Această nouă abordare a administrației Biden demonstrează cât este de îngrijorată administrația Biden de progresele realizate în programul nuclear iranian.
Washingtonul nu respinge posibilitatea unei soluții negociate care să revină la pactul încheiat în 2015, dar deocamdată efortul este suspendat pe fondul ajutorului militar acordat de Iran, Rusiei și înăbușirii brutale a demonstrațiilor de protest anti-guvernamentale din Iran.
Agenția pentru Energie Atomică crede că Iranul ar avea 87.5 kilograme de uraniu îmbogățit 60%, de la sfârșitul lunii februarie. Experți spun că, dacă uraniul respectiv va fi îmbogățit până la 90%, ar fi suficient pentru a produce o bombă atomică.
Recent, oficialități israeliene au comunicat administrației Biden și câtorva țări europene că programul nuclear iranian intră într-o zonă considerată periculoasă, care ar putea antrena un răspuns militar israelian, dacă Teheranul îmbogățește uraniu la mai mult de 60%.
Administrația Biden a început să discute noua abordare în luna ianuarie și tot atunci a informat țările aliate – Israelul, Franța, Germania și Marea Britanie. Propunerea avută în vedere ridică anumite sancțiuni dacă Iranul îngheață anumite părți ale programului nuclear, în principal limitarea îmbogățirii uraniului dincolo de 60%. O oficialitate israeliană și o oficialitate occidentală au spus că Iranul cunoaște intențiile americane dar până acum a respins propunerea.
Actuala abordare este similară cu cea inițiată de consilierul principal pentru securitate națională, Jake Sullivan și directorul CIA, Bill Burns, care aveau poziții importante în administrația Obama în 2013, când Iranul și puteri mondiale au semnat acordul cu privire la programul nuclear.
Înțelegerea preliminară a fost pentru șase luni și a fost reînoită de câteva ori până când acordul nuclear, anulat ulterior de Donald Trump, a fost semnat în 2015. Președintele Biden este hotărât să nu permită Iranului să obțină vreodată armament nuclear.
