Reprezentanții Chișinăului spun că au solicitat o întâlnire, vineri, ca să afle poziția Tiraspolului față de posibila livrare a cărbunilor din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dar și să obțină informații despre necesitățile spitalelor, centrelor sociale și instituțiilor de educație din regiunea transnistreană.

Un alt subiect ce urma să fie discutat era cel privind asigurarea accesului ambulanțelor de pe malul drept pe cel stâng al Nistrului, pentru a prelua pacienții grav bolnavi.

Biroul politici de reintegrare mai spune în comunicatul citat că urma să fie discutată și crearea unui grup ad-hoc pentru gestionarea situației de criză. Reprezentanții instituției spun că delegația de la Tiraspol a refuzat întrunirea deoarece aceasta urma să aibă loc la Chișinău, după ce, din 2023, toate întrevederile au avut loc fie la Tiraspol, fie la Tighina, sau în regim online, „încălcându-se flagrant principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor”.

Autoritățile moldovene au reiterat faptul că delegația de la Tiraspol nu era supusă niciunui risc în cazul unei deplasări în capitala Moldovei, iar în caz de necesitate reuniunea putea avea loc și online.

„Credem că, în circumstanțele actuale, chiar și o reuniune în format de videoconferință ar fi un pas înainte; am reuși să deblocăm anumite procese care pot ajuta cetățenii aflați în dificultate”, spune Biroul politici de reintegrare.

În replică, așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a acuzat în aceeași zi Chișinăul că a refuzat varianta desfășurării întrunirii la Tighina și a făcut apel la „mediatorii și observatorii internaționali pentru a readuce R. Moldova la masa negocierilor”.

Biroul politici de reintegrare a spus că a refuzat organizarea unor discuții la Tighina întrucât acestea au loc „exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale”, unde este îngrădit accesul jurnaliștilor de pe malul drept, inclusiv în ciuda intervențiilor misiunii OSCE.

• Te-ar putea interesa și: Oleg Serebrian despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova, prin Chișinău: nu putea fi reținut, este „imun”

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, ceea ce a dus la deconectarea agentului termic și la întreruperi în evantai a energiei electrice. Totodată, majoritatea întreprinderilor industriale din Transnistria și-au suspendat activitatea din cauza crizei energetice.

Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”. Chișinăul spune că a propus în repetate rânduri Tiraspolului asistență, inclusiv umanitară dar și la procurarea gazelor de pe piețele europene, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat.

• Vezi și: Rusia ar putea relua „în curând” livrările de gaze către regiunea transnistreană

Tot joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia este gata să cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană, de pe piețele europene, dar a menționat că autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure livrarea acestora în stânga Nistrului.

Potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „gazul rusesc va fi livrat în volumul necesar doar pentru consumatorii din regiunea transnistreană”, nu și pentru malul drept al Nistrului. El nu a precizat când va fi reluată livrarea gazelor naturale, prezentate ca ajutor umanitar, și în ce mod.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Peskov a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să asigure livrarea și să încheie contractele necesare pentru a garanta furnizarea de gaze naturale în stânga Nistrului, potrivit presei ruse.

„Moscova este pregătită să ofere ajutor Transnistriei”, a spus Peskov jurnaliștilor, când a fost întrebat despre informațiile conform cărora Rusia intenționează să achiziționeze gaz pentru regiunea transnistreană de pe piața spot europeană.

„Din punct de vedere logistic, Moldova trebuie să ia măsuri pentru a asigura livrarea gazului și să încheie contractele necesare pentru aceasta”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a adăugat că nu a văzut până în prezent „declarații din partea R. Moldova care să arate disponibilitatea de a face acest lucru”, deși la 14 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus într-un briefing de presă că autoritățile de la Chișinău nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană.

Declarațiile lui Peskov vin la două zile după ce la Moscova s-a aflat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care ulterior a spus că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng, de această dată sub formă de „ajutor umanitar”, în cantități suficiente doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept.

• Vezi și: Rusia ar putea relua „în curând” livrările de gaze către regiunea transnistreană

Publicația rusă Kommersant a relatat joi că gazul natural necesar pentru scoaterea regiunii transnistrene din criza energetică ar putea fi achiziționat de pe piețele europene, cu ajutorul unei companii intermediare.

Presa de la Chișinău a scris că ar fi vorba de compania Natural Gaz DC, condusă de Arcadie Vicol, fost șef al Metalferos și ChișinăuGaz. Recent, acesta a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe marginea contractului încheiat între compania sa și „Tiraspoltransgaz” privind livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană.

Kommersant mai scrie că, în cazul în care Rusia va recurge la schema de procurare a gazelor naturale de pe piețele spot europene, cel mai probabil în perioada ianuarie – aprilie, atunci ar fi vorba despre cantități de circa 3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce, conform estimărilor publicației, ar putea costa circa 164 de milioane de dolari, cheltuieli care vor fi acoperite din bugetul Rusiei.

Chișinăul a propus anterior Tiraspolului să procure gaze de pe piața europeană și chiar a derulat în regim de test o livrare a gazelor prin conducta transbalcanică, care trece prin România și Ucraina, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat oferta.

Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.

• Te-ar putea interesa și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă din 16 ianuarie 2025, organizația Genderdoc-M, care protejează drepturile persoanelor LGBT din R. Moldova, a prezentat Studiul privind percepțiile locuitorilor mun. Chișinău despre persoanele LGBT+ și Raportul anual pentru anul 2024 privind drepturile acestora.

Una din constatări este că homofobia a crescut mult anul trecut - iar autorii pun tedința pe seama propagandei politice anti-LGBT+, în jurul alegerilor prezidențiale și referendumului despre aderarea la UE, când aceste persoane au fost prezentate drept „dușman intern” mai ales de forțele pro-ruse.

Femeile, mai tolerante decât bărbații

În cinci ani de studiu, dincolo de anumite oscilații, în capitala Moldovei a crescut numărul celor care spun că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT. Cele mai deschise față de comunitatea LGBT sunt, astfel, femeile între 31-35 de ani. La polul opus, cei mai ostili ar fi bărbații cu o situație materială precară.

• Te-ar putea interesa și: Dușmani imaginari. Cum au folosit politicienii români și moldoveni tema LGBT în campaniile din toamnă

„O curiozitate”, pe care o remarcă autorii, ține de persoanele cu atitudini negative față de comunitate (44% dintre respondenți). Contrar atitudinii declarate, unii consideră că persoanele LGBT se pot săruta în public (2%) și că ar trebui să li se permită să adopte copii (4%).

Discursul de ură în perioada electorală

Raportul organizației a documentat 92 de cazuri de încălcare a drepturilor persoanelor LGBT din R. Moldova pe parcursul anului 2024, precum infracțiuni motivate de ură sau discurs de ură. Cele mai multe cazuri de discurs instigator la ură au avut loc în perioadă electorală, când cinci dintre candidații la prezidențiale au recurs la această retorică.

Totodată, și tranziția persoanelor transgen este un subiect pe care speculează politicienii, afirmă organizația. Acest grup de persoane este unul foarte afectat de hărțuire, „un fenomen cu care persoanele transgen se confruntă zilnic”, atenționează aceasta.

• Citește și: Cât de (ne)sigure se simt în stradă persoanele LGBT. Povestea lui Franz

Reprezentanții GENDERDOC afirmă că următorii pași pentru îmbunătățirea situației persoanelor LGBT sunt adoptarea unei legi care să reglementeze parteneriatele dintre persoanele de același sex și a uneia care să recunoască genul persoanelor transgen.

Acceptați ca vecini, dar nu ca membri de familie

R. Moldova a înregistrat un progres la nivel de practici și politici publice față de persoanele LGBT, potrivit Indexului European al Toleranței pentru 2024.

La nivel de acceptare socială, însă, comunitatea LGBT rămâne una dintre cele mai discriminate. Potrivit studiului organizației GENDERDOC, indicele distanței sociale în municipiul Chișinău arată că respondenții se simt confortabil ca persoanele LGBT să le fie vecini sau colegi, însă nu i-ar accepta ca prieteni sau membri de familie.

La nivel de țară, acest indicator este diferit: studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din 2023 relevă că nivelul distanței sociale față de persoanele queer este similar cu cel față de persoanele infectate cu HIV și foștii deținuți.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile măsuri restrictive anunțate de Departamentul Trezoreriei (Ministerul de Finanțe) din SUA vizează „un canal secret de plată” pentru exporturi sensibile și o instituție financiară din Kîrgîzstan care sprijină baza militară și industrială a Rusiei.

Oligarhul Ilan Șor, stabilit în Rusia, a fost „implicat în discuțiile privind rolul băncii Keremet Bank din Kîrgîzstan în schema de eludare a sancțiunilor”, se spune în anunțul Trezoreriei, fără să se dea alte detalii despre rolul fugarului moldovean.

Potrivit autorităților americane, cel puțin din vara anului 2024, reprezentanții băncii kirghize Keremet și-au coordonat acțiunile cu oficiali ruși și cu banca Promsvyazbank (PSB) din Rusia, pentru a pune în aplicare o schemă de eludare a sancțiunilor. Banca Keremet avea misiunea de a „facilita transferurile transfrontaliere” în numele Promsvyazbank - instituție bancară rusă, aflată pe lista sancțiunilor internaționale de la începutul războiului din Ucraina, și care finanțează industria de apărare a Rusiei.

Despre relația lui Ilan Șor cu Promsvyazbank au vorbit și autoritățile moldovene în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, acuzându-l de crearea unei vaste rețele de corupere a alegătorilor în favoarea lui Al. Stoianoglo, ca și pentru subminarea referendumului constituțional pro-european.

• Te-ar putea interesa și: Un lider local din rețeaua Șor, reținut într-un dosar privind coruperea alegătorilor

Ilan Șor se află pe lista sancțiunilor SUA din octombrie 2022, pentru tentative de interferență în alegerile din R. Moldova și alte țări, în interesul Federației Ruse.

La Chișinău, Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în dosarul numit generic „furtul miliardului”, care investighează dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2012-2014.

Șor, care deține și cetățenie israeliană, a fugit în Israel, în 2019, după debarcarea guvernării unui alt oligarh, democratul Vlad Plahotniuc, sancționat și el de SUA. Șor s-a stabilit apoi la Moscova, de unde coordonează forțe ale opoziției pro-ruse din R. Moldova.

• Citește și: Guțul, alți lideri găgăuzi și Evrazia, adăugați listei de sancțiuni a Uniunii Europene

SUA, Canada și alte țări occidentale, precum și UE, au sancționat mai mulți politicieni moldoveni pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova. Pe lângă Șor și Plahotniuc, printre aceștia se află deputata Marina Tauber, fostul șef interimar al IGP Gheorghe Cavcaliuc, bașcana Evghenia Guțul și alți oficiali din administrația autonomiei găgăuze.

Totodată, SUA a sancționat și trei companii moldovene pentru intermedierea vânzări de piese de avion în Rusia.

O investigație a Europei Libere a arătat că cele trei firme din R. Moldova ar fi ajutat Rusia să ocolească sancțiunile occidentale, care i-au fost impuse după invadarea Ucrainei în februarie 2022, și i-au furnizat componente pentru avioane și produse electronice, în valoare de circa 15 milioane de dolari.

• Te-ar putea interesa și: Companii moldovene au livrat piese de avion în Rusia, în ciuda sancțiunilor occidentale

Ultimele sancțiuni ale Departamentului trezoreriei de la Washington, anunțate pe 15 ianuarie 2025, vizează nu numai Keremet Bank, dar și zeci de entități din Rusia și China care au facilitat plățile transfrontaliere pentru mărfuri sensibile și au furnizat servicii „care implică baza militară-industrială a Rusiei”.

De asemenea, Trezoreria americană a „consolidat” măsurile restrictive adoptate anterior în privința persoanele și entităților care continuă să colaboreze cu complexul militar-industrial al Rusiei, și ar putea face obiectul unor sancțiuni secundare obligatorii în legătură cu războiul din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Partidul de centru-dreapta GERB, care domină politica bulgară, a câștigat alegerile anticipate din octombrie, al șaptelea scrutin organizat în țara balcanică în ultimii patru ani, dar a fost nevoit să poarte discuții dure cu alte partide, timp de peste două luni, pentru a forma un guvern.

Jeliazkov, propus premier de cel mai mare grup parlamentar GERB-SDS, a primit miercuri un mandat din partea președintelui Rumen Radev pentru a forma guvernul. 125 de deputați din legislativul de 240 de locuri au aprobat joi prin vot cabinetul propus de Jeliazkov, deschizând astfel calea pentru un nou guvern.

Jeliazkov, în vârstă de 56 de ani, de profesie avocat, a declarat că partidul său a făcut „compromisuri necesare", în condițiile unor diferențe ideologice cu cei doi parteneri mai mici din coaliția fragilă - Partidul Socialist, pro-rus (BSP) și gruparea populistă Există Astfel de Popor (ITN).

• Vezi și: Analiză: Vor pune capăt noile alegeri impasului politic din Bulgaria?

Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene și unul dintre cele mai corupte state ale acesteia, a fost afectată de lipsa de continuitate guvernamentală mai ales după protestele anticorupție din 2020, care au dus la căderea coaliției GERB.

Țara din NATO are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbția fondurilor UE, mai ales în infrastructura sa învechită și pentru adoptarea monedei euro, pe care a ratat-o, într-o premieră europeană, fiindcă s-a abătut de la parametrii economici de bază.

„Bulgaria are nevoie de un guvern stabil care să pună în aplicare politici de sprijinire a statului de drept democratic, a competitivității economiei, a securității și a protejării drepturilor sociale ale cetățenilor”, a declarat Jeliazkov în parlament, înainte de vot.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rectora Universității Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău, Alexandra Barbăneagră a spus Europei Libere că au făcut, astăzi o ședință în care au analizat cum ar putea să optimizeze cheltuielile fără a perturba procesul educațional.

„Am decis să închidem blocurile cinci și șapte, iar studenții care își fac studiile acolo vor fi transferați în blocurile doi, trei și șase. De asemenea, studenții de la masterat și cei de la fără frecvență, în afară de anul patru vor învăța de la distanță, până la finele lunii”, a menționat rectora.

Alexandra Barbăneagă spune că la unele facultăți, precum designul sau artele plastice, studiile online nu sunt posibile.

Totodată, după ce vor reveni din vacanță, adică de pe trei februarie, cursurile vor începe cu o oră mai târziu, la 9 și nu la 8 cum era până acum.

La începutul săptămânii și administrația Academiei de Studii Economice din Moldova a anunțat printr-o notă informativă că vor învăța de la distanță până în luna martie.

Alte universități încă se mai gândesc

Contactat de Europa Liberă, rectorul Universității Tehnice din Moldova, (UTM) Viorel Bostan a declarat că, deocamdată, conducerea UTM ia în calcul doar studiile la distanță a celor care învață la fără frecvență.

„Pandemia de Covid 19 ne-a arătat că studiile inginerești la distanță nu sunt eficiente. Da, cheltuielile o să crească, încă nu am făcut calculele finale. O să încercăm economisim, dar sperăm să facem ore cu prezență fizică”,

Nici Universitatea de Stat din Moldova (USM), care are cei mai mulți studenți înmatriculați în acest an nu trece la studiile la distanță.

„Acum studenții sunt în vacanță, până în luna februarie. Nu am discutat despre aceasta deocamdată, o să vedem care va fi situația”, a spus prorectora USM, Otilia Dandara.

• Vezi și: Școlile din R. Moldova se pregătesc de eventuale întreruperi de curent

Anterior, ministrul Educației, Dan Perciun a spus că este la discreția universităților dacă vor sau nu să treacă la studiile online pe timp de iarnă, în contextul crizei energetice. De asemenea, acesta a precizat că pentru învățământul general acest lucru este exclus.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat de publicația Evropeiskaia Pravda de la Kiev dacă Rusia ar putea, teoretic, să reia livrările de gaz către Tiraspol prin conducta transbalcanică, ce traversează și teritoriul ucrainean, șeful diplomației ucrainene a spus că acest lucru ar trebui analizat, dar că tranzitul gazului rusesc este „în general, inacceptabil”.

„Deocamdată, discutăm despre posibilitatea ajutorului pentru regiunea transnistreană prin acțiuni comune ale Ucrainei și UE. Aceasta este pe ordinea de zi”, a spus diplomatul, care a adăugat că în prezent Kievul și UE se concentrează „pe ceea ce putem face fără gaz rusesc”.

Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus miercuri, 15 ianuarie, că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng, de această dată sub formă de „ajutor umanitar”, în cantități suficiente doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept.

• Vezi și: Rusia ar putea relua „în curând” livrările de gaze către regiunea transnistreană

Krasnoselski nu a precizat data exactă când Gazprom va relua livrările și nici traseul acestora, care ar trebui stabilit în urma unor „negocieri suplimentare”.

Potrivit presei de la Chișinău, așa-numitul președinte al regiunii transnistrene a călătorit la Moscova (via Istanbul) în perioada 10-14 ianuarie, prin Aeroportul Internațional Chișinău. El a fost însoțit de așa-zisul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik. Ei ar fi părăsit țara prin sala VIP a aeroportului. Autoritățile de la Chișinău știau despre deplasarea liderului separatist, fapt ce a înfuriat societatea civilă moldovenească, în special cea apropiată actualei puteri.

Chișinăul a propus anterior Tiraspolului să procure gaze de pe piața europeană și chiar a derulat în regim de test o livrare a gazelor prin conducta transbalcanică, care trece prin România și Ucraina, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat oferta.

• Te-ar putea interesa și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor

Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O declarație comună care prevede acest sprijin financiar de 71 de milioane de dolari a fost semnată miercuri, 15 ianuarie, la Chișinău, de către premierul Dorin Recean și noul șef al Misiunii Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în R. Moldova, John Allelo.

Potrivit Guvernului, 50 de milioane de dolari din suma alocată de USAID va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea comercială și economică dintre R. Moldova și Ucraina.

O altă parte din grant, în valoare de 15 milioane de dolari, va fi alocată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Modal Berești, din raionul Ungheni.

Au fost prevăzute de asemenea 6 milioane de dolari și pentru sporirea rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Proiectul va include instruiri în acest domeniu și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.

• Te-ar putea interesa și: Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID

Grantul va fi acordat ca parte a noului amendament la Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare, care a fost semnat la Chișinău în septembrie 2016.

Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, USAID a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Între timp, de la anunțarea acordului, bombardamentele israeliene din Fâșia Gaza au ucis cel puțin 72 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Palestinienii spun că au fost bombardamente israeliene intense peste noapte, în timp ce oamenii sărbătoreau acordul de încetare a focului. Și în alte conflicte din regiune, anterioare, amintește Reuters, beligeranții au intensificat operațiunile militare în ultimele ore înainte de intrarea în vigoare a încetării focului, ca modalitate de a-și „proiecta” forța.

Mulțumiri la Washington

Mai devreme, s-a anunțat că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a vorbit separat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și cu președintele Joe Biden, mulțumindu-le pentru ajutorul lor în obținerea unei încetări a focului în Gaza și a unui acord de eliberare a ostaticilor în schimbul prizonierilor palestinieni.

Dpa relatează că Netanyahu a vorbit cu Trump, apoi cu Biden miercuri seară. El i-a mulțumit lui Trump, care îl va înlocui luni pe Biden la Casa Albă, „pentru asistența sa în obținerea eliberării ostaticilor și pentru că a ajutat Israelul să pună capăt suferinței a zeci de ostatici și a familiilor acestora”, a declarat biroul său pe X.

Netanyahu „l-a felicitat pe președintele ales al SUA pentru remarcile sale potrivit cărora SUA vor colabora cu Israelul pentru a se asigura că Gaza nu va fi niciodată un refugiu pentru terorism”, a continuat biroul de presă, adăugând că cei doi „au decis să se întâlnească în curând la Washington pentru a discuta despre aceasta și alte probleme importante”.

Biroul lui Netanyahu a fost mai succint când a descris convorbirea cu Biden, spunând doar că premierul israelian „i-a mulțumit, de asemenea, pentru asistența sa în avansarea acordului privind ostaticii.”

„Succes al diplomației perseverente” (Biden)

Mediatorul armistițiului, Qatar, a anunțat miercuri seară că Israelul și organizația militantă palestiniană Hamas, declarată teroristă inclusiv de SUA și UE, au convenit asupra unei încetări a focului în Fâșia Gaza și asupra eliberării mai multor ostatici în schimbul prizonierilor palestinieni. Armistițiul ar urma să intre în vigoare duminică și să implice schimbul de ostatici israelieni cu prizonieri palestinieni, după care ar urma să fie finalizați termenii unui acord de pace mai amplu.

„Acest acord va pune capăt luptelor din Gaza, va furniza asistența umanitară atât de necesară civililor palestinieni și va reuni ostaticii cu familiile lor după mai mult de 15 luni de captivitate”, a spus miercuri președintele SUA, Joe Biden.

„Acesta este rezultatul nu numai al presiunii extreme la care a fost supus Hamas și al schimbării ecuației regionale după încetarea focului în Liban și slăbirea Iranului - ci și al diplomației americane perseverente și minuțioase” - a mai spus Biden.

Războiul din Gaza a început în octombrie 2023, după ce militanții Hamas au făcut o incursiune șocantă în sudul Israelului, dinspre Gaza, omorând peste 1000 de oameni și luând peste 200 de ostatici. De atunci, riposta israeliană a transformat în ruine aproape toată Fâșia Gaza, omorând, potrivit palestinienilor, cam 47.000 de oameni.

Iran: Victorie pentru palestinieni

În vreme ce Israelul și aliații lui occidentali salută armistițiul ca pe propria lor victorie, suporterii palestinienilor au alt punct de vedere.

Gărzile Revoluționare din Iran au salutat joi acordul drept o „victorie" pentru palestinieni și o „înfrângere" pentru Israel.

„Sfârșitul războiului și impunerea unei încetări a focului... este o victorie clară și o mare victorie pentru Palestina și o înfrângere mai mare pentru regimul sionist monstruos", a afirmat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice într-o declarație.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a salutat, de asemenea, acordul care „a făcut ca regimul sionist să eșueze în atingerea obiectivului său strategic".

El a făcut apel la „acțiuni de pedepsire a regimului criminal și de vindecare a rănilor națiunii palestiniene".

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Nu există nicio șansă ca Ucraina să îi împingă pe acești oameni înapoi acolo unde erau în ajunul invaziei, având în vedere dinamica”, a declarat senatorul Marco Rubio, pe 15 ianuarie.

Rubio a mai declarat că populația mult mai mică a Ucrainei în comparație cu cea a Rusiei înseamnă că țara nu poate suporta astfel de pierderi de personal.

„Ucraina nu rămâne fără bani, ci fără oameni”, a adăugat Rubio.

Rusia a pierdut peste 700.000 de soldați răniți și morți, potrivit serviciilor de informații americane, de la lansarea invaziei sale la scară largă pe 24 februarie 2022. Ucraina ar fi suferit, de asemenea, pierderi de ordinul sutelor de mii.

El a afirmat că politica declarată de administrația Biden de a sprijini Ucraina „atâta timp cât este necesar” nu este „o poziție realistă sau prudentă”.

De la începutul invaziei rusești și până acum, Washingtonul a alocat aproape 66 de miliarde de dolari în ajutor militar pentru Ucraina.

Senatorul de Florida a mai afirmat că „vor trebui făcute concesii de către Federația Rusă, dar și de către ucraineni”.

Rubio nu a intrat în detalii cu privire la potențialele concesii pe care Ucraina ar trebui să le facă, dar a declarat că aderarea țării la NATO va face parte din viitoarele negocieri de pace.

De asemenea, el a spus că va fi dificil să se ajungă la un acord de pace. „Nu va fi un efort ușor... va fi nevoie de o diplomație îndrăzneață”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?

Donald Trump a candidat la funcția de președinte al SUA cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului din Ucraina, care luna viitoare va intra în al patrulea an, stârnind îngrijorări că va forța Kievul să cedeze teritoriu Moscovei, cel puțin temporar. Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

Rusia și Ucraina au încercat să își însușească reciproc cât mai multe bucăți de teren în perioada premergătoare inaugurării lui Trump, de pe 20 ianuarie, pentru a-și îmbunătăți pozițiile de negociere în eventualitatea unor discuții de pace.

Experții spun că președintele rus, Vladimir Putin, nu este interesat să pună capăt războiului acum, deoarece crede că este învingător.

Rusia a avut inițiativa pe câmpul de luptă de când contraofensiva Ucrainei s-a încheiat fără succes la sfârșitul anului 2023. În ultimele luni, Moscova a cucerit teritorii în estul Ucrainei în cel mai rapid ritm de la începutul războiului.

Între timp, în august 2024, Ucraina a cucerit o bucată de teritoriu rusesc în regiunea Kursk, în urma unui atac surpriză.

După ce a pierdut aproape jumătate din aceste câștiguri, Ucraina a lansat în regiune, la începutul lunii ianuarie, o ofensivă la scară redusă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Planul prevede măsuri specifice pe care instituțiile statului trebuie să le întreprindă în situații de urgențe nucleare sau radiologice, dar și în uma accidentelor produse la obiective nucleare din afara teritoriului Republicii Moldova sau în cazul utilizării armelor de distrugere în masă cu efecte radiologice, în vecinătate.

Guvernul a motivat necesitatea elaborării Planului prin „situația din vecinătatea Republicii Moldova” și războiul din Ucraina.

Ca urmare a acțiunilor militare rusești în Ucraina „au fost puse în pericol instalațiile Centralei atomo-electrice din Zaporojie. De asemenea, nu putem exclude și utilizarea diferitor muniții care pot avea elemente radioactive. Totodată, este posibilă contaminarea teritoriului Republicii Moldova ca urmare a utilizării armelor de distrugere în masă cu efect radiologic pe teritoriul altor state, cu efecte transfrontaliere, în rezultatul căruia sunt posibile depuneri semnificative de material radioactiv, la mari distanțe, provenite de la un obiectiv foarte îndepărtat”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei guvernului.

Autorii inițiativei mai arată că Republica Moldova nu dispune de reactoare nucleare, dar este înconjurată de șapte centrale atomice, amplasate în Ucraina, România și Bulgaria, la distanțe de 125-400 km, având un număr total de 23 de reactoare. În cazul unui accident nuclear sau radiologic la una din aceste centrale atomice, poluarea cu materiale radioactive a teritoriului Republicii Moldova ar putea depăși „normele acceptabile” de 10-100 ori, se mai arată în document.

Totodată, autoritățile moldovene se pregătesc să pună în aplicare până la sfârșitul anului 2025 sistemul de avertizare a populației în caz de pericol „MD-Alert”.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile rusești testează pozițiile ucrainene în Zaporojie

După începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, dar mai ales în ultimele luni, unele țări NATO au aprobat planuri de criză pentru un eventual război cu Rusia sau al unui atac nuclear. În toamna anului 2024, câteva țări nordice - Suedia, Finlanda, Norvegia și Danemarca – au emis instrucțiuni în care explică populației ce trebuie să facă pentru a rezista în cazul unui conflict armat, inclusiv în urma unui atac nuclear. Măsurile au venit după ce Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a permis folosirea armelor nucleare ca răspuns la un atac aerian masiv - un avertisment pentru SUA și aliații acestora care i-au permis Kievului să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru atacuri în adâncul teritoriului Rusiei. Moscova însăși a desfășurat mai multe exerciții militare specifice – ultimul, în toamna anului 2024 – care au simulat un răspuns „masiv” la un atac cu arme nucleare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Iliescu și Roman sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

În atacul care a început pe 13 iunie 1990 împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, susțin procurorii, citați de Europa Liberă România.

În evenimentele din iunie 1990, cele mai violente din tranziția post-comunistă în țările primite între timp în Uniunea Europeană, cu excepția celor foste iugoslave, au murit prin împușcare 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic un număr total de 1311 persoane.

Manifestanții atacați mai ales de minerii veniți din Valea Jiului cereau în primul rând eliminarea din noile structuri de stat a foștilor comuniști, inclusiv a președintelui Iliescu, care câștigase primele alegeri democratice de după al doilea război mondial în România, la 20 mai 1990.

Puterea de la București a acuzat demonstranții, majoritatea studenți și intelectuali, că ar fi pus la cale răsturnarea cu forța a guvernului cu sprijinul partidelor „istorice”, din perioada interbelică, refăcute după căderea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, în decembrie 1989.

Ion Iliescu le-a mulțumit public minerilor pentru ce au făcut la București, când ei încă se aflau acolo, dar a spus apoi că a făcut-o ca să-i convingă să plece acasă și nu a recunoscut niciodată că i-ar fi chemat să bată demonstranți, așa cum l-au acuzat mereu criticii.

Evenimentele din 1990 din Piața Universității, care au accelerat imigrația tinerilor din România și i-au slăbit prestigiul de democrație în ascensiune, întârziindu-i integrarea euroatlantică, au fost anchetate de mai multe ori, dar procesele juridice au trenat și nimeni nu a fost găsit vinovat.

„Mineriada” s-a repetat la o scară ceva mai mică în septembrie 1991, când muncitorii veniți din provincie la București au forțat demisia guvernului condus de Petre Roman. Ei au vrut să revină în capitală și în 1999, dar au fost opriți de forțele de ordine în provincie.

Ion Iliescu, un funcționar comunist de rang înalt marginalizat în dictatura ceaușistă, are în prezent 94 de ani. El a mai fost trimis în judecată în așa-numitul Dosar al Revoluției, și el tergiversat mereu, fiind bănuit că ar fi contribuit la haosul soldat cu moartea a sute de oameni în decembrie 1989.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura a fost aprobată la ședința de guvern din 15 ianuarie prin modificarea Regulamentului privind procedura de examinare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, emiterea și valabilitatea permisului de conducere.

În prezent, locuitorii din stânga Nistrului care dețin un act de identitate eliberat de autoritățile de la Chișinău și care dețin permis de conducere eliberat în stânga Nistrului sau municipiul Bender pot solicita eliberarea permisului de conducere național fără examene.

Ministrul de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat la ședința guvernului că decizia „oferă oportunitatea pentru cetățenii din stânga Nistrului și municipiul Bender, odată ajunși în alte state, să beneficieze de recunoașterea și conversia permiselor în statele europene cu care R. Moldova are încheiate acorduri bilaterale pe acest domeniu, facilitând mobilitatea acestora și îmbunătățind calitatea serviciilor publice”.

• Te-ar putea interesa și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în colaborare cu Agenția Servicii Publice (ASP), în scopul sporirii siguranței traficului rutier atât pe drumurile naționale, cât și în traficul internațional. Potrivit MAI, procedura de echivalare a permiselor este modificată în contextul parcursului european al Republicii Moldova și al proceselor interne de aliniere la standardele UE.

Noile modificări vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Tot pe 15 ianuarie, Guvernul a decis să inițieze negocieri pentru recunoașterea reciprocă și conversiunea permiselor de conducere cu Emiratele Arabe Unite. În prezent, R. Moldova are semnate tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere cu Israel, Turcia, Albania, Spania, Lituania, Franța, Grecia, dar și o declarație privind transcrierea permiselor de conducere cu Germania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Așa cum am anticipat încă de la începutul acestei crize umanitare și de securitate din stânga Nistrului, Gazprom va relua livrările de gaz. Regimul de la Kremlin a ținut oamenii de acolo ostatici, fără milă, în frig și întuneric, pentru că își dorește să aducă la putere grupări pro-ruse care să ne bage țara în conflict și să destabilizeze ordinea publică”, a scris premierul pe Facebook.

Dorin Recean a declarat că Chișinăul nu va permite realizarea unor asemenea scenarii.

„Guvernul va întreprinde toate acțiunile necesare pentru a sprijini cetățenii, vom apăra interesele economice ale oamenilor de afaceri de pe malul drept și vom asigura pacea și securitatea în țară. Să cuplăm mândria națională la rațiunea și cumpătul național”, a scris Recean.

În declarații pentru presă după ședința de miercuri a Guvernului, primul ministru a spus că Rusia ar pregăti acum spațiul informațional pentru „următoarea etapă a acestei agresiuni hibride”, după ce tot ea a declanșat criza, prin neonorarea de către Gazprom a obligațiilor contractuale.

Potrivit lui Dorin Recean, Guvernul este în căutarea unor avocați care să asiste Republica Moldova într-un litigiu pe care ar urma să-l inițieze împotriva Gazprom, dar și în procesul de recuperare a activelor energetice preluate de Federația Rusă. Premierul nu a precizat despre ce active ar fi vorba. Gazprom deține 50% din acțiuni plus una în compania MoldovaGaz, iar un alt gigant energetic rusesc, RAO EĂS, controlează Centrala electrică MGRES din regiunea transnistreană (Centrala de la Cuciurgan), despre care Chișinăul a spus, cu mai mulți ani în urmă, că a fost preluată abuziv de partea rusă.

„Chișinăul va întreprinde acele acțiuni care sunt necesare ca să asigurăm pacea și securitatea. Reamintesc că obiectivul final (al Kremlinului – n.r.) este destabilizarea în regiune (regiunea transnistreană – n.r.), ceea ce s-a întâmplat deja, destabilizarea în Zona de Securitate de la Nistru, după care - destabilizarea în toată țara”.

Potrivit premierului, obiectivul final al Kremlinului este o administrație pro-rusă la Chișinău, care să faciliteze „creșterea și consolidarea prezenței militare a Rusiei” în stânga Nistrului.

„Și iată de acolo (regiunea transnistreană – n.r.), vor începe să utilizeze această capacitate militară pentru agresiuni suplimentare împotriva Ucrainei, dar și împotriva României”, a spus Recean.

Primul ministru a reafirmat poziția Chișinăului pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean, amintind că trupele rusești se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova afirmă în continuare că Rusia trebuie să-și retragă trupele rusești. Așa numitele autorități din stânga Nistrului sunt neconstituționale. Republica Moldova are un cadru de negocieri ca să reintegreze țara și acesta este obiectivul nostru. Desigur că noi putem să întreprindem mai multe acțiuni radicale în raport cu unii, dar asta nu ne ajută să rezolvăm problema fundamentală. Și problema fundamentală înseamnă să fie rezolvată atunci când trupele rusești vor fi retrase și țara va fi reintegrată – acesta este obiectivul nostru”, a declarat premierul după ședința guvernului.

Miercuri, 15 ianuarie, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, sub formă de „ajutor umanitar”. Volumul ar fi suficient doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept al Nistrului.

• Te-ar putea interesa și: Rusia ar putea relua „în curând” livrările de gaze către regiunea transnistreană

Krasnoselski s-a aflat între 10-14 ianuarie la Moscova, unde ar fi purtat discuții despre reluarea livrărilor de la Gazprom.

Concernul rus a întrerupt furnizarea gazelor la 1 ianuarie, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. Pentru continuarea livrărilor pe căi alternative, Gazprom a pretins de la Chișinău plata unor datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care un audit internațional din 2023 le-a invalidat, iar autoritățile moldovene nu le recunosc.

• Vezi și: Ce datorie invocă Gazprom drept motiv pentru sistarea livrărilor către R. Moldova și de ce Chișinăul refuză s-o plătească

Chișinăul a renunțat la gazele rusești din toamna anului 2022, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de Gazprom.

Tiraspolul a refuzat ofertele de sprijin ale Chișinăului pentru procurarea gazelor la bursele internaționale, după ce Transnistria a consumat gratis gaze rusești timp de mai bine de trei decenii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

El a emis marți un decret care interzice temporar ofertele nesolicitate de tranzacții pentru proprietăți imobiliare la prețuri mai mici decât valoarea lor de piață înainte de incendiu în zonele afectate.

O dispoziție similară a fost promulgată în statul american Hawaii după incendiile grave de pe insula Maui în 2023, amintește dpa.

„În timp ce familiile sunt în doliu, ultimul lucru de care au nevoie este ca speculanții lacomi să profite de durerea lor”, a afirmat Newsom într-o declarație. „Nu vom permite dezvoltatorilor lacomi să jefuiască aceste comunități din clasa muncitoare, într-un moment în care au nevoie de mai mult sprijin ca niciodată”.

Se estimează că incendiile care fac ravagii de mai bine de o săptămână în zona Los Angeles ar fi distrus sau deteriorat peste 12.000 de clădiri. Cel puțin 25 de persoane și-au pierdut viața, iar altele sunt încă date dispărute.

Vânturile se întețesc din nou

Vânturile puternice prognozate pentru miercuri amenință să agraveze incendiile masive care încă ard în jurul orașului Los Angeles, relatează AFP.

La o săptămână după ce au izbucnit incendiile, meteorologii au prezis intensificarea vânturilor Santa Ana, „deosebit de periculoase”.

„Fiți la curent cu condițiile meteo. Fiți pregătiți să vă evacuați. Evitați tot ceea ce poate declanșa un incendiu”, a declarat Serviciul Meteorologic Național (NWS), avertizând cu privire la rafale de până la 110 kilometri pe oră între 3 dimineață și 3 după-amiază, miercuri.

• Citește și: Pompierii din Los Angeles rămân în alertă din cauza eventualei reveniri a vânturilor puternice

O parte din districtul Los Angeles și o mare parte din comitatul vecin Ventura se aflau într-o „situație deosebit de periculoasă”, potrivit NWS.

„Toate plantele și vegetația sunt foarte uscate și gata să ardă, astfel încât... incendiile se pot extinde destul de repede”, a declarat marți meteorologul Ryan Kittell pentru AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Gazul va fi furnizat sub formă de ajutor umanitar pentru industria producătoare de energie termică și electrică, și pentru întreprinderile industriale din regiune”, a spus Krasnoselski pe 15 ianuarie, la Tiraspol, după o vizită de patru zile la Moscova.

Potrivit liderului separatist, „gazul rusesc va fi livrat în volumul necesar doar pentru consumatorii din regiunea transnistreană”, nu și pentru malul drept al Nistrului. Acesta nu mai este dependent de gazul rusesc din 2022, dar până la criza energetică de la începutul acestui an consuma curent electric produs la centrala de la Cuciurgan (MGRES) prin arderea gazului de la Gazprom.

Krasnoselski spune că încă nu se știe nici data exactă când Gazprom va relua livrările și nici traseul acestora, care ar urma să fie stabilit în urma unor „negocieri suplimentare”. Krasnoselski a refuzat să precizeze și cine va plăti pentru tranzitul gazelor. El a adăugat că negocierile au fost purtate la „inițiativa comună” a Rusiei și regiunii transnistrene.

• Te-ar putea interesa și: Oleg Serebrian despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova, prin Chișinău: nu putea fi reținut, este „imun”

Potrivit presei de la Chișinău, așa-numitul președinte al regiunii transnistrene a călătorit la Moscova (via Istanbul) în perioada 10-14 ianuarie, prin Aeroportul Internațional Chișinău. El a fost însoțit de așa-zisul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik.

Ei ar fi părăsit țara prin sala VIP a aeroportului. Autoritățile de la Chișinău știau despre deplasarea liderului separatist, fapt ce a înfuriat societatea civilă moldovenească, în special cea apropiată actualei puteri.

Informațiile despre călătoria lui Krasnoselski au fost scurse în presă pe 14 ianuarie, după revenirea lui în regiunea transnistreană, cu câteva ore înaintea conferinței de presă organizate de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care s-a discutat subiectul crizei energetice.

• Citește și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind plecarea liderului de la Tiraspol la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții” (a crizei umanitare din regiune – n.r.).

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.

Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Potrivit ei, Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, în special prin livrarea acestora pe ruta alternativă (transbalcanică), dar Rusia a sistat intenționat livrările pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Arestarea lui Yoon este o premieră în Coreea de Sud, unde niciun președinte în funcție nu a mai fost arestat vreodată. Totodată este și unul din ultimele evenimente care marchează criza politică din una dintre cele mai vibrante democrații ale Asiei, care are și o istorie marcată de dictatură și represiuni, scrie Reuters.

De când deputații au votat pentru suspendarea sa după ce Yoon a decretat, pentru o scurtă perioadă, legea marțială pe 3 decembrie, șeful statului s-a refugiat în reședința prezidențială, unde a fost apărat de agenți ai serviciului de pază și câteva mici unități militare, care au și blocat prima tentativă a procurorilor și Poliției de a-l aresta.

• Te-ar putea interesa și: Gărzile președintelui demis al Coreei de Sud au împiedicat poliția să-l aresteze

Yoon a acceptat să fie interogat după ce peste 3.000 de ofițeri de poliție hotărâți să-l aresteze au mărșăluit la reședința sa în primele ore ale zilei de miercuri.

„Am decis să răspund investigației Oficiului de Investigare a Corupției pentru Înalți Funcționari (CIO) - în ciuda faptului că este o investigație ilegală - pentru a preveni o vărsare de sânge”, a spus Yoon într-o declarație.

Un procuror l-a însoțit pe Yoon cu mașina de la locuința sa din zona de lux cunoscută drept Beverly Hills din Seul până la birourile CIO, unde s-a strecurat pe o intrare din spate, evitând presa.

Autoritățile au acum la dispoziție 48 de ore pentru a-l interoga pe Yoon, după care trebuie să solicite un mandat de arestare pentru o perioadă de până la 20 de zile sau să-l elibereze. Cu toate acestea, Yoon refuză să vorbească și nu a fost de acord ca interviurile cu anchetatorii să fie înregistrate video, a spus un oficial al CIO.

Avocații lui Yoon au spus că mandatul de arest este unul ilegal deoarece a fost emis de o instanță care nu avea atribuții în acest sens, iar echipa înființată pentru a-l investiga nu avea mandat legal în acest sens. Un mandat de percheziție la reședința lui Yoon, a cărui copie a fost văzută de Reuters, se referă la Yoon ca „lider al insurecției”.

Agenții de pază ai președintelui au fost staționați la sediul CIO unde Yoon este interogat, a spus un oficial al CIO, dar acesta va fi probabil reținut la Centrul de Detenție din Seul, unde au fost încarcerate în trecut și alte personalități de profil, inclusiv fosta președintă Park Geun-hye și președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee.

Decretarea legii marțiale de către Yoon a șocat sud-coreenii, a zdruncinat a patra cea mai mare economie din Asia și a inaugurat o perioadă de tulburări politice fără precedent într-unul dintre principalii parteneri de securitate ai Washingtonului în regiune. Parlamentarii au votat pentru punerea sa sub acuzare și îndepărtarea sa din funcție la scurt timp după aceea, la 14 decembrie.

Separat de ancheta penală, Curtea Constituțională deliberează dacă să mențină punerea sub acuzare de către Parlament și îndepărtarea sa permanentă din funcție sau îi restabilească puterile prezidențiale.

SUA își mențin angajamentul de a lucra cu guvernul sud-coreean și apreciază toate eforturile acestuia și ale cetățenilor „de a acționa în conformitate cu Constituția”, a spus un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.

Purtătorul de cuvânt al guvernului Japoniei, Yoshimasa Hayashi, a spus la o conferință de presă zilnică că Tokyo urmărește evoluțiile din Coreea de Sud „cu un interes deosebit și serios”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, au semnat acordul la Departamentul de Stat de la Washington.

Statele Unite „colaborează cu Armenia în domeniul securității și apărării și, în special, pentru a sprijini eforturile acesteia de a-și afirma independența și suveranitatea asupra propriului teritoriu”, a declarat Blinken la ceremonia de semnare.

„Suntem parteneri din ce în ce mai puternici și cred că acest lucru este spre binele ambelor noastre țări, precum și spre binele regiunii și nu numai”, a spus Blinken, descriind acordul drept o etapă importantă pentru cooperarea în domeniul apărării, securității, economiei și al democratizării.

El a anunțat că, în săptămânile următoare, o echipă a poliției vamale și de frontieră a SUA se va deplasa în Armenia pentru a lucra împreună cu partenerii armeni la dezvoltarea capacităților de securizare a frontierelor.

Mai mult, acordul prevede că Statele Unite vor începe negocierile cu Armenia pe tema cooperării nucleare în domeniul civil, iar Erevanul se va alătura oficial unei coaliții conduse de Statele Unite pentru înfrângerea grupării extremiste Statul Islamic.

Armenia este oficial un aliat al Rusiei în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova. Rusia menține și o bază militară în Armenia. Însă, relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după ce Armenia a acuzat Rusia că nu i-a oferit suficient sprijin atunci când Azerbaidjanul a preluat în forță controlul asupra Nagorno-Karabah, în septembrie 2023, forțând peste 100.000 de etnici armeni să fugă din regiunea separatistă.

• Te-ar putea interesa și: Exodul armenilor: peste 47 de mii de oameni au plecat din Nagorno-Karabah

Blinken a încercat fără succes să negocieze un acord de pace durabil între Armenia și Azerbaidjan.

Mirzoian a salutat acest efort și a declarat că Armenia apreciază „sprijinul ferm al SUA pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei”.

„Credem că un Caucaz de Sud stabil și prosper este în interesul tuturor actorilor regionali și al comunității internaționale în general”, a spus Mirzoian la ceremonia de semnare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 14 ianuarie că parteneriatul Rusiei cu Armenia a fost unul benefic pentru Erevan, în timp ce Statele Unite „nu au jucat niciodată un rol stabilizator în Caucazul de Sud”.

Peskov a declarat că relațiile cu Rusia oferă „un avantaj semnificativ pentru Armenia și poporul său”, adăugând că Moscova intenționează să continue să le dezvolte.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Intensificarea presiunii economice asupra Moscovei și izolarea acesteia pe plan internațional sunt singurele modalități de a împiedica Rusia să obțină avantaje, a spus Kallas într-un interviu acordat RFE/RL și unor publicații europene, la 14 ianuarie.

„Nu ar trebui să ne subestimăm propriile capacități și să îi supraestimăm pe ruși”, a declarat Kallas. „Rusia pare uneori ca o putere misterioasă care nu poate fi învinsă. Acest lucru nu este adevărat. Suntem mai puternici în ceea ce privește capacitățile militare și economice. Ar trebui să abordăm lucrurile de pe o poziție de forță.”

Printre semnele că presiunea asupra economiei Rusiei funcționează, Kallas a menționat ratele dobânzilor de bază de peste 20%, reducerea conducerii Gazprom cu 40%, o piață a muncii în „stare foarte proastă” și recrutarea soldaților nord-coreeni pentru a lupta de partea Moscovei.

„Toate acestea arată că nu sunt într-o poziție bună”, a adăugat ea.

Rusia este convinsă că timpul este de partea sa, a spus Kallas, însă diplomata crede că acest lucru este greșit și că aliații occidentali ai Kievului ar trebui să crească în continuare presiunea economică.

„Vedem că rezervele lor de numerar sunt complet epuizate. Ei au mult mai puține venituri din vânzarea de petrol și gaze decât înainte", a declarat ea.

Uniunea Europeană urmează să discute un al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, la trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina în februarie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună

Se așteaptă ca discuțiile să vizeze restricții la importul de aluminiu, tarifele la produse agricole, îngrășăminte chimice și măsuri împotriva așa-numitei flote din umbră a Rusiei, folosită pentru exporturile de petrol care ocolesc sancțiunile internaționale, a declarat un oficial european pentru RE/RL.

Kallas și-a exprimat încrederea că Uniunea Europeană va fi capabilă să-și mențină unitatea în politica sa de a trimite arme și alte ajutoare Ucrainei, în ciuda opoziției unor guverne europene care simpatizează Rusia.

„Acest lucru devine din ce în ce mai dificil”, a recunoscut ea. „Cu toate acestea, încă am încredere că putem avea o poziție unitară, pentru că numai așa putem rămâne puternici”.

Cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât va fi mai puternică la masa negocierilor, a spus Kallas.

Declarațiile diplomatei UE vin cu câteva zile înainte de învestirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA.

În context, ea spus că lumea așteaptă planul lui Trump pentru pace în Ucraina, după ce, în campania electorală, acesta a spus că va putea pune capăt războiului rapid.

Dacă Trump va folosi cu adevărat puterea SUA pentru a-l presa pe președintele rus Vladimir Putin să își retragă trupele din Ucraina și să înceteze bombardarea civililor și a infrastructurii civile, războiul s-ar putea încheia în mod rapid, a spus Kallas.

• Vezi și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?

Însă ea a reiterat poziția UE conform căreia nu ar trebui să existe nicio decizie cu privire la Ucraina fără consimțământul Ucrainei și acest lucru este valabil și pentru Europa.

„Este clar că, indiferent de acordul la care se ajunge, Europa trebuie să facă parte din acesta. Depinde de ucraineni să decidă ce fel de acord este acceptabil pentru ei”, a spus șefa diplomației UE.

Dacă Putin dorește cu adevărat pacea este o altă întrebare, a spus ea, avertizând că o încetare a focului ar fi folosită de ruși doar pentru a-și regrupa și reînarma forțele.

„Rușii nu au respectat niciodată încetarea focului. Acesta este motivul pentru care este important pentru Europa ca pacea să fie sustenabilă și durabilă”, a spus Kaja Kallas.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Perciun, examenele centralizate vor fi organizate la câteva discipline de profil la colegii, precum: contabilitate, turism, merceologie, planificarea și administrarea afacerilor. Scopul noilor măsuri ar fi împiedicarea plagiatului.

„Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Deci, este o premieră. Avem aproximativ 1.000 de elevi absolvenți și 20 de instituții profesional-tehnice care vor participa la acest exercițiu”, a spus Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Elevii claselor a IX-a nu vor susține examenele în centre de examinare, la fel ca la BAC. De ce s-au răzgândit autoritățile?

Ministrul susține că se examinează posibilitatea ca și în universități să se schimbe modalitatea de desfășurare a examenelor, inclusiv a celor de absolvire. El a menționat că și în acest an ministerul va organiza și finanța sondajul de opinie în rândul a 4200 de studenți pentru evaluarea integrității academice în universități.

„Anul trecut, pentru prima dată am făcut aceasta evaluare. 4200 de studenți au fost întrebați dacă în instituțiile de învățământ se copie. Diferența este că în acest an vom publica informațiile pentru fiecare universitate în mod separat”, a spus ministrul Educației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O mare parte din Los Angeles și comitatul Ventura ar putea avea rafale de vânt de la 80 până la peste 110 km/h de marți dimineața până miercuri, deoarece vânturile uscate Santa Ana s-au intensificat după calmul relativ de săptămâna trecută, potrivit Serviciului meteorologic național, scrie Reuters.

Acesta a declarat o avertizare cu cod roșu, ceea ce înseamnă că situația este periculoasă și ar putea declanșa noi incendii, în timp ce le-ar putea alimenta pe cele care ard deja.

„Această configurație este cât se poate de rea”, a declarat șeful pompierilor din Los Angeles, Kristin Crowley, locuitorilor din zonă. „Nu suntem în siguranță”.

Subliniind riscurile, un nou incendiu mic, dar cu mișcare rapidă, a izbucnit peste noapte în mărăcinișul din albia râului Santa Clara, în comitatul Ventura, la nord-vest de Los Angeles.

Echipe terestre și mai multe elicoptere lucrau la izolarea așa-numitului Auto Fire, care a ras peste 56 de acri și ardea în apropierea unui teren de golf, dar nu amenința încă locuințele.

În așteptarea vântului, peste 8.500 de pompieri au intervenit pentru a stinge cele mai mari două incendii, cu ajutorul echipelor aviatice dar și de la sol, cu scopul de a le împiedica să se extindă peste noapte.

Luni, autoritățile de stat au prepoziționat echipaje de pompieri în Los Angeles și în alte comitate din sudul Californiei care se aflau sub un pericol ridicat de incendiu.

Incendiile Palisades și Eaton au izbucnit pe flancul vestic și estic al orașului în timpul vânturilor intense de săptămâna trecută, dar echipele au făcut progrese în controlarea lor încă din weekend.

Incendiul lasă în urmă ruine și zeci de morți

Cel puțin 24 de persoane au murit în incendii, potrivit medicului legist din comitatul Los Angeles. Acest bilanț va crește probabil, au declarat oficialii, în timp ce echipele au efectuat căutări din casă în casă în cartierele incendiate.

Incendiile de vegetație au distrus sau deteriorat peste 12.000 de structuri, transformând cartiere întregi în cenușă arzândă și grămezi de moloz și lăsând în urmă un peisaj apocaliptic.

Începând de luni, peste 92.000 de persoane din comitatul Los Angeles se aflau sub ordin de evacuare - față de peste 150.000 - în timp ce alte 89.000 se confruntau cu avertismente de evacuare. Incendiul Palisades, care a distrus comunități de lux de pe flancul vestic al orașului Los Angeles, a ars 96 km pătrați și a fost limitat la 14%.

Procurorul districtului Los Angeles, Nathan Hochman, a spus luni că 10 persoane au fost arestate în legătură cu incendiile. Nouă au fost arestate pentru furturi din locuințe din zonele afectate de incendii. O altă persoană a fost arestată pentru incendiere intenționată, după ce ar fi încercat să dea foc unui copac în orașul Azusa, la aproximativ 32 km nord-est de centrul orașului Los Angeles.

Ajutorul pentru California, subiect de dispute politice

„Ne doare inima pentru cele 24 de suflete nevinovate pe care le-am pierdut în incendiile de vegetație din Los Angeles”, a declarat președintele american Joe Biden, care a anunțat acordarea de ajutoare suplimentare pentru California.

Însă principalii reprezentanți republicani din Congresul SUA iau în considerare impunerea unor condiții privind ajutorul în caz de dezastru, acuzând conducerea democrată a statului de gestionarea necorespunzătoare a resurselor de apă și a pădurilor. Guvernatorul californian Newsom și alți democrați de top din stat au fost criticați dur pentru modul în care au gestionat incendiile, notează Reuters.

• Te-ar putea interesa și: „Ca după război”: Mărturiile unei moldovence stabilite la Los Angeles despre cel mai devastator incendiu din istoria orașului

Președintele ales Donald Trump intenționează să viziteze zona calamitată după ce va fi învestit săptămâna viitoare, a declarat o sursă familiarizată cu această chestiune. Având în vedere că mii de proprietari de case se confruntă cu reconstrucții costisitoare, marile bănci comerciale, inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America, au anunțat planuri de relaxare a condițiilor de rambursare a ipotecilor pentru cei afectați. Asigurătorii se uită la pierderile istorice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alte 4 cazuri au fost înregistrate în raionul Ialoveni, 2 la Fălești și câte un caz la Cimișlia, Orhei, Soroca, Strășeni și Ceadâr-Lunga.

De asemenea, săptămâna trecută au fost înregistrate 3.698 cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (57%), cu o creștere de 5,2% față de săptămâna anterioară acesteia.

De la începutul sezonului (30.09.2024 – 12.01.2025), au fost înregistrate 392 cazuri de gripă, 66.691 cazuri de IACRS și 6.713 cazuri de infecții respiratorii acute severe.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | Răceală versus gripă. Cum le deosebim?

Tot săptămâna trecută au fost raportate 5 cazuri de COVID-19.

Specialiștii ANSP amintește despre importanța respectării măsurilor de igienă personală:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• alimentație bogată în legume și fructe;
• odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Lavrov a făcut aceste declarații în timpul unei conferințe de presă anuale din 14 ianuarie. Comentariile sunt cele mai recente dintr-o serie de remarci ale oficialilor ruși înainte de potențialele propuneri de încetare a focului în conflictul care va marca a treia aniversare luna viitoare.

„Vom aștepta inițiative specifice. Președintele Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit să se întâlnească, dar nu au fost făcute încă propuneri”, a spus Lavrov reporterilor în conferința de presă de peste trei ore.

Trump a spus că dorește să se întâlnească direct cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să pună capăt războiului care a ucis sau rănit peste un milion de soldați de ambele părți. Rusia, ale cărei trupe ocupă în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, și-a justificat invazia totală a Ucrainei din februarie 2022 printr-o serie de motive schimbătoare, inclusiv împiedicarea acesteia să adere vreodată la alianța militară NATO.

În ultimele zile ale mandatului său, președintele Joe Biden s-a grăbit să trimită miliarde de dolari în armament și alte echipamente Ucrainei, încercând să consolideze arsenalele acesteia în cazul în care viitoarea administrație Trump reduce livrările de arme. La Kiev, oficialii ucraineni au semnalat, de asemenea, o deschidere pentru a asculta propunerile de pace ale lui Trump.

• Vezi și: Joe Biden, la final de mandat, în discursul său de politică externă: „SUA sunt acum mai puternice”

Într-un interviu acordat Newsmax la 13 ianuarie, Trump a afirmat că Putin era pregătit să se întâlnească imediat după învestirea sa din 20 ianuarie: „Știu că vrea să se întâlnească și o voi face foarte repede”, a spus el.

Noul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a subliniat, de asemenea, un nou efort diplomatic pentru a rezolva conflictele. Dar a semnalat, de asemenea, că cererile ucrainene ca Rusia să se retragă din toate teritoriile ocupate sunt puțin probabile.

„Pur și simplu nu cred că este realist să spunem că vom expulza fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea”, a declarat Waltz pentru ABC News într-un interviu difuzat pe 12 ianuarie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Nu este o criză energetică, pentru că există rute alternative de livrare a gazelor. Însă, Gazprom nu a vrut să-și onoreze obligațiile contractuale”, a declarat șefa statului, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), din 14 ianuarie.

Declarațiile președintei Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 14 ianuarie

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

Singurul scop urmărit de Rusia prin sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este „să provoace nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că nu este prima tentativă a Moscovei de a destabiliza situația din Republica Moldova.

Rugată să comenteze plecarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, marți, la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții”.

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.

Potrivit lui Maia Sandu, însă, în spatele „refuzului categoric” al administrației de la Tiraspol de a accepta sprijinul Chișinăului și al partenerilor internaționali ai acestuia se află, de fapt, Kremlinul.

• Te-ar putea interesa și: Moldovagaz propune să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană. Care sunt condițiile

Krasnoselski a plecat la Moscova (via Istanbul) în dimineața zilei de 14 ianuarie, prin aeroportul de la Chișinău. El a fost însoțit de șeful așa-numitului executiv de la Tiraspol, Serghei Obolonik, potrivit agenției IPN, care citează surse aeroportuare și din structurile de forță. La Moscova, liderii de la Tiraspol ar fi cerut reluarea livrărilor de gaze pentru regiunea transnistreană, informează IPN.

Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, a punctat Sandu, reafirmând că Chișinăul nu are datorii, așa cum insinuează partea rusă, lipsa datoriilor fiind confirmată și de auditul internațional realizat în 2023.

Referindu-se la cele 12 localități din Zona de Securitate de la Nistru, subordonate Chișinăului dar conectate la sistemul energetic transnistrean, Maia Sandu a declarat că se depun eforturi pentru conectarea acestora la rețelele de gaze și electricitate de pe malul drept.

• Citește și: Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate

Totodată, șefa statului a spus că guvernul ia măsuri pentru compensarea tarifelor majorate la energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru întreprinderile care se bazează pe energie electrică.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

Autoritățile separatiste de la Tiraspol spun că regiunea transnistreană se confruntă cu o criză umanitară după sistarea livrărilor rusești și că ar mai avea rezerve de gaze până la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, administrația recurge la deconectări în evantai pentru mai multe ore pe zi. Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Componența CSS, revizuită în ajun

În ajun, Maia Sandu a revizuit componența CSS, pentru a o face mai „flexibilă, capabilă să faciliteze organizarea rapidă a reuniunilor și să răspundă mai eficient necesităților și provocărilor actuale”, potrivit Președinției.

Astfel, în noul CSS nu se regăsesc ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, precum și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.

Este prima modificare a componenței CSS în actualul mandat al Maiei Sandu și după remanierile guvernamentale din noiembrie 2024. Componența CSS a mai fost revizuită în precedentul mandat al șefei statului.

CSS este un organ consultativ care prezintă președintelui țării recomandări în chestiuni de politică internă și externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul de negocieri este sprijinit intens de Polonia, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a spus șeful diplomației moldovene.

„Primele clustere urmează să fie deschise cât de curând, în următoarele săptămâni, efectiv. Președinția poloneză are toată deschiderea. Doamna președintă (Maia Sandu – n.r.) are o relație extrem de apropiată cu prim-ministrul Donald Tusk, care a fost președintele Partidului Popular European”, a afirmat Mihai Popșoi.

Ministrul de Externe a mai spus că relațiile strânse cu Danemarca, țara care va prelua viitoarea președinție a Consiliului UE, și sprijinul continuu al altor țări membre vor fi esențiale în etapele următoare ale procesului de integrare.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova vrea accelerarea negocierilor de aderare odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Polonia

„Vom munci (...) pentru a păstra aceste relații extrem de apropiate și strânse cu toate țările, fără excepție, din Uniunea Europeană, așa încât să putem avansa într-un mod credibil, într-un mod care să crească încrederea partenerilor noștri că noi suntem nu doar de bună-credință, dar livrăm rezultate în contextul angajamentelor pe care ni le-am luat”, a declarat Mihai Popșoi.

Potrivit noii metodologii de extindere a UE, capitolele de negocieri sunt grupate în clustere tematice, fiecare abordând sectoare specifice. Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, notează sursa citată.

Deschiderea unui cluster implică evaluarea și alinierea legislației și practicilor naționale la standardele și normele UE în domeniile respective.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te