Experții Asociației Promo-LEX, organizație ce monitorizează alegerile în Republica Moldova de mai bine de un deceniu, au ajuns la concluzia că sistemul de finanțare a partidelor politice rămâne în continuare vulnerabil. Anul trecut, bunăoară, 13 formațiuni din aproape 40 n-au raportat la Comisia Electorală Centrale cheltuieli de peste 17 milioane de lei, adică aproape 1 milion de dolari.
Raportul de monitorizare pentru anul 2018 în care Promo-LEX analizează activitatea formațiunilor politice, și mai ales modul în care acestea au raportat banii cheltuiți, arată că cea mai mare discrepanța dintre sumele raportate şi cele cheltuite la modul real o are formațiunea condusă de partidul Șor, condus de ex-primarul de Orhei devenit deputat. E vorba de suma de peste opt milioane de lei. Partidul Democrat ar fi diminuat cheltuielile raportate cu peste 4 milioane de lei, Partidul Socialiștilor cu peste 2 milioane de lei, iar liberalii și comuniștii n-ar fi declarat câte 800 de mii lei.
Organizarea evenimentelor publice, în speță a concertelor, utilizarea fără raportarea corespunzătoare a transportului privat și a sediilor reprezintă „călcâiul lui Ahile”, atunci când vine vorba de cheltuirea banilor de către partidele politice. Bunăoară, din cele peste două milioane de lei care nu au fost raportate pentru sedii, 700 de mii nu au fost declarate de PSRM, peste 500 de mii de PCRM al fostului președinte Vladimir Voronin, iar Partidul Platforma Demnitate și Adevăr n-ar fi declarat peste 190 de mii lei.
Colectarea de către partide a donațiilor fără sa fie ținută evidența bonurilor de casă, reprezintă o altă problemă semnalată de Promo-LEX, spune directorul de programe din cadrul organizației, Pavel Postică. El consideră că această stare de lucruri demonstrează o comunicare deficitară între Serviciul Fiscal de Stat și Comisia Electorală Centrală.
„Noi trebuie să depunem cu toții efort ca să forțăm autoritățile să colaboreze, or, acea situație în care Serviciul Fiscal, care poate să verifice dacă donațiile în numerar la partidele politice într-adevăr sunt trecute prin aparatul de casă și control, așa cum prevăd regulamentele interne ale acestui serviciu, dacă într-adevăr este posibil ca acel aparat de casă și control să fie utilizat concomitent în aceeași zi în zeci de locații din țară, or, aici vedem că Serviciul Fiscal de Stat nu-și face treaba, mai mult ca atât, nici nu aduce la cunoștință această informație organului responsabil, care ar putea veni cu anumite reacții.”
Experții organizației regretă și că autoritățile electorale se fac a nu vedea obișnuința unor formațiuni politice de a se „apropia” de diverse organizații filantropice, care devin extrem de generoase, mai ales în ajunul campaniilor electorale, susține Cornelia Călin, analistă a finanțelor în cadrul Asociației Promo-LEX.
„Activitatea acestor fundații este ilegală pentru că este considerată finanțare din exterior sau finanțare indirectă, de aceea nu este bine ca dividendele culese de partide de pe urma acestor activități, acțiuni ale fundațiilor să aibă loc. Noi am estimat un cuantum de cel puțin 10 milioane lei, care desigur nu le-am inclus în estimările noastre, pentru că nu putem să calificăm cheltuielile fundațiilor drept cheltuieli ale partidelor. Partidele doar culeg foloasele, roadele de pe urma acestor activități.”
Experții Promo-LEX susțin însă că ar fi greșit să se afirme că partidele politice nu au evoluat în ceea ce privește raportarea cheltuielilor. Simplul fapt că 44 de formațiuni din cele 46 înregistrate la Ministerului Justiției au depus în 2018 la CEC rapoarte financiare reprezintă un progres. În 2012, bunăoară, doar un sfert din formațiuni făceau acest lucru.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, admite că instituția are deficiențe în ce privește monitorizarea corectitudinii raportării cheltuielilor de către partide, însă insistă că acest lucru s-ar datora unei lacune legislative, or CEC nu are mandat pentru a efectua auditul rapoartelor financiare.
„Noi examinăm rapoartele financiare. Suntem la etapa când trebuie să vedem pe cât de veridice sunt datele raportate și iată aici deja trebuie să privim în viitor și să vedem cum realizăm această competență, dar având în special mandat. Experții internaționali vin cu recomandarea de a avea competențe de auditare. Legea aplicată în prezent prevede că acest lucru se realizează de către auditorii externi.”
Alina Russu mai spune că o problemă pentru Comisia Electorală Centrală o constituire și fluctuația de cadre. După ce instituția își crește angajații, investește în instruirea acestora, mulți, din cauza salariilor modeste, preferă să-și caute de lucru în sectorul privat sau să emigreze. În consecință, cu greu se poate vorbi despre menținerea unei echipe profesioniste și constante în cadrul autorității electorale.
