Pentru a ieși din blocajul actual, parlamentul britanic a acceptat planul lui Boris Johnson de alegeri anticipate în decembrie (știind că data oficială a Brexitului este acum pe 31 ianuarie).
Este prima oară de un secol încoace că Marea Britanie va avea alegeri în decembrie. Parlamentul a acceptat marți seara planul premierului Boris Johnson de a organiza alegeri anticipate pe 12 decembrie, iar simplii cetățeni care urmăresc actualitatea, inclusiv cei britanici, ar putea fi iertați dacă nu mai înțeleg ce se întâmplă, după ce luni seara același parlament respinsese propunerea.
Iată însă că nici măcar 24 de ore mai târziu, Camera Comunelor acceptă planul, după ce șeful laburiștilor Jeremy Corbyn a anunțat că e de acord cu principiul alegerilor anticipate.
Până acum, principalul partid de opoziție, Labour, a respins de trei ori propunerea de alegeri anticipate. Labour dorea de fapt să primească mai întâi confirmarea de la Bruxelles că UE acceptă prelungirea răgazului cu trei luni, până pe 31 ianuarie 2020.
Jeremy Corbyn a precizat că refuzul până acum era pentru că partidul său căuta să-l împiedice pe Johnson să scoată Marea Britanie din Uniune fără un acord. Acum că opoziția a primit garanțiile că asta nu se va întâmpla și că există timp până la sfârșitul lunii ianuarie, Labour nu vede de ce s-ar opune alegerilor anticipate.
Un lucru e sigur în acest foileton din ce în ce mai confuz: Brexitul nu va avea loc săptămâna aceasta, joi 31 octombrie, așa cum Johnson jurase că se va întâmpla, anunțând atunci că ar prefera mai degrabă să zacă mort într-un șanț (dead in a ditch).
Data rămâne, însă, 31 ianuarie ca limită pentru „Flexit”. Emmanuel Macron a fost cel care a insistat pe noua expresie Flexit, altfel zis ca decalajul să fie flexibil și ca să fie prevăzut explicit că Marea Britanie poate ieși oricând din UE până pe 31 ianuarie, dacă se ajunge la un acord și dacă toate condițiile sunt împlinite.
Toată lumea speră că alegerile din decembrie vor pune capăt paraliziei instituționale. Mulți se tem că alegerile în decembrie sunt o idee proastă și vor produce un rezultat distorsionat, din pricina frigului, a întunericului care cade repede și a apropierii sărbătorilor.
Singura schimbare notabilă în scenariu este că, dat fiind că Marea Britanie va rămâne în UE potențial până pe 31 ianuarie, Londra este acum teoretic obligată să numească un comisar european... ceea ce va complica din nou sarcina șefei viitoarei Comisii UE, Ursula von der Leyen, cu atât mai mult cu cât România încă nu a anunțat un nou candidat, fiind acum singura în situația aceasta.
Boris Johnson a insistat însă că el nu va numi un comisar britanic. Cu toate astea, în mod legal, Londra e obligată să numească un comisar, deși s-a spus că nu ar fi un "cutremur de pământ" dacă viitoarea Comisie își va începe activitatea în decembrie fără un reprezentant britanic.
De un deceniu încoace, tendința a fost oricum aceea de a găsi o formulă de reducere a numărului comisarilor, care actualmente este egal cu numărul de țări membre. Comisia nu poate însă să forțeze Londra să numească un comisar, iar Consiliul, șefii de stat și de guvern, pot lua o decizie lua o decizie în acest sens.
