Demersul vine în contextul în care Parlamentul European a decis să sprijine cu largă majoritate propunerile Conferinței pentru viitorul Europei, un amplu proces de consultare a cetățenilor UE. Pe baza solicitărilor cetățenilor, eurodeputații au cerut în mod oficial pentru modificarea tratatelor Uniunii Europene.
„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenţii de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron, pe 9 mai, în faţa legislativului comunitar.
Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, extinderea competenţelor UE în materie de apărare și de sănătate, sau renunțarea la votul în unanimitate presupun o schimbare a tratatelor.
Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a pronunţat în favoarea unei modificări a tratatelor UE, „dacă va fi necesară”, şi pentru renunţarea la votul în unanimitate al celor 27 de state membre în domenii cheie.
„Am susţinut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur şi simplu nu mai are sens”, a declarat Ursula von der Leyen.
„Voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze UE pentru ca ea să funcţioneze mai bine”, a adăugat ea.
Plenul Parlamentului a solicitat Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri de reformare a Tratatelor UE, care se va face prin intermediul unei convenții în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Tările care se opun: „Propunerile cetăţenilor nu trebuie instrumentalizate”
Treisprezece ţări din UE - Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia și Suedia - se opun declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene.
„Nu suntem în favoarea unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea unei astfel de proceduri”, scriu aceste ţări într-un document, care lasă totuși o poartă deschisă: „nu excludem nicio opțiune în acest stadiu”.
O atenționare importantă însă: „propunerile cetățenilor nu trebuie instrumentalizate”.
Din partea României, un comunicat al Ministerului de Externe precizează că prioritățile cetățenilor europeni sunt altele acum: „relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Modificarea Tratatelor UE este „un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni”, susține diplomația română.
De la Europa cu două viteze, la Europa cu trei cercuri
Propunerile președintelui Macron nu sunt însă noi. În 2017, într-un discurs ținut la Sorbona, el și-a expus viziunea despre „reconstruirea” Europei, traversată și slăbită de nenumărate crize: financiară, migrațională și Brexit.
În același an, fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci scenarii pentru viitorul Europei, care propuneau o Uniune Europeană cu mai multe viteze, sintetizată în celebra frază „Those who want more, do more”.
Putem avansa împreună, însă în ritmuri diferite. O Europă care are mai multe viteze există deja, e prevăzută în tratate.
„Europa nu are timp să mai aștepte și va depinde de fiecare membru al UE unde anume se va plasa în viitoarea construcție comună”, a spus Juncker aflat în vizită oficială la București.
Europei cu două viteze, de acum câțiva ani, i s-a mai adăugat una, așa cum a reieșit din declarațiile lui Emmanuel Macron: „comunitatea politică europeană”, din care ar putea face parte țările candidate - Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Serbia - ba chiar și proaspăta ieșită din UE, Marea Britanie.
„Chiar dacă i-am acorda [Ucrainei n.red.] statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a spus Macron.
O declarație „nefericită” în contextul războiului din Ucraina, spun analiștii consultați de Europa Liberă.
Parisul vrea să includă aceste țări într-un al treilea cerc, a declarat postului nostru de raadio Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale.
„E clar că Franța nu are interesul să includă Ucraina într-o UE care, dacă nu modifică tratatele, i-ar oferi aceleași drepturi acordate României, Poloniei, Cehiei după integrare. Parisul dorește anumite formule care să pună aceste țări într-un al treilea cerc. Asta ne arată intenția de găsi formule paralele față de UE”.
S-a dezgropat tema mai veche și sensibilă a „Europei concentrice”, în care statele fondatoare, cele bogate și puternice, în frunte cu Germania și Franța, ar face parte din primul cerc în care s-ar lua adevăratele decizii politice și economice, iar statele „periferice”, mai puțin integrate, cu probleme economice și ale statului de drept, ar face parte din cel de-al doilea cerc.
Acum se adaugă un al treilea cerc, explică pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu. „E vorba de o viziune a Europei în trei cercuri, cam asta se conturează”.
„S-ar putea să aibă chiar trei cercuri, în cadrul UE să apară două cercuri și un al treilea cerc, acesta al comunității politice europene în care să fie incluse și statele candidate la aderare. Un cerc mare, larg cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Serbia, în care nu înțelegi de fapt din ce faci parte. Se va vorbi frumos despre valori în timp ce deciziile care contează cu adevărat și resursele pentru bunăstare să fie în acel nucleu”.
După ce și-a demonstrat unitatea, UE își arată acum faliile
Una dintre problemele ridicate de propunerile franceze este cea a contextului: războiul din Ucraina. Nu este momentul cel mai bun de a ne arăta diviziunile, mai ales că, totuși, UE a stat unită, a funcționat și în pandemie, și în impunerea sancțiunilor la adresa Rusiei, mai spune profesorul Valentin Naumescu.
„Dacă tema nu este bine gestionată, cu înțelepciune, realism, luciditate, riscă să inflameze curentele naționaliste, populiste, eurosceptice, antiglobaliste și anti-UE, să le dea vânt în pânze într-un context în care Occidentul este atacat de Rusia. Suntem într-un război pe ordinea europeană de securitate, chiar ordinea globală, cu Rusia.
Temerea statelor care se opun este că vor rămâne pe dinafara primului cerc de integrare europeană dacă se confirmă această viziune e Europei concentrice.
„Dacă UE își deschide singură această temă de mare sensibilitate riscă să se vulnerabilizeze. Deci să fim într-o competiție cu puterile revizioniste iliberale și să ne vulnerabilizăm și în interior, arătând multitudinea de diferențe de viziune pe care le avem - între statele din vest și cele din est, între statele din nord și sud, între cele fondatoare și așa-zisele state periferice. Nu știu dacă avem de câștigat în acest moment arătându-ne toate aceste falii și diviziuni interne. Alimentând nemulțumiti, temeri, disensiuni care avantajează populiștii, partidele anti - UE, naționaliștii, radicalii, antiglobaliștii nu faci decât să-i unești”, susține profesorul Naumescu.
Chiar dacă europenii au dat dovadă de unitate pe termen scurt împotriva Rusiei, iată că la orizont se profilează diferențe putenice, spune și Ștefan Popescu.
„Contextul este prost și arată un lucru îngrijorător. Am crezut că după această criză europenii vor să dea dovadă de unitate. Ei bine, iată că această criză cu Ucraina nu s-a terminat și deja încep să apară poziții diferite pe termen lung”.
Revizuirea tratatelor, cronica unui eșec anunțat
Revizuirea tratatelor, în cazul în care ele ajung să fie adoptate, parafate și semnate - adică să fie depășite toate divergențele - este complicată în condițiile existente, pentru că este necesară unanimitatea.
Revizuirea Tratatelor presupune organizarea unor campanii naţionale de consultare a populaţiilor din statele membre, de validare prin decizii ale parlamentelor naţionale sau de organizare de referendumuri, în funcție de legislația fiecărui stat.
Un eșec acum, în această perioadă, ar fi unul care s-ar putea dovedi fatal pentru UE.
Acesta este contextul în care curentele naționaliste, populiste și anti-UE ar putea prinde aripi.
De altfel, există un precedent care ar putea fi subiect de meditație: marele eșec al tratatului constituțional din 2005. Dezastrul a putut fi evitat printr-un compromis - tratatul de la Lisabona din 2007, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Chiar dacă Tratatul de la Lisabona a preluat bună parte din ceea ce era negociat în tratatul constitutional, au fost schimbate sau abandonate chestiunile sensibile pentru populiști și eurosceptici, în special cei din Franța și Olanda.
Macron i-a oferit lui Putin o nouă ordine de securitate și stabilitate
În 8 februarie, cu două săptămâni înainte de invazie, președintele Macron s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Au vorbit cinci ore și jumătate. Declarațiile comune au sunat straniu.
„Avem voința de a lucra împreună pentru a garanta o nouă ordine de stabilitate și securitate în Europa”, spunea Macron.
„Dar trebuie, de asemenea, să găsim noi soluții, poate că acestea trebuie să fie mai inovatoare. În ceea ce privește capacitatea noastră de a aduce garanții concrete de securitate, am abordat această problemă direct, respectând interesele și elementele de stabilitate și securitate pentru toți semenii noștri europeni, dar respectând și solicitările de garanții din partea vecinului și prietenului nostru, Rusia”, a spus liderul francez, a cărui țară se află la președinția Consiliului Uniunii Europene.
Articol preluat de la Europa Liberă România
