Gianni Boninsegna a fost şi consilier al ministrului tineretului şi sportului Victor Zubcu şi, mai recent, a activat în sectorul privat cu o multinaţională care are un sediul şi în Republica Moldova. El spune că încercă să fie un „pod” între relaţiile moldo-italiene, pentru că a fost invitat de mai multe ori la Moldova Business Week şi a însoţit mai mulţi demnitari moldoveni sau italieni în vizitele lor oficiale.
Europa Liberă: Cum se vede Republica Moldova din afară? Ce mai cunosc cei din exterior despre această țară?
Gianni Boninsegna: „Republica Moldova este cunoscută în exterior. Bunăoară, mulți în Europa au avut contact cu moldovenii din diasporă, care se află în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Așa că cine nu a auzit măcar o dată de badante din Moldova sau șoferi, chelneri, orice gen de lucrători care ocupă piața muncii în Italia, Franța, Germania și așa mai departe? Ei sunt primii care promovează, bine sau rău, țara lor de origine. În afară de acest aspect, mai social, să zicem așa, Moldova este cunoscută și pentru faptul că este o zonă care oferă investitorilor un mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea afacerilor. Asta datorită mai multor facilități fiscale și vamale din cadrul zonelor economice libere și infrastructurii parcurilor industriale.
Totodată, companiile care își desfășoară activitatea în Moldova au un interesant avantaj strategic. Și aici mă refer la accesul atât pe piața estică, în statele CSI, cât și pe cea vestică, datorită Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Menționez și un alt aspect foarte important: forța de muncă care este relativ ieftină aici. Din păcate, cu forța de muncă specializată e un pic mai complicat. Și, nu în ultimul rând, dar poate ar fi bine de pus chiar pe primul loc faptul că Moldova este o țară frumoasă, cu un potențial turistic foarte bun, care în ultimii ani s-a dezvoltat mult, dar asupra căruia se poate încă de lucrat. Aici mă refer la toată infrastructura din care se compune sectorul turistic - de la drumuri la hoteluri, de la mijloacele de transport la traseele turistice, la promovare ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Ați amintit de investiții. Republica Moldova oricum rămâne a fi un stat în curs de dezvoltare și are nevoie să-și îmbunătățească infrastructura. Pentru asta trebuie să atragă investiții atât pe interior, cât și din afară. Dacă ar fi să spuneți cât de prietenos este mediul de afaceri pentru investitorii străini, ce ați spune?
Din punctul de vedere fiscal, vamal, dar și logistic Moldova e o țară foarte interesant...
Gianni Boninsegna: „Mediul de afaceri, vorbind la general, e cu siguranță prietenos pentru investitorii străini, nu în zadar mai multe companii din Europa decid să își deschidă o activitate în Republica Moldova. Din punctul de vedere fiscal, vamal, dar și logistic Moldova e o țară foarte interesantă. Din punctul meu de vedere, principala problemă este calitatea justiției. O justiție mai bună, care nu ar admite corupția și cumătrismul, împreună cu implementarea unei politici de economie deschisă, ar transforma Republica Moldova într-o piață încă mai atractivă și mai competitivă. Pentru toate guvernele atragerea investițiilor de calitate ar trebui să se afle în topul priorităților de pe agenda strategică a țării.”
Europa Liberă: Republica Moldova, vorba cronicarului, e așezată geografic în calea tuturor relelor. Alții spun că, din contra, ar putea să profite, să fie o punte de legătură între est și vest. De ceva timp, autoritățile spun că Moldova trebuie să se apropie de Uniunea Europeană. Cum vedeți Dvs. acest drum al Moldovei pe calea eurointegrării, cu sau fără Transnistria?
Gianni Boninsegna: „Înainte de toate, eu nu sunt sigur că Moldova a ales această cale spre Europa. Mai bine zis, Moldova a deschis această cale încă în 2009, dacă nu greșesc, cu Alianța pentru Integrare Europeană și cu niște inițiative care au avut rezultate concrete, au adus, bunăoară, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, au scos vizele, au facilitat transportul aerian, dar la acest moment, în anul 2020, eu nu sunt sigur că Republica Moldova arată ca o țară care a ales calea eurointegrării.
Nu-mi pot permite să judec acest lucru, dar impresia mea este că Republica Moldova la momentul de față încearcă să obțină cel mai bun atât de la Uniunea Europeană, cât și din Federația Rusă. Și ultima țară, se pare că a devenit tot mai influentă și solicitată de către Republica Moldova. Probabil datorită implicării actualei guvernări în acest proces. Referitor la Transnistria, eu sunt de părerea că populația ar trebui să decidă și să zică cu cine se simte mai bine.”
Europa Liberă: Apropo, Dvs. ați avut o ședere mai de lungă durată în capitala Republicii Moldova, la Chișinău. Ați avut ocazia să treceți Nistrul?
Gianni Boninsegna: „Da, am trecut Nistrul de mai multe ori, cel mai des peste podul de la Vadul lui Vodă sau cu feribotul de la Molovata. Vreau să menționez faptul că Nistrul este un patrimoniu pentru țara voastră. Zonele care sunt „sărutate” de apele Nistrului sunt de o frumusețe rară, sunt zone care merită să fie promovate, văzute, care merită investiții pentru a le transforma în adevărate atracții turistice. Vă dau un exemplu cu un specific aparte: satele Cocieri și Molovata Nouă. Sunt sate de o mare frumusețe și nu în zadar vizavi de Cocieri este o zonă care se numește Holercani, unde sunt mai multe vile ale demnitarilor moldoveni. Vă dați seama că e o zonă foarte frumoasă.
Dar, din păcate, aceste sate sunt sufocate de o istorie dureroasă care și la ziua de azi prezintă nota de plată în viața de zi cu zi. Aici oameni supraviețuiesc cum pot, ca și toți moldovenii de la țară, de fapt, dar aici este un specific adăugător foarte greu: problemele de circulație. Vorbesc despre un lucru pe care îl cunoaște toată lumea, însă, din păcate, și astăzi, în anul 2020, această problemă încă persistă. Și a devenit foarte actuală recent, când sub pretextul răspândirii virusului COVID-19, era interzisă circulația pe podul de la Dubăsari. La fel de complicat era și transportul cu feribotul de la Molovata din cauza nivelului scăzut al apei din râul Nistru care, de fapt, a izolat mii de persoane, mii de moldoveni, deveniți prizonieri la ei acasă, cu probleme foarte mari de aprovizionare cu alimente, benzină ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Cine i-ar putea ajuta pe acești oameni să depășească această izolare, pentru că de când Republica Moldova și autoritățile tiraspolene au instituit stare de urgență singura cale de a ajunge în aceste sate a rămas bacul de la Molovata, ceea ce înseamnă un drum mai lung cu zeci de kilometri, cu o durata de câteva ore? Cine și cum ar putea ajuta locuitorii din acele sate din stânga Nistrului să-și rezolve problemele, pentru că libera circulație rămâne un vis suprem al locuitorilor din această zonă de securitate?
Moldova, clasa politică din Moldova, are o datorie istorică față de acești cetățenii [din Cocieri, Molovata, etc.]...
Gianni Boninsegna: „Eu cred că cea mai eficientă soluție ar fi un pod, locuitorii din aceste sate, care au pățit în acești ani de toate, merită foarte mult un pod. Moldova, clasa politică din Moldova, are o datorie istorică față de acești cetățenii. Anterior am menționat cuvântul „infrastructură”. Iată un exemplu concret! Podul între enclava aceasta și partea dreaptă a Nistrului ar fi o ocazie enormă de dezvoltare pentru o zonă care merită acest efort. Podul ar rezolva sute de probleme și ar ușura viața, în primul rând, a localnicilor, dar și a potențialilor turiști care azi rămân departe, pentru că nu vor să circule prin vămile transnistrene, fiindcă se tem.”
Europa Liberă: Aceste probleme de circulație sunt cu barbă, sunt de mulți ani. Dvs., din câte înțeleg, sunteți un antreprenor italian și aveți o idee extraordinară de a construi un pod peste Nistru. Ce șanse ar avea acest proiect?
Gianni Boninsegna: „Ideea asta nu ar trebui să rămână închisă într-un sertar. Ea trebuie discutată, în primul rând, de populația locală împreună cu autoritățile. Sunt sigur că cetățenii ar fi numai pro și că ei ar fi prima cale de promovare sau „împingere” a unui așa proiect. În al doilea rând, ideea asta trebuie să fie discutată cu toți factorii de decizie. Ei trebuie să înțeleagă care e situația și cât de mult este nevoie de acest pod. Vreau să promovez crearea unui comitet promotor, în fruntea căruia să se afle primarii din toate localitățile interesate.”
Europa Liberă: Un comitet de inițiativă, să înțeleg?
Gianni Boninsegna: „Da. Acest comitet ar trebui, înainte de toate, să se ocupe de promovarea proiectului, pentru că, dacă vocea nu ajunge la urechi, nimeni nu ascultă, nu aude. Proiectul ar trebui agreat, și aici mă refer la politică, pentru că să nu uităm că acest pod va deschide din nou argumente sensibile și sunt sigur că va „ciupi” sensibilitatea guvernanților din Transnistria, care nu sunt sigur că vor fi bucuroși să audă că, în sfârșit, acele sate care nu au fost luate de ei în timpul conflictului armat, acum vor deveni libere și vor scăpa de presiunea lor.”
Europa Liberă: Acesta este un proiect ambițios, ar necesita investiții mari și foarte mari. De unde bani?
Gianni Boninsegna: „Bineînțeles, ca orice proiect, mai ales că acesta este un proiect ambițios care necesită competențe dezvoltate atât pentru a găsi cea mai eficientă modalitate de finanțare, cât și pentru partea tehnică, de proiectare care la fel necesită mult profesionalism. Statul dispune de toate posibilitățile pentru a studia ce și cum, și să nu uităm că și parteneri externi ne pot ajuta la dezvoltarea unui așa proiect. Trebuie, în primul rând, voință! Vreau să zic că, în orice caz, nu va fi vorba de o construcție imposibilă din punct de vedere tehnic sau tehnologic, din contra, tehnologiile de azi permit soluții foarte bune. Acest pod va fi renumit nu pentru modul în care a fost construit, dar pentru mesajul pe care îl va purta în el. Mesajul va avea cu siguranță, printre altele, cuvântul libertate, pentru că podul acesta ar aduce libertatea.”
