În România, recente declarații făcute de senatorul Partidului Social Democrat, de guvernământ, Șerban Nicolae, membru al comisiei juridice, în legătură cu istoria recentă a lumii și a României au stârnit reacţii critice pertinente din partea istoricilor și reprezentanţilor societăţii civile. La care senatorul a răspuns cu cinism.
Sub titlul „Fake news.ro și Milițienii Opiniei”, senatorul Șerban Nicolae îi atacă pe cei care l-au criticat după ce a spus că „rezistența armată anticomunistă a slăbit capacitatea de apărare a țării”. Senatorul social-democrat a adus argumente împotriva inițiativei liberale de declarare a zilei de 26 octombrie ca Zi a Mișcării de Rezistență Armată Anticomunistă. Dezbaterea a avut loc la Comisia juridică a Senatului, unde acest proiect a și primit aviz negativ. La aproape 30 de ani de la căderea comunismului, mulți social-democrați, inclusiv din generația tânără par să conserve reflexele vechiului regim. De altfel, vechii oameni de partid pe care s-a bazat primul președinte post-comunist, Ion Iliescu, ar fi fost probabil ceva mai reticenți să vorbească public, defavorabil despre rezistența din munți.
Rezistența anticomunistă a fost o mișcare răspândită aproape pe întreg teritoriul țării care lupta împotriva dictaturii Partidului Comunist Român. Mișcarea și-a început activitatea în 1944, iar unele grupuri au supraviețuit până în anii ’70. Înainte de 1989, aceste facțiuni înarmate erau cvasinecunoscute. România comunistă ținea secrete luptele care se dădeau între trupe ale securității și grupurile din Rezistența anticomunistă, pentru a nu încuraja sentimentele ostile. În plus, în toată acea perioadă funcționa o propagandă extrem de agresivă împotriva oricăror „elemente ostile” țării. Declarația senatorului PSD, care nu a împlinit încă 50 de ani, are aceleași elemente de revoltă ca cele pe care le avea Partidul Comunist înainte de 1989. Partidul și brațul său înarmat, care era Securitatea, considerau că ceea ce făceau luptătorii anticomuniști erau „acțiuni îndreptate împotriva intereselor României. Orice contestare a regimului comunist era interpretată ca „o punere în slujba unor puteri străine”.
La ședința Comisiei juridice din Senat, Nicolae Șerban, a spus că „Rezistența anticomunistă începută în 1944, când România era încă în război - de partea Aliaţilor după 23 august - este una care slăbea capacitatea de apărare a României” și era „îndreptată împotriva intereselor României”. Operațiunile CIA împotriva regimului comunist reprezintă în viziunea senatorului social-democrat „o ticăloșie”, iar colaborarea luptătorilor din munți cu serviciul american de spionaj era „punerea în slujba unei puteri străine”.
PSD, Partidul Social Democrat, provenit din prima formațiune înființată de Ion Iliescu după căderea comunismului, a preluat în 1990 aproape în întregime vechile structuri de putere, fără să se distanțeze nici măcar ideologic de vechea putere. Senatorul Nicolae Șerban care s-a opus adoptării unei legi care să stabilească o zi pentru luptătorii Rezistenței din munți avea doar 21 de ani în 1989, atunci când a căzut comunismul. Altfel spus, Nicolae Șerban ar fi avut posibilitatea să afle adevărul despre mișcarea de rezistență din perioada comunistă, fără să fi fost contaminat de propaganda partidului unic, numai că noii lideri ai PSD au fost formați ani de zile de vechile cadre ale Partidului Comunist Român, de la care au preluat temerile din subiectele Securității. Așa că pentru senatorul român schimbarea stăpânului sovietic cu cel american în perioada Rezistenței din munți n-ar fi fost o opțiune: „nu-i suport pe stăpâni” susține Nicolae Șerban, precizând că îi este „silă” de cei care vor „stăpâni buni” în locul „stăpânilor răi”. Senatorul social-democrat insistă că în discursul său a răspuns doar argumentelor aduse de liberali, că are dreptul la opinie și că nu are niciun respect pentru adepții asasinatului politic. Pentru el, asasini sunt în acest caz luptătorii din munți, nu profesioniștii Securității, care au arestat și lichidat aproape întreaga elită politică și intelectuală a României, după venirea comuniștilor la putere.
Discuția despre „stăpânii buni” și „stăpânii răi” a fost lansată mai demult de liderii coaliției de guvernământ, care cu toate că au decis să cumpere armament scump și sofisticat de la americani, critică din ce în ce mai des pozițiile pe care le iau reprezentanții SUA față de România. În plus, liderul senatului, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat, mult înainte devreme, decesul „pax-americana”, pentru a-l acompania în acest fel pe fruntașul PSD, care tună și fulgeră împotriva multinaționalelor occidentale.
