Quakerii sunt o organizație religioasă coagulată cu 350 de ani în urmă în nordul Angliei când au apărut mai multe grupuri dizitente de biserica catolică și protestantă, care au decis că nu au nevoie de biserici și preoți pentru a avea o relație cu Dumnezeu, ci că Dumnezeu sălășluiește în fiecare persoană. Această mișcare a devenit populară în Anglia și SUA. Peste ani a devenit și o mișcare politică, pledând pentru abolirea sclaviei și pentru căsătoriile LGBT, dar și pentru toleranță față de refugiați, de pildă. După război, organizația a deschis sedii în Bruxelles, Geneva și New York pentru a pleda pentru drepturile omului și pace.
Astăzi, când numărul lor a depășit 300 000 în lume, diplomația tăcută a Quakerilor se concentrează pe contracararea fake news în mediul online. Martin Leng este responsabil cu comunicarea în cadrul Consiliului pentru afaceri europene al organizației The Quakers (http://www.qcea.org) cu sediul la Bruxelles. Într-un interviu cu Europa Liberă vorbește despre valoarea datelor statistice și a adevărului obiectiv în contracararea știrilor false.
Europa Liberă: Domnule Leng, ați fost în pannelul de vorbitori ai unei dezbateri din cadrul Forumului Mondial al Democraței organizat de Consiliul Europei la Strasbourg pe tema influențării votului în alegeri prin fake news. Ați oferit un exemplu prin ceea ce face organizația Dvs pentru a contracara știrile false despre migranți și refugiați.
Martin Leng: „Munca noastră în domeniul drepturilor omului se concentrează acum asupra migranților și refugiaților din Europa, o categorie pe care noi o considerăm cea mai discriminată din Europa, deși pe hârtie sunt protejați de toate organizațiile de protecție a drepturilor omului.
Sunt victime are discursului de ură și discriminării în mediul online, iar asta este foarte rău, pentru că toate aceste comentarii pline de ură și răutate se răspândesc foarte repede online și au un impact asupra a ceea ce gândesc oamenii în stradă. Am văzut asta în Germania, de exemplu.
Am pus pe picioare un proiect numit „Alege respectul”, care încearcă să creeze o atmosferă pozitivă legată de refugiați și migranți în mediul online.
Ca urmare, am pus pe picioare un proiect numit „Alege respectul”, care încearcă să creeze o atmosferă pozitivă legată de refugiați și migranți în mediul online. Încă nu am găsit soluția pentru contracararea limbajului violent online. Mulți oameni cred că ar trebui pur și simplu să ștergem comentariile. Nu cred că este soluția cea mai bună. Dacă ștergem comentariile nu oprim oamenii în a fi rasiști sau xenofobi. De aceea noi încercăm să ne aducem contribuția la un discurs pozitiv online.
Am ajuns să convingem 1,1 milioane de votanți să voteze fără să fie influențați în mod negativ de problematica migranților.
Concret, punem la dispoziția publicului date statistice de necontestat legate de migranți și refugiați, care demontează miturile negative despre aceștia. Am făcut acest lucru înaintea alegerilor europarlamentare și am ajuns să convingem 1,1 milioane de votanți să voteze fără să fie influențați în mod negativ de problematica migranților. Cum a funcționat exact? Am postat pe site-ul special creat, http://www.chooserespect.org, o listă cu miturile despre migranți pe care, practic, le-am desființat cu date statistice. Apoi, le sugerăm oamenilor cu exemple concrete cum să schimbe tonul unei conversații prin utilizarea unor formule mai civilizate și respectuoase. Ne adresăm mai ales celor care sunt expuși în viața de zi cu zi urii și xenofobiei, și injectăm iubire și compasiune în experiența lor online.”
Europa Liberă: Și totuși, Quakerii sunt o grupare religioasă. Un fel de sectă. Grupările religioase au locuri de cult, de regulă, locuri unde își practică ritualurile și își împărtășesc valorile și credința. Cum e în cazul Quakerilor?
Fiecare crede în ce vrea. Unii cred în Dumnezeu, alții au o abordare mai spirituală a religiei.
Martin Leng: „Mai întâi să spun că eu nu sunt un Quaker, doar lucrez pentru organizație. Însă pot spune că Quakerii au o manieră foarte interesantă de a-și exprima credința. Se întâlnesc în fiecare duminică, dar în loc să citească dintr-o carte sau să cânte un cântec, meditează și reflectează în liniște. Este o anumită deschidere, fiecare crede în ce vrea. Unii cred în Dumnezeu, alții au o abordare mai spirituală a religiei.
Noi suntem foarte angajați politic, ca atare. Noi nu predicăm. Nu vorbim la Națiunile Unite, Geneva sau Bruxelles despre Dumnezeu în munca noastră, dar suntem inspirați de valorile noastre care sunt: pacea, compasiunea, drepturile omului și iubirea. Diplomație tăcută.
Ne place să creem spații în care participanții din societate pot participa la dezbaterea unor teme de interes. Să ne luăm timp să reflectăm, să vedem unde se îndreaptă lumea. Politica poate fi foarte confrontațională și divizată, mai ales acum, când o bună parte din discursul politic are loc online. Ceea ce facem în Bruxelles, este să creăm acest spațiu de dezbatere. Nu impunem un punct de vedere, ci doar facilităm acest spațiu de dezbatere. Este ceea ce numim diplomația tăcută.”
Europa Liberă: Ați spus în cadrul Forumului Mondial al Democrației, dedicat fake news şi felului în care acestea influențează democrația, că există două feluri de media ne-private: media publica și media de stat. Pentru mulți dintre noi este același lucru. Care dintre cele două este cea credibilă, un aliat al cetățenilor în lupta împotriva fake news?
Martin Leng: „Nu vreau să generalizez. Sunt jurnaliști buni în orice țară și în orice organizație. Dar există o diferență între media de stat și media publică, într-adevăr. În multe țări din Europa, inclusiv în Marea Britanie, țara mea, suntem foarte norocoși să avem serviciu public de radio-televiziune, care are independență editorială, numirile din structurile de conducere nu sunt făcute de guvern sau parlament, iar banii nu vin de la stat, ci de la oameni. Serviciile media de stat sunt finanțate direct de către guvern, ca atare sunt influențate politic.
Dar există ceea ce se numește adevărul obiectiv. Adică adevărul care se bazează pe fapte, pe realități. Iar organizații ca a noastră, asta fac: pun la dispoziția publicului date statistice și fapte concrete, singurele care sunt în măsură să desființeze dezinformarea și știrile false.”
