Datele se referă așa-zisa populație permanentă care a locuit timp de cel puțin nouă luni de zile în țară în ultimul an. Potrivit Biroului Național de Statistică, principala cauză al trendului negativ a fost migrația, urmată de sporul natural negativ.
Datele mai arată că în ultimii patru ani au emigrat anual peste 40 de mii de oameni. Dar spre ce țări merg cetățenii moldoveni și cum a evoluat profilul celor care își caută de muncă în afara țării?
Dacă până în 2014-2015 circa 2/3 din populația care emigra, estimată până la un milion de persoane, își găsea un loc de muncă în Federația Rusă, în ultimii ani cetățenii moldoveni s-au îndreptat spre alte țări. Specialiștilor din domeniu le e mai greu să precizeze numărul exact al gastarbeiterilor, pentru că e o cifră fluctuantă, la fel să aducă claritate câți sunt muncitori sezonieri și câți reprezintă ceea ce începe să intre în uz ca diaspora, adică familii stabilite permanent peste hotare și care arareori mai vin în țară.
Biroul Național de Statistică lucrează la un studiu dedicat migrației, prezentând vineri câteva cifre noi. Astfel, s-a stabilit că anul trecut numărul populației s-a redus cu 45.700 de persoane, dintre care se estimează că peste 41 de mii au emigrat, restul o reprezintă sporul natural negativ, altfel spus numărul mic de nașteri raportat la numărul de decese. Datele BNS mai arată că din 2014, de la ultimul recensământ, R. Moldova ar fi pierdut circa 228 de mii de persoane. 71% din cei care pleacă au până la 40 de ani, aici intră copii și adolescenți. La fel se atestă o depopulare a satelor și pe fundalul migrației către orașe, fenomen numit de specialiști migrația internă.
Coroborând datele Biroului Național de Statistică cu datele despre remiteri prezentate de Banca Națională, unii experți au făcut concluzia că cei mai mulți migranți moldoveni se află în Israel, unde există o comunitate numeroasă de vorbitori de limba rusă, factor ce a facilitat mutarea multor gastarbeiteri din Federația Rusă. În creștere sunt volumele de transferuri din Marea Britanie, Irlanda și Germania.
Alexandru Fală de la Centru analitic Expert-Grup observă anumite schimbări în profilul celor care emigrează, dar despre care spune că încă nu sunt atât de semnificative. De regulă pleacă la muncă peste hotare oamenii tineri, cu studii medii, preponderent din mediul rural și mai mulți bărbați decât femei. În ultimul timp vârsta celor care aleg străinătatea a crescut ușor spre 45-50 de ani, la fel și cei cu studii universitare într-un număr mai mare părăsesc țara, spune Alexandru Fală.
Foarte puternic a scăzut ponderea Federației Ruse
„După 2015 și până la pandemie noi am avut o schimbare în ceea ce se cheamă structura emigrării. În primul rând foarte puternic a scăzut ponderea Federației Ruse. Asta s-a produs din cauza înrăutățirii situației economice din Federația Rusă după 2014, în special în 2015-2016, s-au mai suprapus sancțiunile, căderea prețului la petrol și treptat ponderea persoanelor care migrau în Federația Rusă s-a redus. Acest lucru noi îl putem vedea inclusiv la transferurile de peste hotare. Dacă în 2013 două treimi din remiteri veneau din Federația Rusă, acum ele au scăzut sub 30%”.
În primul trimestru al acestui an din Rusia au venit doar 15,9% din transferurile care se fac în favoarea persoanelor fizice, arată datele Băncii Naționale, în timp ce din Israel 20%, iar din UE aproape 44%.
Potrivit studiului „Profilul migrațional extins”, publicat la sfârșitul anului trecut și bazat pe declarațiile făcute de cetățeni la punctele de trecere a frontierei, circa 300 de mii de oameni ar locui peste hotare mai mult de 12 luni, iar alte 450 de mii s-au aflat în afara țării pe o perioadă de până la un an. În total, 750 de mii la o populație estimată la 3,5 milioane de oameni. Conform aceleiași cercetări, la sfârșitul lui 2018, 42% din migranți se aflau în Federația Rusă, peste 23% în Italia, 7% în SUA, câte 3% în Ucraina, Canada, Germania, Spania și Israel.
Studiul „Profilul migrațional extins” conține diferite cifre referitoare la cei care emigrează, făcând referire la diferite autorități, la fel cum oscilantă rămâne și cifra totală a populație care trezește polemici, de regulă, în ajun de scrutine electorale. Totuși mai mulți experți sunt de părere că mai realistă este cifra de 2,6 milioane de cetățeni care se află permanent în țară, cu precizarea că include exclusiv malul drept al râului Nistru. Autoritățile însă se apără spunând că numărul total al populației se referă și la cei de peste Nistru care au cetățenia R. Moldova, și la cei care au plecat oriunde în lume, dar care nu au mai dorit să revină sau să ia legătura cu oficiile consulare de peste hotare.
