Linkuri accesibilitate

Proiectul pentru sancționarea Nord Stream-2 avansează în Congresul american


Rețeaua de gaze la Celiabinsk, februarie 2020
Rețeaua de gaze la Celiabinsk, februarie 2020

Un amendament legislativ care prevede introducerea de sancțiuni americane împotriva Nord Stream-2 a avansat în Congresul Statelor Unite pe 22 septembrie, când Camera Reprezentanților controlată de democrați l-a atașat proiectului anual de lege privind cheltuielile pentru apărare.

Gazoductul care sporește substanțial capacitatea Rusiei de a exporta gaze direct în Germania prin Marea Baltică, ocolind țări ca Ucraina și Polonia, a fost finalizat recent, dar încă nu a fost dat în exploatare, pentru că mai trebuie verificat și certificat. Acest proces de certificare poate dura câteva luni, dând speranțe celor care doresc blocarea conductei.

Camera Reprezentanților a votat unanim ca amendamentul, la pachet cu altele, să fie atașat proiectului privind cheltuielile pentru apărare. Pe 23 septembrie, va fi supus votului proiectul în întregime. Dacă este adoptat, mai urmează votul în Senat și promulgarea legii de către președintele Joe Biden.

Statele Unite spun de multă vreme că dependența Europei de vest de gazele rusești va crește, iar Rusia va avea o pârghie directă de influență, dacă Nord Stream-2 devine operațional.

Președintele Biden împărtășește acest punct de vedere, dar, în luna mai, a decis să renunțe la sancționarea operatorului rus al conductei și firmelor de construcție, spunând că Nord Stream-2 era deja la o fază atât de avansată, încât sancțiunile americane nu mai puteau opri finalizarea gazoductului, singurul lor efect putând fi înrăutățirea relației Statelor Unite cu Germania.

Ucraina este afectată direct de Nord Stream-2, riscând să piardă miliarde de dolari pe an din taxe de tranzit pentru gazele rusești. Și Ucraina, și alte țări est-europene, ca Polonia, au criticat gazoductul, dar și sprijinul constant al Germanei pentru acest proiect.

Adversarii gazoductului au avut mereu sprijin în Congresul de la Washington. Amendamentul avut în vedere acum va inversa decizia lui Biden de a renunța la sancțiuni și îl va obliga pe președinte să le aplice oricărei entități responsabile de planificarea, construcția, operarea Nord Stream-2, dar și de certificarea gazoductului.

„Salutări Congresului”, a scris pe Twitter după votul din 22 septembrie John Herbst, fostul ambasador american în Ucraina. Herbst, care este acum analist la think-tank-ul Atlantic Council din Washington, a mai scris că legislația este un „pas necesar pentru a preveni o altă cedare a lui Biden și a opri Nord Stream 2”.

Se crede că amendamentul va fi adoptat de Congres, dar și acceptat de președinte. Argumentul este că democrații nu ar fi acceptat de la bun început să treacă prin Congres o lege pe care un președinte democrat ar respinge-o.

În timp ce Congresul american se grăbește cu amendamentul împotriva Nord Stream-2, în Europa se apropie o criză a prețurilor la gazele naturale.

Un grup format din zeci de membri ai Parlamentului European a difuzat o scrisoare în care acuză concernul rus Gazprom de faptul că ar reduce fluxul de gaze prin Ucraina pentru a forța Germania să certifice și să dea în folosință gazoductul controversat prin Marea Baltică. Gazpromul a respins acuzația.

Dar firma americană de analiză financiară și de afaceri, S&P Global, a estimat că rezervoarele de stocare ale Gazprom în Europa erau „aproape goale”, săptămâna trecută. Se crede că rușii „așteaptă pornirea Nord Stream 2 pentru a le umple către iarnă”, a spus S&P Global.

La o reuniune pe 22 septembrie, miniștrii de resort ai Uniunii Europene au exprimat îngrijorări privind o criză „iminentă” a prețurilor la energie, iar Comisia Europeană a spus că lucrează la un set de recomandări pentru țările membre ale UE despre cum pot face față scumpirilor.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG