Linkuri accesibilitate

Puterea keyboard-ului și a rețelelor de socializare sub lupa cercetătorilor


Illustration - Anger

Efecte negative, ultragii, limitarea libertății de expresie și alte fenomene de abuz în dezbaterile pe web, într-o relatare semnată de analistul Europei Libere, Ron Synovitz.

Cînd vine vorba de manipularea in formației, mai totul se concentrează astăzi pe platformele sociale, fie ele Facebook, Tweeter sau Instagram, iar cu deosebirea capacitatea de a ultragia, de a desena grotesc sau a desemna cu titul de ofensă criminală imaginea unei personalități politice sau a unui stat.

Înaintea apariției așa-numitelor rețele de socializare, extrem de multe evenimente sau subiecte rămâneau localizate sau doar pe radarul mediilor de informare internațională. Astăzi – scrie analistul Europei Libere, Ron Synovitz – cea mai izolată ieșire de mânie se poate transforma cu repeziciune într-un trăznet la scară globală. Evoluția poate determina o reacție promptă, dar, adesea, deschiderea mediilor sociale are și serioase părți negative, punînd persoane în primejdie sau chiar, în mod ironic, conducînd la punerea sub obroc a libertății de expresie.

Abuzurile în dezbaterea politică au fost puse în evidență recent de un raport la unei instituții de cercetare londoneze, WebRoots Democracy. Într-un raport dat publicității în octombrie 2018 se

Femeile și minoritățile sînt adesea supuse „unui nivel toxic de abuzuri, focalizate pe identitatea lor” atunci cînd se angajează în conversații politice online...

ajungea la concluzia că mediile sociale sînt pe cale de a deveni un soi de ambianță ostilă pentru cei care exprimă opinii politice. În special, se scrie în raport, femeile și minoritățile sînt adesea supuse „unui nivel toxic de abuzuri, focalizate pe identitatea lor” atunci cînd se angajează în conversații politice online. Rezultatul este că o parte a celor implicați încep să se teamă că vor fi confruntați cu „acțiuni de intimidare și atitudini abuzive” și ezită să-și mai posteze opiniile.

Directorul think-tank-ului londonez, Areeq Chowdhury declară: „Cercetarea noastră a pus în evidență membri ai comunității rețelelor sociale care își auto-cenzurează opiniile postate online de teama abuzurilor și optează, în schimb, pentru conversații de ordin politic numai în forumuri de discuții private”.

Constatări similare făcea, la 10 decembrie și un raport intitulat #ToxicTwitter, al unui grup de apărare a drepturilor omului, în care se afirma că formele de abuzuri, în creștere, includ : „amenințări directe sau indirecte cu violență fizică sau sexuală”, campanii țintite de hărțuire, de abuz rasist sau homofob, și așa-numitele „atacuri de terfelire”, împrăștierea în public a unor informații de ordin privat despre o persoană pentru a-i produce suferință.

Dr. Christine Blasey Ford și judecătorul Tribunalului Suprem, Brett Kavanaugh
Dr. Christine Blasey Ford și judecătorul Tribunalului Suprem, Brett Kavanaugh

În Statele Unite, în 2018, cazul cel mai proeminent de presiuni și atacuri murdare a fost considerat cel al unei profesoare de psihologie care a declarat că ar fi fost abuzată sexual în anii 1980 de Brett Kavanaugh, nominalizat de președintele Trump pentru funcția de judecător al Tribunalului Suprem de la Washington. Chemată în fața Comitetului Judiciar al Senatului în septembrie, mărturia ei a fost practic respinsă, dar profesoara Christine Blasey Ford a fost supusă unui masiv atac pe rețelele sociale și în decembrie nu reușise încă să își reia lucrul nici ca universitară, nici în privat… Iar cazurile asemănătoare sînt numeroase.

Molly Crocket, specialistă în neurologie de la Universitatea Yale, a publicat recent un articol pe aceeași temă în revista Nature, intitulat „Ultrajul moral în era digitală”. Cercetătoare observă că timp de milenii violarea normelor morale a cauzat oamenilor „trăirea unor experiențe de ultraj moral exprimate prin intermediul bîrfei, rușinării și pedepsei”. În epoca actuală, afirmă Crocket, mediile sociale au „democratizat” ultrajul moral prin mișcări înscrise online ca #BlackLivesMatter și #MeToo, amplificînd vocile minorităților în mod tradițional persecutate și ale victimelor abuzurilor sexuale. Pe de altă parte, atrage atenția cercetătoarea, dieta regulată de dezinformare și „știri distructive” prin intermediul rețelelor de socializare este de natură și să dirijeze emoțiile într-o direcție greșită, să îndepărteze atenția de la evenimente reale.

Un alt efect al distribuirii campaniilor de ultragiere și criminalizare este manifestarea unui soi de „oboseală” socială, cum afirmă un cercetător de la King's College din Londra, Guy Atchinson. Un fenomen ce se manifestă în paralel cu o polarizare crescîndă a opiniilor formulate online și o dezorientare concomitentă a publicului.

Concluziile celor care urmăresc aceste fenomene merg în direcția unei atitudini de combatere a abuzurilor online, sugerîndu-se o obligație pentru companii media de socializare, de exemplu, în Marea Britanie, să prezinte „rapoarte asupra transparenței”. Ele ar urma să fie utilizate la evaluarea progresului în combaterea abuzurilor online, la extinderea unei „alfabetizări” digitale și a unor programme de anti-discriminare.

Raportul WebRoots Democracy atrage în același timp atenția că „dacă platformele media de socializare au o responsabilitate să se asigure că forum-urile lor sînt spații sigure, libere de discursuri ale urii, responsabilitatea pentru administrarea problemei discriminării în societate revine statului”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG