Consiliului Superior al Procurorilor a aprobat suspendarea lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție până la adoptarea unui verdict în dosarul care i-a fost deschis. Morari este cercetat în stare de arest sub acuzația că l-ar fi protejat pe fostul lider democrat Vlad Plahotniuc în dosarul „furtului miliardului”, dar spune că acuzațiile sunt „aberante”. După ședința de azi, noul procuror general, Alexandr Stoianoglo a confirmat că sunt cercetați penal și alți procurori care au avut în lucru dosare ale fraudei bancare.
Deocamdată, doar Viorel Morari a fost reţinut şi suspendat în mod repetat, astăzi, din funcţia de procuror-şef anticorupţie. Iniţial, acesta a fost înlăturat temporar, la începutul lunii decembrie anul trecut, pe durata unor verificări dispuse de Procurorul General la Procuratura Anticorupţie, verificări în urma cărora s-a constatat că dosarul fraudei bancare era tergiversat intenționat de procurorii anticorupţie.
Noua suspendare din funcţie a lui Morari este legată de dosarul penal în care acesta este cercetat, a declarat azi procurorul şef Alexandr Stoianoglo, după ce Consiliul Superior al Procurorilor i-a admis demersul de a-l suspenda pe Morari:
„Legea prevede că dacă în privinţa procurorului este pornit dosar penal atunci el se suspendă din funcţie. Facem totul conform procedurilor.”
Viorel Morari a fost reținut pe 10 ianuarie, ulterior plasat în arest preventiv pentru 20 de zile, fiind bănuit de abuz de serviciu și fals în acte publice. Potrivit Procuraturii, Morari ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Astfel, Morari ar fi încercat să-l protejeze pe Plahotniuc şi oameni din anturajul acestuia de implicare, în calitate de bănuiți, în dosarul fraudei bancare.
Morari respinge acuzaţiile şi afirmă că dosarul în care figurează ar fi legat de reluarea anchetei în cazul pretinsei finanţări din străinătate a PSRM şi că ar fi o comandă politică a preşedintelui Igor Dodon şi a conducerii Procuraturii Generale. Atât Dodon, cât şi Stoianoglo au negat orice legătură cu dosarul fostului procuror șef anticorupție.
Alexandr Stoianoglo a confirmat azi că procuratura a mai pornit alte câteva dosare penale pe numele unor procurori bănuiți şi ei, la fel ca Morari, de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Printre procurorii vizaţi în dosare ar fi Andrei Baeşu care a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, şi Adriana Beţişor care şi-a dat demisia în august anul trecut, după ce a instrumentat mai multe dosare privind frauda bancară, inclusiv dosarul ex-premierului Vlad Filat şi cel al lui Ilan Şor. În dosare sunt vizaţi şi alţi procurori, a precizat Stoianoglo, fără a le da numele:
„Majoritatea procurorilor sunt bănuiţi de abuz de serviciu şi falsificarea actelor. Nu știu unde sunt acești procurori la etapa actuală, dar după ce vor fi invitaţi la audieri la Procuratura Generală, ei sunt obligaţi să se prezinte. Deocamdată nu au fost invitați.”
Despre faptul că procurii Adriana Bețișor și Andrei Baeșu ar fi cercetaţi penal a anunțat în ajun avocatul lui Veaceslav Platon, Ion Creţu. El a spus la o emisiune de la TV8 că împreună cu alți avocați au depus la Procuratura Generală plângeri repetate pe numele procurorilor Bețișor și Baeșu, denunțând modul în care aceştia au instrumentat dosarele cu privire la frauda bancară.
Consilierul juridic Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice spune că noile acţiuni întreprinse de Procuratura Generală pe marginea dosarului fraudei bancare deocamdată ridică mai multe întrebări:
„Simplul fapt că s-a anunţat despre dispunerea începerii procedurilor disciplinare sau eventual penale în privinţa procurorilor implicaţi în investigarea furtului miliardului este informaţie insuficientă, deoarece nu este clar ce anume s-a depistat şi care este scopul. Sunt câteva subiecte pe care procurorul general este obligat să le clarifice publicului ca să înţelegem - este asta sau nu o reglare de conturi, o justiţie selectivă din partea procuraturii pentru că am văzut că doar unii sunt sancţionaţi, nu şi cei responsabili de cele mai grave încălcări, în special, în cazul dat, pe furtul miliardului.”
Juristul sugerează că trebuie clarificat inclusiv de ce dosarul controversatului om de afaceri Ilan Shor, prezentat în rapoartele companiei Kroll drept principalul beneficiar al fraudei bancare, este tergiversat fiind în continuare examinat la Curtea de Apel Cahul la trei ani după ce Şor a fost condamnat de prima instanţă la șapte ani de închisoare pentru rolul jucat de acesta în furtul miliardului.
Este asta sau nu o reglare de conturi, o justiţie selectivă din partea procuraturii?...
Ion Guzun: „Pentru public, furtul miliardului este un dosar care nu are nici o finalitate. Faptul că câteva persoane au fost condamnate pentru public nu s-a înfăptuit o justiţie în acest caz. Nu ştim care sunt sumele luate şi care sunt toate persoanele vinovate. Într-adevăr avocaţii persoanelor de mai multe ori au menţionat despre încălcările pe care le-au comis procurorii sau selectivitate în anumite probe. Publicul a văzut justiţie selectivă şi şedinţe închise în mai multe cazuri legate de furtul miliardului. De aceea cu toţii avem anumită expectanță că mai mulţi procurori care au făcut parte din acel grup de lucru merită să fie sancţionaţi, cel puţin disciplinar. Probabil procurorul general are mai multe probe să se expună pe acest subiect”.
