Lucrările de amenajare a râului Bâc înaintează spre podul din strada Mihai Viteazul, informează primăria Chișinău. Acum doi ani, albia a fost curățată de nămol pe o porțiune de 2 km, de la podul din strada Mihai Viteazul până la deversarea râulețului Țiganca în Bâc, iar actualmente malurile sunt consolidate prin betonare - o soluție puțin agreată de ecologiști, care atrag atenția și asupra nivelului înalt de poluare a apei.
„Este o intervenție destul de agresivă. Se dorește să fie consolidate malurile, pentru ca ele să nu se surpe în caz de precipitații, dar acest lucru influențează negativ biodiversitatea din această regiune”, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu.
Autoritățile municipale susțin că aceste intervenții sunt necesare pentru a preveni acumulările de nămol, pentru a asigura tranzitul apelor pluviale și pentru a opri inundațiile, îndeosebi pe porțiunea de pe strada Albișoara, în zona podului de lângă Circ, care este afectată periodic de ploile torențiale.
Pe de altă parte, ecologiștii nu văd cu ochi buni scurgerea apelor de ploaie din oraș în râu, deoarece acestea „spală totul din calea lor, sunt o sursă suplimentară de poluare și afectează toate formele de viață din apa râului”.
Râul Bâc, care este principala arteră acvatică a municipiului Chişinău, rămâne unul dintre cele mai poluate din R. Moldova. Conform parametrilor chimici și microbiologici, apa de pe segmentul care traversează capitala și în aval este ,,de calitatea a cincea”, ceea ce înseamnă poluată și foarte poluată.
Prin urmare, susține Elena Culighin, apa din Bâc nu poate fi folosită în niciun fel. Potrivit ei, principala sursă de poluare o reprezintă scurgerea apelor reziduale în râu, fără a fi epurate.
Agenților economici le este mai comod să plătească amenda decât să investească într-un sistem de epurare a apelor reziduale
„De cele mai dese ori, această deversare este ilegală. Chiar dacă la nivel de Chișinău se inspectează acest lucru, lucrurile nu se schimbă pentru că agenților economici le este mai comod să plătească amenda decât să investească într-un sistem de epurare a apelor reziduale”, explică președinta Centrului Național de Mediu.
Experta consideră că verificările agenților economici trebuie să continue, dar în paralel, autoritățile centrale ar trebuie să revadă penalitățile prevăzute pentru aruncarea deșeurilor industriale în râu, astfel încât mărimea lor să poată descuraja fenomenul.
Recent, primăria capitalei a prezentat rezultatele unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea râului Bâc și protecția împotriva inundațiilor. Proiectul include, pe lângă curățarea albiei și fortificarea malurilor, dezvoltarea unei zone de agrement și chiar iluminat public. Autoritățile municipale mizează pe sprijin extern.
