Ştiri
Franța, Rusia și SUA cer oprirea imediată a focului în Nagorno-Karabah
Președinții Franței, Rusiei și Statelor Unite au lansat un apel comun la oprirea imediată a focului în regiunea disputată Nagorno-Karabah, cerând liderilor din Armenia și Azerbaidjan să se angajeze neîntârziat și fără precondiții în negocieri. „Cerem încetarea imediată a ostilităților între forțele militare relevante”, se spune în apelul lui Emmanuel Macron, Vladimir Putin și Donald Trump, ale căror țări formează așa numitul Grup de la Minsk sub egida OSCE pentru aplanarea conflictului din Nagorno-Karabah. Apelul survine în a cincea zi de lupte izbucnite pe 27 septembrie între forțele azere, cele armene și cele ale etnicilor armeni din Nagorno-Karabah. Sunt considerate drept cele mai grele lupte de la armistițiul încheiat de Armenia și Azerbaidjan în 1994. În declarația celor trei președinți se mai spune că negocierile între Armenia și Azerbaidjan trebuie să fie de substanță și să se poarte cu bună credință, sub egida copreședinților Grupului de la Minsk.
Vezi ultimele știri
Studenții din R. Moldova au ocazia să studieze un semestru în SUA
Ambasada Statelor Unite ale Americii invită studenții din R. Moldova care încă nu și-au finalizat studiile să aplice la Programul global de schimburi universitare (Global UGRAD).
Tinerii vor avea ocazia să-și petreacă un semestru academic la o universitate sau un colegiu comunitar din SUA, dar fără a primi o diplomă.
Participanții vor locui în campusuri studențești cu colegi americani și trebuie să facă circa 20 de ore de servicii în folosul comunității.
Pe lângă programele alese, participanții trebuie să urmeze și un curs de studii americane, pentru care vor primi 3 credite, pentru a înțelege mai bine societatea și istoria Statelor Unite.
Studenții aplicanți trebuie să aibă cetățenia R. Moldova și să locuiască permanent în țară, pot aplica și tinerii din regiunea transnistreană.
Pentru a putea beneficia de program, solicitanții trebuie să studieze la o universitate din R. Moldova și să fie înscriși la programe de licență cu studii la zi.
Totodată, solicitanții trebuie să mai aibă un an complet de studii la instituția lor de origine după ce se vor întoarce din SUA.
Ei trebuie să aibă o reușită academică bună și să demonstreze implicarea în diverse proiecte și activități extracurriculare. Solicitanții trebuie să cunoască limba engleză atât scrisă cât și vorbită.
Tinerii vor începe studiile în SUA în august 2025 sau ianuarie 2026 (solicitanții selectați nu își pot alege semestrul de participare).
- Te-ar putea interesa și: Profesori din SUA și China despre învățământul moldovean: Încă eclipsat de cel sovietic și mai lejer decât cel chinez
Preferința va fi acordată studenților care nu au mai beneficiat de o asemenea experiență în SUA. Ei vor fi selectați prin intermediul unei competiții deschise, iar rezultatele vor fi făcute publice pe 15 decembrie 2024. Acest program este administrat de Ambasada SUA în cooperare cu World Learning.
Un program similar de schimb de experiență este oferit de mai mulți ani și elevilor care studiază în școlile din Moldova, prin intermediul programului FLEX.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Marcel Ciolacu: Schengen „terestru” pentru români, cel mai târziu la Paști
Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu a declarat că, până de Paști, românii vor beneficia de călătorii fără controale în Spațiul Schengen, inclusiv pe la trecerile terestre. Deciziile europene de rigoare ar urma să fie luate pe parcursul lunii decembrie, mai spune premierul.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu crede că o decizie privind intrarea României în Schengen cu frontiera terestră ar putea fi luată înainte de 8 decembrie, urmând să fie formalizată până la finalul lunii.
Premierul mai spune că o decizie finală privind intrarea României în Spațiul Schengen terestru ar urma să se ia în luna decembrie, la consiliul JAI (afaceri interne) al UE.
„Va fi în martie, exact ca la aerian. (...) De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Declarația lui Marcel Ciolacu vine după ce surse de la Bruxelles au confirmat pentru Europa Liberă că miniștrii Afacerilor Interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria se vor întâlni pe 22 noiembrie 2024, la Budapesta, pentru discuții preliminare legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României și Bulgariei în Schengen terestru.
Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să participe și el la întâlnirea de la Budapesta.
Întâlnirea din 22 noiembrie nu este una oficială, ci informală, și are loc la inițiativa Ungariei.
- Vezi și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii
Pe 4 noiembrie, presa din Austria a scris că Guvernul de la Viena ar putea renunța la blocarea aderării complete a României și Bulgariei la spațiul Schengen și că această decizie ar putea fi luată chiar la summitul organizat de Ungaria pe 22 noiembrie 2024.
Biroul ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, a confirmat pentru presa de la Viena participarea acestuia la summitul de la Budapesta.
Oficialii de la București au declarat luna trecută că România intră „sigur” în Schengen terestru anul acesta. Asta după ce, cu doar câteva zile înainte, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, declara că încă nu a sosit încă momentul pentru admiterea deplină, dar că are motive de optimism prudent.
Spațiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră.
Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care pot periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen
Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.
Din 31 martie 2024, România și Bulgaria sunt membre parțiale ale spațiului Schengen, după eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
Autoritățile europene și moldovene au spus în mai multe rânduri că intrarea României în Schengen - inclusiv cu frontierele terestre - nu va schimba fundamental actualul sistem de trecere a frontierei moldo-române.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Igor Grosu: PAS discută despre remanieri guvernamentale, dar nu a luat încă o decizie
Remanierile guvernamentale sunt „necesare”, dar nu s-a luat încă nicio decizie în această privință, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În Profunzime” de la ProTV. Totodată, el a dat asigurări că premierul Dorin Recean va rămâne în funcție.
„Domeniul care cel mai mult ne-a afectat - și asta am recunoscut-o de fiecare dată - este justiția”, a spus Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernare PAS. Totodată, el a evitat să spună ce miniștri ar putea fi înlocuiți.
„Noi nu avem nicio decizie, pe niciun ministru, la moment. Discuții avem, și într-o perioadă foarte apropiată vom veni cu decizii”, a mai spus oficialul.
Președintele Parlamentului a menționat că PAS a mai făcut remanieri guvernamentale, dar „nu pentru că s-au compromis colegii noștri într-o acțiune reprobabilă sau în chestii de corupție”, ci pentru că, în situații de criză, este nevoie de miniștri care pot „să răspundă repede la provocări”.
Igor Grosu a adăugat că este vorba despre remanieri, și nu despre demisia guvernului, de aceea primul ministru Dorin Recean va rămâne în funcție.
În ședința guvernului din 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat posibile remanieri guvernamentale, în următoarele zece zile.
- Te-ar putea interesa și: Recean anunță că în 10 zile va veni cu propuneri de schimbări în Guvern
„Cei care au votat președinta Maia Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a declarat premierul.
Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. La dezbaterile electorale din 28 octombrie, de la postul public de televiziune Moldova 1, candidata PAS, Maia Sandu, a spus că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor și pe ce domenii se așteaptă la lucruri făcute mai bine”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin l-a felicitat pe Trump pentru câștigarea alegerilor și a spus că Moscova este deschisă la discuții
După o tăcere destul de lungă, președintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat joi seară pe președintele reales al Statelor Unite, Donald Trump, care a învins-o pe vicepreședinta Kamala Harris în alegerile din 5 noiembrie.
„Aș dori să profit de această ocazie pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca președinte al Statelor Unite ale Americii”, a spus Putin la o conferință internațională în stațiunea Soci, la Marea Neagră.
Trump a spus în timpul campaniei că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va fi ales, chiar înainte să fie învestit în funcție, fără a oferi niciun detaliu despre felul în care o va face.
Putin a spus că aceste comentarii merită atenție, adăugând că dacă Trump vrea să reia legătura, Rusia este pregătită pentru discuții.
- Te-ar putea interesa și: „Pacea” lui Trump: Ucraina ar trebui să nu ceară intrarea în NATO cel puțin 20 de ani (Wall Street Journal)
Putin a mai spus că a fost impresionat de modul în care Trump, care a învins-o pe vicepreședinta Kamala Harris la alegerile din 5 noiembrie, s-a descurcat după tentativa de asasinat asupra sa din luna iulie și a spus despre Trump că este un bărbat curajos.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în aceeași zi că nu exclude posibilitatea unor discuții între Putin și Trump chiar înainte de învestirea sa din ianuarie.
Întrebat dacă o astfel de comunicare a fost luată în considerare, Peskov a răspuns: „De ce nu? Nu este exclus. [Trump] a spus că îl va suna pe Putin înainte de învestire. Acestea sunt cuvintele lui".
El s-a referit la declarațiile făcute de Trump, care a spus că va lua legătura cu Putin înainte de preluarea mandatului.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski spune că ar fi „inacceptabil” ca Rusiei să i se ofere concesii în ceea ce privește Ucraina
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că ar fi „inacceptabil” ca Europa să ofere concesii Kremlinului pentru a opri invazia Ucrainei, după ce Moscova a cerut Occidentului să intre în discuții directe pentru a pune capăt războiului.
Vorbind liderilor europeni la summitul din Ungaria, Volodimir Zelenski i-a criticat pe cei care îl presează să cedeze unora dintre cererile lui Putin, scrie AFP.
„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda lui Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și inacceptabil pentru întreaga Europă”, a spus președintele Zelenski.
Zelenski a respins, de asemenea, ca fiind „periculos” și „iresponsabil” apelul premierului ungar, Viktor Orban, pentru o „încetare a focului” pe câmpul de luptă.
Orban, liderul UE cel mai apropiat de Kremlin, a declarat anterior că un armistițiu ar putea „oferi spațiu și timp pentru părțile beligerante să comunice și să înceapă să negocieze pacea”.
- Te-ar putea interesa și: Aliații lui Putin din UE, tot mai vizibili: ungurul Szijjártó merge la Minsk, iar Fico apare la televiziunea rusă
Zelenski i-a acuzat, de asemenea, pe unii lideri europeni, fără a preciza care, că solicită Ucrainei să facă compromisuri.
„Avem nevoie de suficiente arme, nu de sprijin în discuții. Îmbrățișările cu Putin nu vor ajuta. Unii dintre voi îl îmbrățișați de 20 de ani și lucrurile se înrăutățesc”, a spus Zelenski.
Președintele Ucrainei a dezvăluit că a discutat despre „asistență militară” cu președintele francez Emmanuel Macron la Budapesta.
Rusia îndeamnă la negocieri
Rusia a cerut anterior ca aliații Kievului să intre în negocieri cu Moscova dacă doresc să oprească atacurile asupra ucrainenilor.
Șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat că Occidentul se confruntă cu o alegere între deschiderea discuțiilor directe cu Moscova sau „distrugerea” continuă a populației Ucrainei.
„Acum, când situația din teatrul de luptă nu este în favoarea Kievului, Occidentul se confruntă cu o alegere. Să continuăm să finanțăm (Kievul) și distrugerea populației ucrainene sau să recunoaștem realitățile actuale și să începem negocierile”, a spus fostul ministru al apărării, Serghei Șoigu.
Acestea au fost printre primele comentarii ale unui oficial rus de când Trump a fost confirmat ca fiind ales președinte al Statelor Unite.
Volodimir Zelenski a îndemnat la prudență cu privire la afirmația lui Donald Trump că va putea pune capăt conflictului în câteva ore.
„Cred că președintele Trump vrea cu adevărat o soluție rapidă. Dar asta nu înseamnă că se va întâmpla”, a declarat el reporterilor la Budapesta.
Liderul ucrainean a spus că un acord rapid ar putea însemna „pierderi” pentru Kiev.
Putin a repetat că Moscova este deschisă pentru discuții, dar a spus că părțile trebuie să recunoască „realitățile de astăzi”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mai declarat joi, la Budapesta, că soldați nord-coreeni din regiunea rusă Kursk „au luat parte la lupte” alături de trupele ruse și au suferit „pierderi” în ciocnirile cu armata ucraineană.
„Unii dintre ei au luat deja parte la ostilitățile împotriva armatei ucrainene. Pierderi au fost deja înregistrate”.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Joe Biden, după victoria lui Donald Trump: „Să reducem temperatura!”
Președintele SUA, Joe Biden, a dat asigurări joi, într-o alocuțiune rostită la Casa Albă, că transferul de putere după câștigarea alegerilor din 5 noiembrie de către Donald Trump va fi ordonat și pașnic.
În prima sa apariție după victoria lui Trump, șocantă pentru unii democrați, Biden a spus că administrația sa și suporterii ei au răspunderea ca următoarele 74 de zile (până la învestirea noului președinte) „să conteze” - adică să pună în aplicare unele măsuri la care țin, cât mai pot face asta.
El a spus că acceptă opțiunea alegătorilor și a vorbit despre nevoia de a „reduce temperatura” în politica americană, după o campanie acerbă.
„Ceea ce sper că putem face, indiferent pentru cine ați votat, este să ne vedem unii pe alții nu ca adversari, ci ca pe compatrioți, americani. Să scădem temperatura", a spus Biden.
Trump a câștigat confortabil alegerile de la 5 noiembrie, obținând cu 25 de voturi electorale mai mult decât avea nevoie.
În 2021, după ce a pierdut în fața lui Biden, Trump a evitat să facă declarații de celor făcute astăzi de președintele în exercițiu, insistând că alegerile i-ar fi fost „furate”. Pe 6 ianuarie 2021, când Congresul SUA s-a reunit să confirme victoria lui Biden, o mulțime de suporteri ai lui Trump au atacat Capitoliul, într-o încercare de oprire a transferului puterii, provocând ciocniri soldate cu morți și răniți. Mulți se așteaptă ca Trump să-i grațieze la anul pentru cei condamnați între timp pentru acele fapte.
Timpul reproșurilor amare
Alocuțiunea lui Biden joi vine după ce miercuri, în ziua de după alegeri, Kamala Harris și-a recunoscut înfrângerea, inclusiv sunându-l pe învingător, și i-a îndemnat pe alegătorii ei să nu fie dezamăgiți și disperați, promovând în continuare, zi de zi, valorile în care cred.
După victoria uimitoare a lui Trump, Joe Biden este criticat aspru de unii comentatori din presa americană, dar și de figuri din propriul partid, democrat, pentru că ar fi renunțat prea târziu la candidatură în favoarea Kamalei Harris. Dacă ar fi făcut-o mai devreme - spun unii - vicepreședinta ar fi avut timp să-și construiască o campanie eficientă, fără să improvizeze disperat, pe ultima sută de metri.
„Cea mai mare responsabilitate pentru această pierdere îi revine președintelui Biden”, a declarat Andrew Yang, care a candidat împotriva lui Biden în 2020 pentru nominalizarea democrată și a sprijinit candidatura nereușită a lui Harris la președinție. „Dacă ar fi demisionat în ianuarie în loc de iulie, am fi putut fi acum într-o situație foarte diferită”.
Associated Press (AP) notează că Biden va părăsi funcția după ce a scos Statele Unite din cea mai gravă pandemie din ultimul secol, a galvanizat sprijinul internațional pentru Ucraina după invazia Rusiei și a adoptat o lege privind infrastructura de 1.000 de miliarde de dolari, de care vor beneficia multe comunități, în anii următori.
Dar, după ce a candidat în urmă cu patru ani împotriva lui Trump pentru a „restaura sufletul țării” - continuă AP - Biden va lăsa locul, după un singur mandat, predecesorului său imediat, care a trecut peste două destituiri, o condamnare pentru crimă și o insurecție lansată de susținătorii săi. În plus, Trump s-a angajat să remodeleze radical guvernul federal și să elimine multe dintre prioritățile lui Biden.
„Poate peste 20 sau 30 de ani, istoria își va aminti de Biden pentru unele dintre realizări”, a declarat Thom Reilly, co-director al Centrului pentru o Democrație Independentă și Durabilă de la Universitatea de Stat din Arizona. „Dar pe termen mai scurt, nu știu dacă va scăpa de eticheta de a fi președintele care l-a învins pe Donald Trump doar pentru a introduce o altă administrație Donald Trump, patru ani mai târziu”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zece „școli model” își vor moderniza laboratoarele de chimie, fizică și biologie
Zece „școli model” din Republica Moldova își vor moderniza laboratoarele de fizică, chimie, biologie și clasele de matematică, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
Noul design al sălilor și laboratoarelor, precum și dotările moderne vor facilita utilizarea metodelor interactive de predare și vor permite includerea mai multor activități practice în lecții, reducând astfel ponderea teoriei în favoarea experimentelor, se spune într-un comunicat al PNUD Moldova, implicată în proiectul realizat împreună cu UNICEF.
„Creăm niște spații care ar stimula elevii să învețe mai bine și să obțină rezultate mai bune la învățare. Dorim să le oferim profesorilor un spațiu modular, flexibil, atractiv, care să le permită să utilizeze metode inovative de predare, să stimuleze inovația în educație și să atragă elevii și mai mult către aceste subiecte”, spune Ana Moraru, manageră de proiect, PNUD Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Unde ar putea fi construită prima școală din Chișinău după 27 de ani?
Rețeaua Școlilor Model este un proiect al Ministerului Educației și Cercetării care își propune să transforme câte o școală din fiecare raion al țării în „instituție model”.
Inițiativa este susținută de Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD, UNICEF, Guvernul Poloniei, Norvegiei și alte organizații internaționale, precum și de mai multe companii private.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Sporuri salariale de până la 50% pentru funcționarii ce aplică cerințele de aderare la UE
Peste 1.000 de funcționari publici din Republica Moldova vor beneficia de un spor salarial de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.
Guvernul a aprobat miercuri, 6 noiembrie, lista autorităților publice responsabile de „realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la UE” și numărul maxim al personalului ce poate beneficia de acest spor salarial din partea fiecărei instituții.
În total, 1.056 de funcționari din 44 de instituții vor putea beneficia de sporuri salariale. Pe listă se află toate ministerele, agențiile de stat și alte instituții subordonate guvernului, Parlamentul, Aparatul Președintelui, Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție, Oficiul Avocatul Poporului, Biroul Național de Statistică, Curtea de Conturi, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Consiliul pentru Egalitate ș.a.
Contribuția funcționarilor publici la procedura de screening bilateral și la realizarea acțiunilor din Planul național privind aderarea R. Moldova la UE pentru anii 2024-2027, conform rezultatelor obținute în trimestrele III și IV ale anului în curs, va fi evaluată de conducătorii instituțiilor publice respective, iar valoarea procentuală a sporului salarial va fi stabilită de „organul ierarhic superior”, potrivit deciziei guvernului.
- Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung
Autoritățile publice vizate urmează să estimeze și cheltuielile necesare pentru acordarea sporului în trimestrul IV al anului 2024 și în trimestrul I al anului 2025, prezentându-le spre aprobare Ministerului Finanțelor.
Pe 10 iulie, la Chișinău, a avut loc prima sesiune de screening bilateral (evaluarea legislației naționale și a gradului de armonizare cu legislația Uniunii Europene) dedicată capitolului „Valori fundamentale”.
Procesul de screening – realizat de Comisia Europeană împreună cu țara candidată la admiterea în UE - vizează 35 de capitole din acquis-ul comunitar.
Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE pe 25 iunie 2024.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Coaliția din Germania s-a destrămat. „Țara va funcționa”, asigură Berlinul
Coaliția guvernamentală din Germania s-a destrămat în mod dramatic după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe, Christian Lindner, din partea Partidului Democrat Liber, pro-business, într-o decizie nocturnă.
Cei trei miniștri rămași ai Democraților Liberi au demisionat în replică, ducând la căderea coaliției guvernamentale. Se așteaptă ca Scholz să conducă țara cu un guvern minoritar, însă opoziția solicită un vot imediat de neîncredere, notează AP.
Joi la prânz, Scholz s-a întâlnit cu Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare, ca să discute următorii pași.
Scholz a anunțat miercuri seară că va solicita un vot de încredere pe 15 ianuarie, care, potrivit lui, ar putea duce la alegeri anticipate chiar în martie - altfel ar fi trebuit să aibă loc în septembrie, anul viitor. Merz declara miercuri că vrea ca procesul să fie și mai rapid.
Scholz l-a acuzat pe ministrul Lindner că i-a încălcat încrederea și că a cerut public o politică economică fundamental diferită, inclusiv ceea ce cancelarul a spus că ar fi reduceri de impozite în valoare de miliarde pentru câteva persoane cu venituri mari, reducând în același timp pensiile pentru toți pensionarii.
„Acest lucru nu este decent”, a spus Scholz.
Social-democrații de stânga ai lui Scholz vor conduce acum efectiv un guvern minoritar cu partenerul de coaliție rămas, Verzii ecologiști.
Prăbușirea coaliției a venit după săptămâni de dispute între partenerii de coaliție cu privire la modalitățile de a stimula economia aflată în dificultate a țării.
Liberal-democrații pro-business ai lui Lindner au respins creșterea impozitelor sau modificarea limitelor stricte pe care Germania și le-a impus în ceea ce privește acumularea de datorii. Social-democrații și Verzii lui Scholz au dorit investiții majore din partea statului și au respins propunerile democraților liberi de a reduce programele de asistență socială.
„Vom funcționa”, asigură Habeck
Robert Habeck, ministrul Economiei și vicecancelar al Germaniei, a făcut apel la cetățeni să-și păstreze încrederea în democrația țării, în ciuda crizei politice actuale. „Nu vă îndoiți de puterea acestei țări. Am depășit provocări complet diferite”, a declarat Habeck, un membru important al Partidului Verde, într-o declarație publicată miercuri de ministerul său pe X.
„Am rezolvat probleme complet diferite. Nu vă îndoiți de democrație”, a spus el, potrivit DPA.
Joi, noul secretar general NATO, Mark Rutte, și-a exprimat încrederea că Germania își va îndeplini mai departe toate angajamentele internaționale, inclusiv legate de Ucraina, indiferent de problemele politice interne.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova anunță noi pași „importanți” pentru liberalizarea pieței energetice
Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat adoptarea unor noi măsuri „importante” pentru liberalizarea pieței energetice, ajustate la normele Uniunii Europene.
Modificarea Regulilor pieței energiei electrice aprobată recent de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) vizează stimularea piețelor de energie pe termen scurt și asigurarea echilibrului necesar în sistemul energetic al Republicii Moldova. Potrivit instituției, măsurile vin în întâmpinarea nevoilor participanților la piață prin noi modalități de tranzacționare și prin reducerea costurilor pentru dezechilibre.
Noile reguli stabilesc modul de funcționare a piețelor de energie electrică pe termen scurt - piața pentru ziua următoare (PZU) și piața pe parcursul zilei (PPZ), care din acest an sunt gestionate de către Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), filială a operatorului pieței de energie din România, SC OPCOM SA.
Piețele de energie pe termen scurt (PZU și PPZ) oferă oportunități de tranzacționare pe termen scurt. Aceste piețe permit participanților să cumpere și să vândă energie electrică cât mai aproape de momentul efectiv de livrare, reducând astfel riscul dezechilibrelor și asigurând un flux constant de energie. Reducerea costurilor asociate dezechilibrelor ce pot fi cauzate de diferența între producție și consum înseamnă și o eficiență economică mai mare pentru întreaga piață, potrivit ANRE.
- Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date
Prin aceste modificări, piața de energie a Republicii Moldova preia practicile Uniunii Europene, oferind noi oportunități pentru producători și furnizori, dar și pentru potențiali investitori, mai afirmă Ministerul Energiei.
Funcționarea piețelor de energie electrică pe termen scurt va permite tranzacționarea energiei electrice pe piața angro, la prețuri diferite. Astfel se facilitează și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de ora de consum și mai multă energie din surse regenerabile va putea fi integrată în sistemul energetic al Republicii Moldova, notează sursa citată.
Guvernul de la Chișinău a desemnat subsidiara operatorului pieței de energie românești, OPEM, în calitate de operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova în luna februarie a acestui an, iar ANRE a acordat licența necesară funcționării acestuia în martie 2024.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu la Budapesta: „Voi cere europenilor sprijin pentru consolidarea instituțiilor noastre”
Președinta realeasă a R. Moldova, Maia Sandu, și-a făcut joi prima apariție publică în străinătate după ce a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la 3 noiembrie, în dauna candidatului socialiștilor, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
Într-o scurtă declarație făcută la Budapesta, la sosirea în sala unde are loc summitul Comunității Politice Europene (CPE), Maia Sandu a spus că „poporul moldovean a ales un viitor în UE” și s-a declarat „mândră” de toți cei care au votat să apere democrația.
„Oamenii au dat dovadă de o reziliență incredibilă în fața unor provocări imense”, a spus Sandu, într-o aluzie la numeroasele informații despre amestecul rusesc în desfășurarea alegerilor moldovene.
„Sunt astăzi aici ca să vorbesc cu liderii UE despre situația din Moldova și despre faptul că avem nevoie de mai mult sprijin pentru ca să ne consolidăm instituțiile ca să poată proteja mai bine democrația moldoveană. Vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova, nu banii Rusiei, și sigur că drumul moldovean spre UE este important nu doar pentru Moldova, dar și pentru stabilitatea și securitatea continentului”, a mai spus Maia Sandu.
Victoria ei la alegerile din 3 noiembrie a fost salutată călduros la vremea respectivă de mulți dintre liderii europeni prezenți joi și vineri la summitul CPE de la Budapesta.
Oficialii UE, aflați și ei la summit, au răsuflați ușurați că în Moldova, măcar, a triumfat candidatul considerat pro-vestic, în vreme ce în altă țară post-sovietică, și ea candidată la aderare, Georgia, s-au consolidat la alegerile parlamentare din 26 octombrie forțele pro-ruse.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
„Pacea” lui Trump: Ucraina ar trebui să nu ceară intrarea în NATO cel puțin 20 de ani (Wall Street Journal)
Ziarul american Wall Street Journal a scris joi că una din ideile vehiculate în cabinetul de tranziție al președintelui-ales american Donald Trump legate de încheierea războiului din Ucraina ar fi ca Kievul să promită să nu ceară aderarea la NATO vreme de cel puțin 20 de ani.
WSJ scrie că are informația de la trei persoane apropiate lui Trump, pe care nu le numește.
Potrivit aceleiași schițe de plan, conflictul din estul Ucrainei ar urma să fie „înghețat”, iar beligeranții s-ar pune de acord asupra unei zone demilitarizate. Nu este limpede cine ar supraveghea respectarea păcii, dar un consilier al lui Trump a spus că America nu ar fi implicată nici direct, nici prin organisme internaționale, și în nici un caz cu bani.
„Noi putem da training și alte forme de sprijin, dar cu pușca vor sta europenii”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu vom trimite americani să mențină pace în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Lasă să o facă polonezii, germanii, britanicii, francezii”.
- Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană se pregătește să lucreze cu Trump, a doua oară
WSJ notează că remarcile se potrivesc în linii mari cu ce spunea în septembrie vicepreședintele ales JD Vance, care vorbea de zonă de securitate „puternic fortificată, astfel ca rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, mai spunea atunci Vance, ar urma să păstreze teritoriile ucrainene cucerite, iar Ucraina ar promite să rămână neutră.
În campanie Trump, care a câștigat președinția la 5 noiembrie, a spus mereu că va termina războiul în „24 de ore” și va „scoate” SUA din Ucraina.
Asemenea intenții și remarci, chiar dacă nu sunt politici oficiale, contrastează cu actuala linie a administrației americane în privința Ucrainei. Președintele Biden a vorbit mereu despre victoria Ucrainei, despre recuperarea teritoriilor invadate de ruși, încuviințând și primirea țării în NATO când va fi pregătită.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Campania Națională de Împădurire continuă și în această toamnă
Ministerul Mediului și Agenția „Moldsilva” au lansat joi, 7 noiembrie, Campania Națională de Împădurire Toamna 2024, în satul Mălăiești, raionul Orhei. Prima plantare din acest sezon va avea loc pe 16 noiembrie, tot la Mălăiești.
„Doar lucrând împreună putem reconstitui ecosistemele și extinde spațiile verzi pentru un viitor durabil”, a spus ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, prezent la eveniment. Proiectul va oferi locuri de muncă pentru oamenii de la sate, a adăugat oficialul.
Directorul general al Agenției „Moldsilva”, Victor Durbală, a menționat că sunt pregătite terenuri cu o suprafață de peste 4000 de hectare pentru împădurire. Vor fi create noi păduri în nordul, centrul și sudul țării. Cetățenii care vor să se alăture campaniei pot contacta Agenția „Moldsilva”.
În primii doi ani de la lansarea programului, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru sectorul silvic și au fost achiziționate echipamente moderne. În luna septembrie anul curent, Guvernul a semnat un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 200 de milioane de euro, pentru a sprijini împădurirea.
Vezi și reportajul filmat în noiembrie 2023 la Sireți, raionul Strășeni.
Campania din această toamnă se desfășoară în cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, lansat în toamna anului 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu.
Scopul programului este împădurirea R. Moldova, prin plantarea a 145.000 de hectare de păduri în următorii 10 ani, pentru a face față schimbărilor climatice. Rata de împădurire a țării constituie 11%, în prezent cea mai mică din Europa.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Stoianoglo își recunoaște înfrângerea la prezidențiale, dar o numește doar o bătălie pierdută
Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor la alegerile prezidențiale, și-a recunoscut public înfrângerea miercuri, 6 noiembrie, la două zile după anunțarea rezultatelor finale ale scrutinului. Într-o primă reacție, Stoianoglo a spus că aceasta este doar o „bătălie pierdută”.
Într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, Stoianoglo și-a recunoscut înfrângerea, spre deosebire de Partidul Socialiștilor (PSRM). Totuși, el a reiterat mesajul formațiunii, susținând că „aici, în Moldova, victoria i-a aparținut lui” și le-a mulțumit alegătorilor pentru sprijin.
Stoianoglo a mai declarat că rezultatele alegerilor au arătat că „Moldova vrea altceva – și vrea acum. Vrea dreptate, unitate, vrea respect pentru oameni”.
În același timp, el a acuzat partidul de guvernare, PAS, de „cenzură, manipulare și utilizarea limbajului urii”, acuzații la care reprezentanții PAS nu au oferit, deocamdată, un răspuns.
În mesajul său, fostul procuror general a sugerat că intenționează să își continue activitatea alături de socialiști, afirmând: „Mergem înainte, (...) E doar începutul unui nou drum”.
- Te-ar putea interesa și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă
Mai devreme, pe 4 noiembrie, PSRM a declarat că nu recunoaște rezultatul votului din diasporă, care i-a adus victoria Maiei Sandu, susținând că aceasta ar fi „președinta diasporei”. Formațiunea a afirmat că „adevăratul învingător” este Alexandr Stoianoglo, referindu-se la scorul de 51,19% din voturile din R. Moldova.
PSRM a mai afirmat că voturile din secțiile de votare din străinătate și cele pentru cetățenii din stânga Nistrului „nu pot fi considerate o exprimare liberă și democratică a voinței poporului”.
În turul doi al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a câștigat cu 55,35% din sufragii, deși, în secțiile de vot din țară, Stoianoglo a obținut 51,19%, iar Sandu 48,81%.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Doi bărbați suspectați că ar fi incendiat o mașină de poliție în ziua alegerilor, reținuți
Poliția a reținut la 5 noiembrie, doi bărbați care ar fi fost implicați în incendierea unei mașini din parcarea Inspectoratului General al Poliției în ziua turului doi al prezidențialelor. Autoritățile spun că suspecții au acționat la comanda serviciilor speciale rusești.
Într-un comunicat din 6 noiembrie, Poliția spune că a reținut organizatorul schemei de incendiere, un bărbat sub 40 de ani, care are o condamnare în Rusia pe mai multe infracțiuni. A fost reținut și un complice, cetățean străin de 38 de ani, care la fel are mai multe antecedente penale în Rusia.
Ancheta a stabilit că infracțiunea a fost comisă de ultimul, care în jurul orei 3 dimineața, pe 3 noiembrie, când a avut loc turul doi al prezidențialelor, a incendiat o mașină de poliție parcată la sediul Inspectoratului General al Poliției cu un „cocktail Molotov”, după care a fugit de la locul faptei, alături de organizator.
Două zile mai târziu, polițiștii i-au reținut pe cei doi, pe organizatorul grupului infracțional la Varnița, iar pe complice la Chișinău.
Potrivit procurorilor, organizatorul urma să prezinte dovezile incendierii comanditarului, despre care oamenii legii au stabilit că se află la Moscova și era supervizat de un „îndrumător” din serviciile speciale rusești.
În urma perchezițiilor automobilelor celor doi reținuți, au fost ridicate telefoane, care conțineau fotografii și filmulețe cu incendierea mașinii poliției, precum și imagini cu banii cu care ar fi fost remunerați.
Pe marginea aceluiași caz, la 31 octombrie, Poliția a reținut alte cinci persoane din regiunea transnistreană care ar fi încercat să incendieze sediul Comisiei Electorale Centrale și mai multe autospeciale ale forțelor de ordine.
- Citește și: Poliția a reținut cinci persoane care ar fi vrut să dea foc sediului CEC, la ordine din Rusia
La finele lunii septembrie, patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului au fost vandalizate. Atunci, polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ambasadorul R. Moldova la Moscova, convocat la Ministerul rus de Externe
Ministerul Afacerilor Externe a venit cu un răspuns la convocarea ambasadorului R. Moldova în Federaţia Rusă în legătură cu refuzul în acreditarea unor observatori la alegeri. MAE a precizat că statutul profesional al persoanelor neacreditate a fost incompatibil cu cel de observator internațional.
Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest. Moscova invocă „acțiuni discriminatorii neprietenoase” față de observatorii ruși în cadrul alegerilor prezidențiale.
Diplomația rusă acuză Chișinăul că a refuzat „în mod nejustificat” să acrediteze cinci observatori internaționali din Rusia, înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind aderarea la UE.
Moscova mai susține că autoritățile moldovene au refuzat și accesul a trei reprezentanți ruși ai misiunii OSCE, care urmau să participe la monitorizarea turului doi al alegerilor prezidențiale, despre care spune că nu au putut intra în R. Moldova, deși erau acreditați de Comisia Electorală Centrală.
Chișinăul a comentat și în dimineața zilei de 6 noiembrie criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse în adresa modului de organizare a alegerilor prezidențiale din R. Moldova, numite de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova ca fiind „cele mai nedemocratice” de după independență.
Diplomația moldoveană a dezmințit criticile Kremlinului și le-a numit „nefondate”, spunând că au fost lansate cu scopul de a manipula opinia publică.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova va semna acorduri de apărare cu Germania și Danemarca
Guvernul R. Moldova va semna două acorduri separate de apărare cu Regatul Danemarcei și Germania. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței din 6 noiembrie.
Mai exact, R. Moldova și Danemarca vor semna un Memorandum de înțelegere în domeniul apărării. Proiectul prevede cooperarea dintre cele două Ministerele Apărării ale celor două țări în domeniul politicii militare și de securitate, consolidării capacităților, instruirii, controlului democratic asupra forțelor armate, cooperării cu organizații internaționale și integrării în Uniunea Europeană.
În cazul Germaniei, Guvernul de la Chișinău a aprobat demararea negocierilor privind Acordul de colaborare care vizează Programul de Asistență cu Echipamente al Guvernului German, destinat Forțele Armate Străine, printre care se numără și țara noastră.
Acordul prevede furnizarea de servicii, livrarea de articole non-letale, întreprinderea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, precum și pregătirea, consilierea și instruirea aferentă a militarilor.
Semnarea acestor documente, precizează Ministerul Apărării al R. Moldova, vine să consolideze relațiile de cooperare cu cele două țări europene, dar și să actualizeze cadrul legal al țării noastre prin ajustarea la nevoile curente.
Anterior, Germania a donat R. Moldova 19 blindate Piranha și urmează ca în 2025 să mai ofere alte 14 transportatoare blindate de acest tip, la pachet cu sisteme de apărare antiaeriană individuale.
- Te-ar -putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova
La 21 mai, R. Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat în domeniul de Securitate și Apărare. Grație acestui acord, în viitor Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei, numită Rapid Deployment Capacity, ca și la exerciții militare ale UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Procedurile de control la punctul de trecere Giurgiulești - Galați vor fi simplificate
La punctul de trecere Giurgiulești - Galați va fi introdus controlul coordonat. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 6 noiembrie, hotărârea pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului dintre guvernele R. Moldova și România.
În cadrul ședinței guvernului, Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a declarat că Acordul va genera beneficii concrete pentru cetățenii ambelor state, prin creșterea siguranței la frontieră, intensificarea schimburilor economice, comerciale și susținerea unor standarde europene comune.
„Reducerea timpului de așteptare și optimizarea traficului de frontieră vor facilita accesul cetățenilor și transportul de mărfuri între cele două țări”, a spus ministrul.
Controlul coordonat prevede măsuri care să contribuie la simplificarea și fluidizarea proceselor de tranzit a frontierei de stat Giurgiulești - Galați, pe sensul de intrare în România.
Te-ar putea interesa și: Guvernul va împrumuta 98 de milioane de euro pentru modernizarea unor drumuri și puncte vamale
Un Acord similar în ceea ce privește controlul coordonat a fost introdus la 15 aprilie 2023, la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul alocă 1,8 milioane lei pentru procesul deschis de halterofilul Marin Robu care ar fi fost deposedat de bronzul olimpic
Cabinetul de Miniștri a alocat 1,8 milioane de lei pentru reprezentarea în fața instanțelor internaționale sportive, a intereselor halterofilului Marin Robu care ar fi fost privat pe nedrept de medalia de bronz la Olimpiada de la Paris. Decizia a fost luată în ședința din 6 noiembrie.
Banii, care sunt alocați din fondul de rezervă, vor fi gestionați de Ministerul Educației și Cercetării pentru plata serviciilor avocaților contractați, care sunt atât din R. Moldova, cât și din Elveția.
Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că R. Moldova a fost nejustificat privată de a cincea medalie la Jocurile Olimpice de la Paris.
„În scopul de a restabili dreptatea și pentru a apăra interesele statului R. Moldova și ale lui Marin Robu, vrem să demonstrăm că am fost lipsiți pe nedrept de această medalie” a spus Dan Perciun.
Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au declarat pentru Europa Liberă că speră ca decizia finală să fie cunoscută până la începutul anului viitor.
- Te-ar putea interesa și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova
În luna august, federația de Haltere din R. Moldova a contestat decizia arbitrilor, în privința prestației halterofilului italian Antonino Pizzolato, care l-a devansat pe moldoveanul Marin Robu.
Reprezentanții federației au spus că arbitrii au acordat o ridicare greșită concurentului italian, care în cele din urmă a ocupat locul trei. El l-a devansat pe Marin Robu cu un singur kilogram, înregistrând rezultatul de 384 de kilograme, câștigând astfel medalia de bronz.
Iar discipolul lui Sergiu Crețu a ocupat locul patru la JO, în categoria de greutate de 89 de kilograme și a primit circa 600 de mii de lei din partea statului.
La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.
- Vezi și: Sportivii moldoveni care au participat la Jocurile Olimpice și Paralimpice își vor primi banii
Țara noastră a obținut patru medalii olimpice și două paralimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000.
12 sportivi care au luat medalii și locuri de frunte la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris au luat premiile bănești. Suma banilor alocați de Guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
MAE, după ce Kremlinul a spus că nu recunoaște rezultatul alegerilor: „Comentariile autorităților ruse nu sunt credibile”
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova vine cu o reacție după criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse vizavi de alegerile prezidențiale. Diplomația moldoveană dezminte criticile Kremlinului, considerându-le „nefondate” și lansate cu scopul de a manipula opinia publică.
Chișinăul spune în comunicatul publicat miercuri, 6 noiembrie, că prezidențialele din R. Moldova au întrunit toate standardele naționale și internaționale, fapt confirmat de rapoartele misiunilor internaționale de observatori care au monitorizat scrutinul.
„Aceste încercări stângace de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului nu sunt decât continuarea interferenței maligne în afacerile noastre interne. Condamnăm aceste acțiuni reprobabile și le considerăm inacceptabile, în mod special, din partea unui stat recunoscut drept anti-exemplu în domeniul democrației”, declară reprezentanții ministerului.
Reacția autorităților moldovene vine după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți pentru presa rusă că victoria Maiei Sandu este „nedreaptă și nedemocratică”. Acesta și-a motivat opinia prin faptul că candidata pro-europeană nu a câștigat alegerile în țară.
- Te-ar putea interesa și: China și Rusia nu o felicită deocamdată pe Maia Sandu. Dinspre Moscova vin critici
Și Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a catalogat alegerile prezidențiale din R. Moldova drept „cele mai nedemocratice” de după independență.
Aceasta a criticat și atitudinea autorităților de la Chișinău, în special față de diaspora moldovenească din Federația Rusă, pentru care au fost deschise „doar” două secții de votare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Recean anunță că în 10 zile va veni cu propuneri de schimbări în Guvern
Premierul Dorin Recean a anunțat în debutul ședinței de Guvern din 6 noiembrie că în următoarele zece zile vor fi anunțate o serie de schimbări la nivelul Cabinetului de Miniștri și politicilor acestuia.
„Cei care au votat președinta Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a menționat prim-ministrul.
Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. Șefa statului a spus la 28 octombrie că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de la guvernare.
În discursul ținut la scurt timp după aflarea rezultatelor preliminare, Maia Sandu a spus că obiectivul imediat va fi să elimine „vulnerabilitățile” democrației și instituțiilor statului, dar și să relanseze reforma justiției și lupta împotriva corupției.
„Viteza cu care am mers până acum nu este suficientă”, a spus Sandu, care a promis o „discuție largă în societate” și obținerea de rezultate „cât mai repede” pentru „a ne consolida țara și a ne pregăti de alegerile parlamentare de anul viitor”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova se alătură țărilor care îl felicită pe Trump. Așteaptă sprijin pentru „prosperitate și securitate”
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat miercuri pe fostul președinte american republican, Donald Trump, care pare pe cale să câștige un nou mandat, în dauna vicepreședintei democrate Kamala Harris la alegerile de la 5 noiembrie din SUA.
„Felicitări pentru victoria dvs. în alegeri”, a scris Sandu pe X, adăugând: „Moldova prețuiește relația sa cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, și așteaptă cu nerăbdare să aprofundeze cooperarea noastră pentru un viitor de mai mare prosperitate și securitate pentru poporul nostru.”
Mai devreme, Trump fusese felicitat într-un mesaj entuziasmat de liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon.
Dodon a părut să facă o aluzie ironică la victoria Maiei Sandu grație voturilor din diasporă, la 3 noiembrie, în mesajul de pe rețele în care spune: „Iată cum arată o victorie convingătoare (a lui Trump, n. red.), cu voturile din țară!”
La ora publicării acestor mesaje, Trump avea, potrivit presei americane, 267 din cele 270 de voturi electorale de care e nevoie pentru a câștiga alegerile și își proclamase deja victoria la un miting.
Mesaje de felicitare pe adresa lui Trump au venit practic de la toți liderii europeni, inclusiv de la cei ai țărilor vecine cu Moldova, România și Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Liderii internaționali îl felicită pe Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale
Liderii internaționali au început miercuri dimineață să-l felicite pentru victorie pe Donald Trump, chiar dacă presa americană încă nu i-a atribuit definitiv victoria.
Primii au fost doi conservatori naționaliști central-europeni, premierul maghiar, Viktor Orban, și cancelarul austriac, Karl Nehammer.
Tot repede au venit felicitări de la premierul israelian conservator Benjamin Netanyahu.
Pe republican îl felicită însă și lideri aflați mai spre centrul spectrului politic, de la președintele francez, Emmanuel Macron, până la premierul ceh, Petr Fiala.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt guvernamental de la Paris este citat cu o declarație îngrijorată și cu apelul ca Europa să-și ia soarta în mâini în domenii cheie de acum înainte, inclusiv în apărare.
La Berlin s-a confirmat că Macron și cancelarul german, Olaf Scholz, s-au consultat despre „coordonare” după alegerile din SUA.
O reacție așteptată cu interes de ziariști a fost a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev l-a felicitat pe X pe Trump, amintind că avut o întâlnire „mare” cu el în septembrie, când a fost în vizită în Statele Unite.
„Apreciez angajamentul președintelui Trump față de abordarea „păcii prin forță” în afacerile globale. Acesta este exact principiul care poate aduce practic pacea justă în Ucraina mai aproape. Am speranța că îl vom pune în aplicare împreună”, a scris Zelenski.
Rusia nu a reacționat imediat la știrile din SUA.
Premierul român, Marcel Ciolacu, ca mulți alții, a numit victoria lui Trump „istorică”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În SUA ca în Moldova? Alerte false de bombă în ziua alegerilor
În Statele Unite, o zi a alegerilor în general liniștită la nivel național a fost marcată marți, în mai multe state, de o serie de amenințări cu bombă.
Amenințările cu bombă de marți din Arizona, Georgia și Pennsylvania s-au dovedit a fi doar farse, dar au făcut necesară evacuarea și prelungirea programului unor secții de votare și au întârziat numărarea unor buletine de vot.
Amenințările au fost raportate pe tot parcursul zilei la secțiile de votare din trei comitate din zona metropolitană Atlanta, toate cu un număr mare de alegători democrați, și până seara la secțiile de votare și birourile electorale din Pennsylvania, unde se numărau buletinele de vot. De asemenea, au fost raportate amenințări cu bombă la mai multe secții de votare din trei comitate din Arizona, potrivit biroului secretarului de stat.
În timpul alegerilor prezidențiale din Moldova, în turul al doilea s-au înregistrat alerte cu bombă la mai multe secții de votare pentru diasporă din Germania, Anglia și România, dar și pe unul din podurile peste Nistru folosite de alegătorii transnistreni să vină la vot pe malul stâng.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Beniamin Netanyahu l-a demis pe ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant
Premierul israelian Beniamin Netanyahu l-a demis marți seară pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, într-un anunț surprinzător ținând cont de popularitatea acestuia. Demiterea sa a venit în contextul în care țara este implicată în războaie pe mai multe fronturi: în Gaza și în Liban.
Premierul Netanyahu a invocat lipsa de încredere în Yoav Gallant și „lacunele semnificative” în ceea ce privește gestionarea operațiunilor militare în curs ale Israelului.
Netanyahu l-a numit pe ministrul de externe Israel Katz, un apropiat de-al său, pentru a-i succeda lui Gallant în funcția de ministru al apărării. În același timp Gideon Saar, un fost rival al lui Netanyahu, devine noul ministru de externe.
„În mijlocul unui război, mai mult ca niciodată, este nevoie de încredere deplină între prim-ministru și ministrul apărării”, a declarat Netanyahu.
„Din păcate, deși în primele luni ale campaniei a existat o astfel de încredere și a existat o muncă foarte fructuoasă, în ultimele luni această încredere s-a fisurat între mine și ministrul apărării”, a mai spus el, potrivit comunicatului.
În primele zile ale războiului, ca urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, conducerea Israelului a prezentat un front unitar. Pe măsură ce războiul s-a prelungit și s-a extins în Liban, au apărut diferențe politice esențiale.
Netanyahu și Gallant au fost în mod repetat în dezacord cu privire la războiul din Gaza, însă, până acum, premierul israelian a evitat să-și concedieze rivalul politic.
În timp ce Netanyahu a solicitat continuarea presiunii militare asupra Hamas, Gallant a adoptat o abordare mai pragmatică, afirmând că forța militară a creat condițiile necesare pentru un acord diplomatic care ar putea aduce acasă ostaticii deținuți de grupul militant.
Gallant, un fost general care a câștigat respectul opiniei publice cu o personalitate dură, a afirmat că „securitatea statului Israel a fost întotdeauna, și va rămâne întotdeauna, misiunea vieții mele”.
O încercare anterioară a lui Netanyahu de a-l demite pe Gallant în martie 2023 a declanșat ample proteste de stradă împotriva sa. De asemenea, premierul israelian a cochetat cu ideea de a-l demite pe Gallant în cursul verii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
