Parlamentul de la București va sprijini parlamentul moldovean în eforturile acestuia de a urgentare a finalizării proiectelor de infrastructură pentru conectarea Republicii Moldova la piața energetică europeană. Aceasta este una din concluziile la care au ajuns astăzi reprezentaţi ai celor două legislative.
Declarația comună nu nuanţează demersurile care ar urma să fie înaintate pentru „urgentarea finalizării proiectelor de interconectare a R. Moldova la piața energetică europeană”. Copreşedintele comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, deputatul moldovean Gheorghe Mocanu a oferit în exclusivitate postului nostru de radio mai multe detalii. El spune că prioritar este finalizarea construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău, pe care urmează să o realizeze Transgaz, compania românească de stat care a câștigat la finele lunii februarie concursul de privatizare a companiei moldovene Vestmoldtransgaz.
„Importanţa construcţiei gazoductului Chişinău-Ungheni derivă din faptul că expiră la sfârşitul anului viitor contractul de furnizare a gazelor cu Gazprom. Până atunci este important să avem o operaţionalizare deplină a acestei conducte. Se discută să fie împărțită în cinci tronsoane, ca să lucreze cinci echipe diferite. Mesajul de urgentare a finalizării se referea la ambele guverne, pentru că noi urmărim şi proiectul de construire a gazoductului pe teritoriul României, este ruta Oneşti, Gheraieşi, Leţcani, inlusiv cu staţii de comprimare. Acestea vor fi determinante în a utiliza la capacitate maximă acest interconector.”
Mai mulți experți în energetică observă însă că demersuri similare de urgentare a proiectelor au existat şi anterior, dar interconectarea energetică a Moldovei cu România trenează, constată expertul Dionis Cenuşă, care a realizat mai multe studii despre interconectarea energetică între cele două state:
Proiectele sunt într-un proces de întârziere faţă de calendarul stabilit anterior. (...) De aceea se recurge la tot felul de declaraţii politice pentru a mişca carul înainte...
„Proiectele sunt într-un proces de întârziere faţă de calendarul stabilit anterior. Ne referim, în primul rând, la finalizarea interconectării pe gaze naturale pe segmentul Ungheni – Chişinău, care potrivit declaraţiilor oficiale urma să fie dat în exploatare în 2017, după care a fost transferat până la finele lui 2018. Această neclaritate a calendarului creează unele îngrijorării. De aceea se recurge la tot felul de declaraţii politice pentru a mişca carul înainte.”
Cât ţine de interconectarea rețelelor electrice situaţia e şi mai incertă, spune expertul:
„Se vorbeşte doar că în anul 2023 când, posibil, vom avea în funcţiune interconexiunea prin Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău.”
De ce trenează aceste proiecte? Cauza principală ar fi costurile, crede expertul Dionis Cenuşă:
„Sunt proiecte costisitoare. Sunt necesari bani pentru a putea construi, iar aceşti bani trebuie să fie recuperaţi. Mereu este vorba despre capacitatea Moldovei de a întoarce banii împrumutați pentru a construi asemenea proiecte. În cazul gazoductului avem la moment o companie românească care urmează să construiască porţiunea de la Ungheni până la Chişinău şi avem o claritate că acest proiect poate fi dus până la capăt. În cazul interconectării pe energia electrică este vorba de sume mult mai mari şi nu sunt identificați nici realizatorii acestui proiect.”
Subiectul interconectării energetice a fost discutat azi şi la Bucureşti în cadrul unei dezbateri organizată de Expert-Forum despre cum poate ajuta România Republica Moldova în perioada președinției UE pe care România o preia prin rotaţie la 1 ianuarie 2019. Experta în energetică Otilia Nuţu a menţionat că Moldova depinde în acest moment sută la sută de gazul rusesc, iar după 2019 dacă Gazpromul decide să ocolească Ucraina prin sud sau prin nord, atunci există riscul ca Moldova să rămână fără gaze naturale.
Experta a mai menţionat că 80 la sută din energia electrică pe care o consumă R. Moldova este produsă într-o centrală rusească, din regiunea transnistreană şi cu acumulări de datorii la Gazprom, care ajung la cota PIB-ului de ţară:
„Singura soluţie pe care o vedem noi şi UE este ca Moldova să se interconecteze nu doar cu România, ci şi cu Ucraina. Însă toate aceste lucruri se pot întâmpla numai atâta vreme cât pe lângă infrastructura fizică putem să jucăm toţi după aceleaşi reguli. Nimeni nu va intra cu o investiţie în R. Moldova dacă există jucători favorizaţi şi care lucrează prin conturi off-shore şi cu bani murdari. Pentru UE ar fi foarte greu de înţeles cum e posibil ca energia electrică un an şi jumătate a fost vândută printr-un intermediar off-shore cu beneficiari finali din furtul miliardului. Iar acea companie off-shore avea licenţă de la ANRE-ul moldovenesc, deci toate lucrurile astea sunt şi cu complicitatea guvernului de la Chişinău. Nimeni nu va avea curajul să furnizeze energie electrică sau gaze dacă există o practică a neplăţii datoriei la gaze de 20 de ani. Toate acestea înseamnă că în R. Moldova, ca şi la noi, trebuie să se aplice regulile europene în sectorul energiei.”
Pe lângă interconectarea energetică, declaraţia comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României mai face referinţă la cooperarea în modernizarea infrastructurii de transport, în fluidizarea fluxului de persoane şi mijloace de transport la frontieră şi intensificarea dialogului pe platforma parlamentară.
În cadrul şedinţei s-a mai discutat despre eventuala eliminare sau cel puțin reducere a tarifelor de roaming şi despre încheierea unui acord bilateral vizând facilitarea angajării în câmpul muncii a cetățenilor din Republica Moldova în România şi invers. Toate aceste subiecte ar urma să fie discutate şi la nivel de executive. O şedinţa comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti este programată la finele acestei luni.
