Linkuri accesibilitate

Prognoze optimiste de creștere economică, după „recesiunea profundă” de anul trecut


Protestul fermierilor și sectorului HoReCa, decembrie 2020, Chișinău

Pandemia de Covid-19, seceta şi incertitudinea politică au provocat în 2020 în R. Moldova cea mai severă recesiune, din ultimele două decenii, cu o scădere a Produsului Intern Brut de circa 6,5%. Un studiu realizat de Centrul analitic independent Expert-Grup precizează că recesiunea a fost agravată de competitivitatea scăzută a sectorului privat și de lipsa de viziune a politicienilor de a interveni eficient pentru a combate efectele economice și sociale ale crizei. Experții prognozează pentru acest an o creștere economică relativ înaltă de 5,4 la sută, dar care va depinde de situația pandemică și de evoluţiile politice deocamdată incerte.

Prognoze optimiste de creștere economică, după „recesiunea profundă” de anul trecut
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:25 0:00
Link direct

Creșterea economică prognozată de experți pentru 2021 se explică întâi de toate prin ușoara revigorare a agriculturii afectată în 2020 de o secetă fără precedent. Se anticipează un an agricol mai favorabil, ceea ce va impulsiona exporturile de produse agroalimentare, dar și consumul intern. Impulsul dat de sectorul agricol va fi însă insuficient pentru a readuce în 2021 economia la nivelul de până la pandemie, consideră expertul economic Stanislav Madan. El precizează că saltul economic va avea loc pe fundalul comprimării investițiilor și nu va genera locuri de muncă:

„Anul 2021 se prefigurează cu reducerea apetitului investiţional al companiilor. Noutatea va fi că ne aşteaptă şi o scădere a investiţiilor publice în condiţiile în care realităţile bugetare par a fi mai degrabă austere… În industrie recuperarea va fi modestă. Comerţul şi transporturile vor înregistra creşteri şi vor contribui la creşterea economică, dar vor fi sub nivelul de până la pandemie. Cât ţine de turism şi HoReCa, va fi un nou an de sacrificii pentru ei.”

Cât ţine de turism şi HoReCa, va fi un nou an de sacrificii pentru ei...

Evoluția situației pandemice şi instabilitatea politică sunt principalele riscuri economice în 2021. Un eventual nou val al infectărilor va tempera creșterea economiei. Iar criza politică, indiferent că se va solda fie cu lipsa unui guvern funcțional şi alegeri anticipate, fie cu un guvern lipsit de sprijin parlamentar, va îngreuna relansarea economiei şi finanţarea deficitului bugetar. Experta Tatiana Savva afirmă că politica bugetar fiscală pentru 2021 a fost votată netransparent, în lipsa unor consultări şi conține măsuri controversate, unele cu caracter electoral, cum ar fi micșorarea vârstei de pensionare, anularea „legii miliardului” şi repartizarea pe criterii politice a peste 350 de milioane de lei autorităţilor locale. Toate aceste modificări votate la finele anului trecut de Parlament nu au cum să rezolve problemele stringente, cum ar fi recesiunea, consecințele pandemiei, problemele din sistemul de sănătate sau educație. În schimb pot împiedica semnarea unui nou memorandum cu FMI, spune Tatiana Savva:

„Noi nu putem spune că politicile de cheltuieli reflectă principalele provocări moştenite din anul 2020. Din păcate, nu avem o viziune foarte clară a modului în care vom susţine antreprenorii, vom menţine locurile de muncă sau vom compensa veniturile ratate de populaţie. Politica bugetar-fiscală nu este foarte inspirată din această perspectivă. Îmi voi permite să spun că, din păcate, nu văd cum anul 2021 din perspectiva finanţelor publice ar fi unul al relansării economice.”

De cealaltă parte, ministra interimară a finanțelor Tatiana Ivanicichina susţine că bugetul pentru acest an a fost gândit tocmai pentru a demara recuperarea economică. Ea a precizat că sunt prevăzute o serie de măsuri anticriză. Pentru mediul de afaceri sunt prevăzute, între altele, subvenții pentru locuri de muncă și pentru creditele contractate de la băncile comerciale, precum şi credite preferențiale pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Iar pentru sistemul medical au fost alocate sume considerabile pentru majorarea salariilor lucrătorilor medicali şi pentru dotarea spitalelor. La fel au fost majorate alocațiile sociale pentru categoriile vulnerabile.

Economiștii Centrului Expert-Grup apreciază în general măsurile de sprijin ale Guvernului, dar susţin că e nevoie de un pachet mai complex de măsuri de suport pentru firme și populație. Ei propun, între altele, măsuri care să soluționeze cea mai stringentă problemă generată de coronacriză, cea a insuficienței de lichidități din sectorul privat care ar preveni falimentele în lanț. Alte recomandări ţin de simplificarea procedurilor birocratice necesare pentru obținerea suportului acordat de stat pentru firme și angajați, precum şi subvenționarea timpului de muncă redus. Experţii mai consideră că e necesară instituirea unei unități de coordonare a asistenței externe dedicată combaterii efectelor pandemiei care ar asigura o comunicare fluidă dintre donatori și Guvern. Or atragerea asistenţei externe de la principalii donatori - UE, FMI şi Banca Mondială - a fost una din cele mai mari restanțe ale executivului, în plină criză pandemică.

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG