Justiția a reprezentat, de treizeci de ani încoace, o preocupare majoră pentru societatea civilă și un teren de confruntare pentru partidele politice.
Subiectul a devenit și mai sensibil în ultimii ani după ce, aflat la guvernare, Partidul social-democrat a încercat să impună o serie de modificări ale legilor justiției pentru a-l scăpa de închisoare pe liderul partidului, Liviu Dragnea, încercare care a declanșat, în iarna și în primăvara lui 2017, uriașe manifestații de protest. Având și majoritatea în parlament, social-democrații au reușit totuși să aducă o serie de modificări codului penal și codului de procedură penală profitând, totodată, de complicitatea Curții Constituționale. Această situație a fost monitorizată de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Recomandările Comisiei nu au fost puse în practică în mod satisfăcător încât România a rămas singura țară „corigentă” la acest capitol.
Iată că nici noul raport MCV, semnalând punctele rămase în suspensie, nu ne dă notă de trecere. Așadar, coaliția de la guvernare nu și-a onorat promisiunile. Atât liberalii cât și cei de la USR-PLUS promiseseră că vor desființa Secția Specială și că vor anula modificările pe care PSD le-a adus codului penal. Ministru al justiției este un reprezentant al USR, Stelian Ion, care se dovedește ezitant și ineficient. Desființarea atât de criticatei Secții Speciale este mereu amânată deși respectivul organism a devenit cu totul fantomatic. Liberalii nu dau nici ei semne că ar dori cu adevărat o reformă a justiției.
O lege, promulgată pripit de președintele Iohannis, îi scapă pe evazioniștii fiscali de pedeapsă dacă achită sumele datorate
Președintele Iohannis, atât de decis anul trecut să repare ceea ce stricaseră social-democrații, pare să nu mai fie interesat de tema justiției. În plus, i se reproșează numirea unor procurori-șefi în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Direcția Națională Anticorupție a redevenit mai activă dar e în criză de personal și are mijloace financiare limitate. Curtea Constituțională, care a luat în ultimii ani multe decizii părtinitoare, a redus substanțial capacitatea procurorilor de a duce anchetele la bun sfârșit: Serviciul Român de Informații a fost eliminat din anchetele penale, abuzul în serviciu a fost parțial dezincriminat, informațiile obținute prin mandate de siguranță națională nu mai pot fi utilizate ca probe la dosar. O lege, promulgată pripit de președintele Iohannis, îi scapă pe evazioniștii fiscali de pedeapsă dacă achită sumele datorate.
Domeniul justiției rămâne, prin urmare, un șantier deschis. Pentru a face o reformă de profunzime trebuie fermitate și consecvență. Slăbiciunile, compromisurile, tergiversările, renunțările vor fi, cu siguranță, sancționate de către electorat.
