Fruntași ai Partidul Socialiștilor, principala formațiune parlamentară, au amenințat cu demisia judecătorii Curții Constituționale care au sprijinit cu o zi mai devreme decizia de a da undă verde pentru dizolvarea parlamentului. Decizia de joi a Curții a fost luată cu trei voturi contra două, un post de judecător fiind vacant. Instanța criticată de socialiști mai are pe rol o sesizare crucială pentru soarta parlamentului, fiind întrebată dacă este sau nu legală actuala stare de urgență anti-pandemie. Introducerea acestei stări o împiedică pe președinta Maia Sandu să dizolve parlamentul imediat și să-și atingă obiectivul râvnit de a organiza alegeri anticipate.
Ar fi acționat în interesul politic al Maiei Sandu și ar fi comis exact ceea ce li s-a imputat magistraților Curții în 2019 – acestea sunt acuzațiile cu care și-au însoțit ieri și azi socialiștii și Igor Dodon anunțul că au de gând să inițieze un vot de blam în parlament împotriva a trei din cei cinci magistrați constituționali actuali, urmare a deciziei de joi ce i-a înfuriat.
„Noi considerăm ca uzurpare a Curții Constituționale în favoarea intereselor politice a Maiei Sandu de către trei judecători ai Curții Constituționale: Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca - apropo, toți trei au fost desenați de PAS și DA”, a spus liderul socialist, azi, pe vlogul său de pe internet.
Repet: suntem în aceeași situația ca în 2019...Igor Dodon, liderul PSRM
„PSRM va iniția o hotărâre pentru a aproba declarația de uzurpare a puterii în stat, ceva asemănător cu 2019”, a adăugat fostul președinte, cu toate că, în parlament, această intenție a sa deocamdată nu s-a materializat. „Repet: suntem în aceeași situația ca în 2019, când Plahotniuc a încercat să utilizeze Curtea Constituțională pentru a declanșa anticipatele și acum Maia Sandu face același lucru”, a repetat Igor Dodon, în timpul aceleiași emisiuni, o idee pe care socialiștii insistă de câteva zile.
Forțați de un val de critici interne și externe, magistrații din 2019 ai curții moldovene într-adevăr au demisionat in corpore după o încercare eșuată de a forța dizolvarea parlamentului, dar similitudinile cu situația de acum se opresc aici, spune, pe de altă parte, Pavel Postică, expert electoral al Asociației Promo-LEX.
„În primul rând, trebuie să ținem cont că în 2019 a existat un consens între majoritatea parlamentară și președinte pe subiectul creării unei majorități parlamentare și învestirii unui guvern și doar două fracțiuni, una deschis, alta tacit, fiind în minoritate, se opuneau acestei majorități și transmiterii pașnice a puterii. Și în interesul acestei minorități din 2019, a interveni și Curtea Constituțională. Și iarăși au existat diferențe majore, pentru că cazurile și sesizările examinate de Curtea Constituțională în 2019 erau pe bandă rulantă, în termeni record, fără măcar ca documentele respective să fie publicate în Monitorul Oficial - ele doar erau publicate și imediat contestate și declarate neconstituționale de Curtea Constituțională. Deci, diferențele sunt enorme.
Și ultimul aspect care trebuie luat în considerație e acel termen de 90 de zile, pentru că în 2019 Curtea Constituțională a venit cu o interpretare absurdă a acestui termen de 90 de zile, el încă nu expirase și a fost avizat pozitiv dizolvarea parlamentului, pe când în 2021 aceste termen de 90 de zile s-a împlinit, mai mult chiar a fost depășit, deci au fost create toate condițiile pentru parlament ca să intervină și să creeze o majoritate. De aceea toate aluziile legate de anumite similitudini cu evenimentele din 2019 și rolul Curții Constituționale în 2019 și 2021 sunt depășite și ele seamănă mai mult ca fiind un atac asupra Curții Constituționale decât o expunere a unui punct de vedere”.
Expertul Asociației Promo-LEX consideră așadar că eroarea din 2019 nu ar trebui să fie repetată, dar cei care o fac acum sunt politicienii care, fiind în minoritate, încearcă să-și impună totuși voința.
Cu el este de acord Vladislav Gribincea, director al Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău:
„Judecătorii Curții Constituționale au fost, cu regret, numiți printr-o procedură contestabilă, dar din momentul în care acești judecători au fost numiți în funcție, ei devin inamovibili, deci nu pot fi demiși decât de însăși curtea. În 2019 într-adevăr magistrații curții și-au pierdut postul, dar ei și-au dat demisia benevol. Având în vedere răspunsurile pe care PSRM le-au primit de la Consiliul Europei acum, nu văd cum ar putea să fie constrânși magistrații să plece. În 2019 erau probleme de principiu privind funcționarea Curții Constituționale și felul cum s-au aplicat standardele ei, pe când acum acestea nu există și răspunsul Consiliului Europei a fost că dacă e o problemă de legislație care se poate repeta în viitor atunci Consiliul Europei ar putea discuta această problemă – atât.”
„Exercitarea oricărei forme de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituționale, atât înainte de adoptarea actelor sale jurisdicționale, cât şi ca un act de răzbunare pentru soluţiile adoptate, este inadmisibilă”, a spus, la rândul ei, Curtea Constituțională într-o notă, azi, drept răspuns la amenințarea socialiștilor, după ce președinta instanței, Domnica Manole, a vorbit despre „presiuni” și „intimidări”, joi în timpul briefingului în care explica rațiunile deciziei.
„Îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei, să nu submineze imaginea și credibilitatea unor judecăptori ai CC”, a spus joi Domnica Manole.
Curtea condusă de magistrata Manole va avea, în curând, de examinat o altă chestiune importantă - cea legată de starea de urgență, instituită de majoritatea socialistă și contestată de oponenții lor, care consideră că nu e decât o altă încercare de amânare a alegerilor.
