În Republica Moldova, mare atenție atrag în aceste zile știrile despre interdicțiile de călătorie legate de COVID-19 aplicate de mai multe țări europene față de cetățenii acelor state care au un grad înalt de răspândire a virusului, printre ele și R. Moldova. După Italia și Austria, și Ungaria a făcut un astfel de anunț. Cum au reacționat autoritățile de la Chișinău și ce precizări își au rostul în asemenea situații?
Anunțurile făcute deja de mai multe state europene – cel mai recent Ungaria - că nu vor admite accesul cetățenilor care provin din țări cu grad sporit de contaminare, iar R. Moldova face parte tocmai din această categorie, a trezit îngrijorarea moldovenilor care sperau să revină la muncă în UE odată cu slăbirea virusului. Italia, cea care a făcut prima anunțul, este o destinație de top pentru migranții de muncă moldoveni.
Vizitele esențiale sunt cele de revenire la locul de muncă
Ce nu s-a înțeles pe deplin, însă, atrage atenția parlamentara Galina Sajin, aleasă în circumscripția uninominală Europa de Vest, e că interdicția emisă de autoritățile italiene se referă doar la călătoriile neesențiale: „Neesențială este o vizită pe care lumea obișnuiește să o facă vara la rude în Italia; neesențială este vacanța, care, chiar dacă a fost programată, oricum nu intră în catgoria celor esențiale. Vizitele esențiale sunt cele de revenire la locul de muncă sau la locul de trai - deci, sunt mulți cetățeni de-ai noștri care s-au stabilit deja cu traiul acolo și casa lor este acolo, deci ei se pot reîntoarce acasă.”
În legătură cu Austria și Ungaria, o precizare care își are rostul, la părerea parlamentarei, e cea că ambele interzic accesul cetățenilor moldoveni, dar nu și călătoriile cu scop de tranzit, în acest caz obligatoriu fiind testul cu o vechime ce nu depășește patru zile.
În Grecia, deținătorii unui pașaport moldovenesc pot călători doar dacă au un contract de muncă, sunt studenți sau au un permis de ședere în această țară, Mult mai flexibilă e Grecia atunci când vine vorba de cetățenii europeni, iar mulți moldoveni sunt deținători ai unui pașaport românesc – în acest caz li se permite intrarea, cu condiția completării unei declarații online pe proprie răspundere și prezentării unui test negativ la covid-19 efectuat în ultimele 72 de ore. Germania, Franța și România sunt state europene ce-și mențin deocamdată neschimbate condițiile oferind acces deținătorilor de pașapoarte moldovene care au un contract de muncă, un permis de ședere sau sunt studenți. Singura excepție o face Franța, care cere dovezi suplimentare ce ar dovedi că cetățeanul este plătitor de impozite în această țară.
Dionis Cenușă este analistul Centrului Expert Grup de la Chișinău care insistă în ultimele sale comentarii pe nevoia unei mai bune comunicări cu cetățenii dacă nu din partea guvernului moldovean, , cel puțin a guvernelor din statele membre UE și a instituțiilor europene, pe marginea călătoriilor limitate din cauza pandemiei. Iată cum și-a explicat expertul acest punct de vedere la Europa Liberă:
Din păcate nu avem mai multă claritate, ci avem mai multe abordări divizate
„Suntem la aceeași etapă de abordare atomizată a regimului de intrare a cetățenilor din țări terțe, inclusive R. Moldova. Deci, UE a venit cu recomandări în care a propus criterii de proporționalitate, de nediscriminare, de coordonare între state și UE, dar din păcate țările membre continuă să aplice măsuri individuale, care se caracterizează atât prin abordări diferite la capitolul testare – unele state aplică teste obligatorii, altele solicită teste deja efectuate, – deci, din păcate nu avem mai multă claritate, ci avem mai multe abordări divizate în interiorul UE, chiar și pentru Georgia, care este o țară cu performanță bună în gestionarea crizei sanitare”
După tradiționala reuniune de luni cu șeful statului și președinta parlamentului, premierul Ion Chicu a sugerat că motivul pentru care cetățenii moldoveni nu ar trebui să fie luați prin surprindere de interdicții ca cele decise de autoritățile de la Roma trebuie căutat în propriul comportament: „Putem să blamăm guvernul, putem să blamăm miniștrii lui, dar trebuie să înțelegem: dacă ne ducem la OrheiLand, atunci în Italia și Ungaria nu ne ducem.”
Prim-ministrul s-a referit la scandalul din jurul unui parc de distracții pentru copii din orașul Orhei, guvernat de politicieni din formațiunea Șor, pe care autoritățile insistă să-l țină închis din cauza virusului, iar împotrivirea localnicilor a luat forma unui protest în weekend-ul trecut. Ion Chicu a mai sugerat că statele europene ce apelează la noi interdicții o fac mai degrabă din cauza întăririi virusului la ele acasă.
Iată cum îl contrazice însă parlamentara de opoziție, Galina Sajin: „În alte state, poate și există o revenire după anumite relaxări, doar că curba infectărilor, a deceselor a mers mereu în jos. La noi, însă, numărul de cazuri active a fost mereu în creștere. Deci, toată vina o purtăm noi. Pentru proasta gestionare a acestei crize am fost sancționați în acest fel.”
