În ziarul Adevărul se scrie despre nivelul critic la care au ajuns rezervele de apă potabilă ale peninsulei Crimeea, pe care Ucraina nu o mai aprovizionează de când a fost anexată de Rusia. Autorul articolului citează dintr-o o analiză realizată pentru The Jamestown Foundation de un fost consilier al unui secretar de stat american, o analiză realizată „plecând de la surse de informare ruseşti şi ucrainene”. În esență, rezultă că Rusia pregătește o nouă intervenție asupra Ucrainei, care ori îndeplinește condițiile puse de Moscova, ori va pierde din nou teritorii, previzibil cele din Sud-Est. „Rusia ar putea pretinde că intervenţia sa are un caracter umanitar, ci nu pur militar, aşa cum ar fi de fapt”, notează Paul Goble, autorul analizei. În articol sunt și trimiteri la afirmații recente ale generalului Ihor Romanenko, fost şef adjunct al Statului Major General al Forţelor Armate Ucrainene, care susţine că „Putin îşi făcuse planuri să agraveze conflictul cu Ucraina în primăvara acestui an, dar situaţia s-a schimbat pe fondul pandemiei de coronavirus, care a lovit grav Rusia”.
Analiștii de politică externă relatează mai degrabă decât comentează ce se întâmplă în Statele Unite. Iulian Chifu chiar explică de ce: „Abordarea subiectului (…) are multiple grade de dificultate pentru orice analist responsabil. Mai întâi, pentru că vorbim despre un partener strategic special, un aliat în cadrul NATO şi un actor de care depinde în mare măsură securitatea şi apărarea României” (am citat din Adevărul, secțiunea bloguri). Chifu își propune „o cheie strict şi pe deplin profesională, cu metodologie clasică de analiză a deciziei în criză”. Constată „o explozie de manifestare a extremismului de toate culorile care a răbufnit în plină criză de coronavirus”. Or pandemia a afectat în mai mare măsură populația ne-albă din America, prin forța lucrurilor (multe din profesiunile medicale și cele legate de servicii publice sunt acoperite de acești cetățeni). Recursul la armată (respectiv Garda Națională) se face în baza unei legi din 1807, „care însă se referea la atacurile indienilor de la acea vreme asupra localităţilor americane de la linia de contact cu Vestul Sălbatec, şi presupunea apărarea drepturilor civile ale cetăţenilor americani, nicidecum reprimarea manifestărilor. Condiţiile de intervenţie a Armatei sunt stricte şi Pentagonul a reacţionat deloc mulţumit la aceste anunţuri belicoase ale Preşedintelui American”. Iulian Chifu deplânge lipsa dialogului între administrația americană și poliție, respectiv populație, după ce un polițist a ucis un cetățean de culoare într-un incident altfel lipsit de gravitate.
În revista 22 scrie Octavian Manea despre America. El pomenește un sondaj de opinie conform căruia 57% dintre americani consideră că relațiile rasiale sunt în general rele, iar 45% cred că s-au deteriorat în ultimul deceniu. Este citat fostul consilier pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, H.R. McMaster, care readuce în discuție toleranța exagerată la campania de subversiune a Rusiei prin „site-uri nebune de dreapta sau de stânga. 80% din mesajele trollilor au fost pe chestiuni de rasă, imigrație, controlul armelor. Le-au selectat pentru că sunt subiectele cu cel mai mare potențial de polarizare. Ceea ce este trist pentru mine, a spus McMaster, este că am făcut jocul Rusiei prin aceste narațiuni partizane, vitriolice și polarizante”. Istoria pare pregătită să se repete și în noiembrie, încheie Octavian Manea.
