Linkuri accesibilitate

Protecția datelor cu caracter personal: cadru juridic învechit, care nu corespunde realităților


Imagine generică

Fiecare instituție publică sau privată prelucrează zi de zi date cu caracter personal referitoare la angajați - de la cele de identificare până la informații medicale. Cât de protejate sunt datele noastre aflate în gestiunea angajatorului și ce trebuie să știm despre drepturile pe care le avem, am încercat să aflu de la expertul în protecția datelor personale Sergiu Bozianu:

Sergiu Bozianu
Sergiu Bozianu

„În Republica Moldova una dintre primele legi care a fost aprobată pentru a proteja datele cu caracter personal a fost Codul Muncii din 2003, în care se stabilește că angajatorii sunt obligați să respecte anumite reguli atunci când prelucrează datele cu caracter personal ale angajaților. Astfel, printre principalele reguli a fost prevăzute că angajatorul poate utiliza datele doar în scopul îndeplinirii prevederilor legislaţiei în vigoare, acordării de asistenţă la angajare, instruirii şi avansării în serviciu, asigurării securităţii personale a salariatului, controlului volumului şi calităţii lucrului îndeplinit şi asigurării integrităţii bunurilor unităţii; scopurile în care pot fi colectate. Mai mult, a fost stabilit că angajatorul trebuie să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal și să familiarizeze fiecare salariat sub semnătură cu documentele care stabilesc modul de prelucrare și păstrare a datelor cu caracter personal, inclusiv să le fie aduse la cunoștință despre drepturile de care dispun”.

Angajatorul trebuie să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal...

Datele cu caracter personal constituie orice informații care se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă, cum ar fi nume prenume, domiciliu, membrii familiei și altele. Informații diferite care, adunate, pot duce la identificarea unei anumite personae, constituie și ele date cu caracter personal.

În Republica Moldova, din 2012, prin Legea privind protecția datelor cu caracter personal, toți angajatorii care prelucrează date cu caracter personal au fost obligați să se înregistreze în calitate de operator de date cu caracter personal,obligație care stabilește foarte clar un șir de cerințe pentru securizarea informațiilor cu caracter personal despre angajați. Pentru încălcarea acestor prevederi sunt prevăzute sancțiuni de până la 15 mii lei și cu interdicția pentru conducători de a exercita anumite activități la trei luni la un an.

Sergiu Bozianu spune că mulți angajatori continuă să colecteze și să prelucreze date în scopuri inadecvate sau prin mijloace interzise, cum ar fi interceptările telefonice și chiar camere video instalate în birourile unor angajați: ”În acest sens unele dintre cele mai des încălcări ale protec’iei datelor la locul de muncă sunt utilizarea camerelor de luat vederi cu încălcarea zonei rezonabile de intimitate ale angajaților ceea ce ar presupune montarea acestora în vestiare, focusarea selectivă a camerelor video pe locul de muncă al angajatului, inclusiv spre monitorul calculatorului, conectarea înregistrării audio.

În unele cazuri sunt montate chiar și camere ascunse. O altă practică vicioasă este verificarea poștei electronice, verificarea mesajelor scrise prin intermediul calculatoarelor sau a telefoanelor de serviciu, montarea dispozitivelor GPS pe automobilele de serviciu și înregistrarea discuțiilor purtate în habitaclul automobilului”.

În 2012, relatam, în cadrul rubricii Dreptul tău, cazul medicului Nicolae Curcă de la Spitalul pentru Copii „Valentin Ignatenco” din Chișinău, care ne semnala că depistase în biroul său o cameră ascunsă, prin care administrația instituției îi monitoriza activitatea. Medicul revoltat spunea atunci că a fost monitorizat astfel timp de opt luni, fiindu-i lezată grav demnitatea personală şi profesională, întrucât s-a atentat nu numai la intimitatea sa personală dar și la secretul profesional, al discuțiilor cu pacienții.

Nicolae Curcă
Nicolae Curcă

Medicul a acționat în instanță instituția și, după lungi procese de judecată care au durat 6 ani, a obținut câștig de cauză. Spitalul de copii a fost se obligat să-i achite medicului Nicolai Curca suma de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de asistenţă juridică.

Curtea Supremă de Justiție a făcut trimitere la hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza a doi profesori de la o universitate din Muntenegru, care au depistat camere de supraveghere video în sălile de curs. Atunci, Curtea Europeană a precizat că supravegherea video a unui angajat la locul de muncă, fie ea sub acoperire sau nu, trebuie considerată o ingerință în viața privată a angajatului.

Expertul Sergiu Bozianu spune că legislația în materie de protecție a datelor personale la locul de muncă și pedepsirea angajatorilor care încalcă legea necesită a fi revăzută: „Mai mult, datele persoanele ale angajaților sunt utilizate și în scopuri comerciale de marketing direct, acestea fiind utilizate în scopul promovării produselor și serviciilor angajatorului, precum și ale altor întreprinderi, fără ca angajatul să ofere consimțământul în acest sens.

Aceste practici incorecte se datorează cadrului juridic învechit care nu corespunde realităților. Spre exemplu norma penală prevăzută la art. 177 Cod penal – Inviolabilitatea vieții persoanele este una aparent caducă, or, în Republica Moldova existând doar câteva cazuri de tragere la răspundere pe faptele date”.

O anchetă recentă a RISE Moldova în care au fost scoase la iveală interceptări abuzive ale convorbirilor telefonice în cazul unor politicieni, jurnaliști și activiști, operate de către angajați ai structurilor de stat, arată cât de vulnerabile sunt sistemele de protecție a datelor personale.

XS
SM
MD
LG