrisă ca „Romanian” în loc de „Romania”) ca țară din care el ar fi căutat să recruteze voluntari pentru Ucraina.

Ryan Routh, care are 58 de ani, a fost arestat de poliție în Florida pe 15 septembrie, după ce agenții Serviciului Secret l-au văzut îndreptând o pușcă spre Trump, în timp ce candidatul republican la președinție juca golf la clubul său din West Palm Beach.

• Te-ar putea interesa și: Analiză: Cum ar putea afecta noua tentativă de asasinare a lui Trump campania electorală din SUA

El era cunoscut la Kiev ca un personaj neobișnuit, care patrula străzile din centrul orașului contactând oameni să le vorbească despre efortul de război. Șeful unei organizații umanitare implicată în ajutorarea Ucrainei, germanul Christopher Lutz, l-a descris pentru Europa Liberă ca „un fel de mascotă străină” a voluntariatului străin pentru Ucraina.

După tentativa de asasinare a lui Trump, ale cărei motive rămân încă neclare, toate asociațiile și unitățile de voluntari străini din Ucraina, ca și unități de elită ca Batalionul Azov, au negat orice fel de legături cu Routh. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te