Linkuri accesibilitate

Producătorii mici de prune au strâns o roadă bogată, dar n-o pot vinde: „Ne-am gândit să tăiem livada” 


Ecaterina Gaibu din satul Alexeevca, raionul Ungheni, proprietara unei livezi de prune.
Ecaterina Gaibu din satul Alexeevca, raionul Ungheni, proprietara unei livezi de prune.

Recolta de prune este în acest an mai bogată, însă, din cauza temperaturilor ridicate din iulie și august, o mare parte din fructe nu s-a dezvoltat suficient și este de o calitate mai joasă decât cerințele pieței. Producătorii mici se plâng că nu le pot vinde nici la cel mai mic preț, de 2 lei/kg.

Ecaterina Gaibu din satul Alexeevca, raionul Ungheni, deține o livadă de un hectar cu pruni de soiul Stanley, pe care a plantat-o în urmă cu 16 ani. Femeia, care este acum la pensie, spera că livada va fi o sursă de venit suplimentară, pentru a-și întreține familia și soțul bolnav.

Împreună cu fiul și zilierii pe care i-a angajat, pensionara a muncit tot anul în livadă și a cules în toamnă 12 tone de prune. Dintre acestea, a reușit să vândă doar 5 tone, în cantități de 50-100 kg cu 3-4 lei/kg, mai mult pentru țuică. Restul fructelor stau depozitate în saci, în livadă, din cauza că nu are cui să le vândă, nici cu cel mai mic preț de piață, de 2 lei/kg.

Cu sacii plini cu prune, în livadă: „Stăm zi și noapte, nu putem vinde nici cu 2 lei” 
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:53 0:00

„Pe datorie am luat saci, pe datorie am luat lume la lucru, am cules în genunchi prunele, ca să avem cu ce trăi. Vine iarna și trebuie să cumpărăm lemne, medicamente etc. Așa și am rămas cu producția pe deal pentru care am muncit un an din pensie, la anii aceștia”, se plânge Ecaterina Gaibu.

Femeia afirmă că nu are bani acum nici măcar să le plătească zilierilor. „Abia mă pot ține pe picioare. De-o săptămână întreagă, zi și noapte, stăm în livadă, ca să păzim producția și s-o vindem. Nu-i trebuie nimănui. Ne-am gândit, cât de greu ne-ar fi, câte un rând pe săptămână, să tăiem livada”, a mai spus agricultoarea.

Și Iurie Josan din orașul Fălești are o livadă mică de soiurile de pruni Stanley și Cabardinca, de unde a strâns circa 21 de tone de fructe.

„Roadă a fost, bogdaproste! Dar cheltuielile au fost mari și nu mi le-am acoperit. Am avut noroc că am mai vândut la piață, la țuică, dar dacă să dăm prunele la uscat, atunci numai pe datorie le iau. Acum să dau producția cu 2 lei? Muncă multă, dar venit – deloc. Îmi place să îngrijesc livada, dar să fi fost altfel...”, spune producătorul.

Recoltă mai mare, dar afectată de arșiță

Potrivit prognozelor Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), recolta de prune în acest va fi în R. Moldova de circa 85.000 de tone, dintre care 70.000 de tone ar urma să fie exportate.

Cantitatea estimată este cu circa 6% mai mare față de cea de anul trecut. Experții platformei analitice „East Fruit” susțin că recolta finală ar putea fi chiar mai mare, însă prețul angro al fructelor va rămâne relativ mic, de 6-7 lei/kg, față de media de 10 lei/kg din 2022.

Într-o altă analiză, ei precizează că prunele din livezile irigate, în special din nordul R. Moldova, au dimensiuni mai mari (40-45 mm), însă la sud, s-au dezvoltat mai puțin și măsoară 35-40 mm.

„Căldura extremă din lunile iulie și august a dus la supra-coacerea prunelor în anumite plantații și la fermentarea pulpei. Aceste fructe nu sunt potrivite pentru depozitare pe termen lung și trebuie vândute rapid sau prelucrate. Drept urmare, oferta de prune de calitate medie și slabă va crește semnificativ în viitorul apropiat”, explică „East Fruit”.

Potrivit specialiștilor, în acest an va fi depozitată o cantitatea mai mare de prune, de circa 20.000 de tone.

Autoritățile acordă subvenții fermierilor mici și micro, dacă aceștia au minimum 49 și, respectiv, nouă angajați și venituri anuale de până la 50 de milioane de lei și, respectiv, 18 milioane de lei.

  • 16x9 Image

    Virginia Nica

    Sunt parte a echipei Europei Libere Moldova din august 2022 și realizez materiale scrise, audio și video despre economie și, în mod special, despre agricultură. După ce am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova în 2005, am activat în mai multe redacții de presă tipărită și online.

XS
SM
MD
LG