Timp de cinci zile, Berlinul a găzduit cel mai mare tîrg de turism din lume, cunoscut şi sub denumirea Bursa Internaţională de Turism, prescurtat ITB. La acest tîrg, care duminică şi-a închis porţile, au fost prezenţi peste 10.000 de expozanţi din peste 180 de ţări ale lumii. Malaiezia a fost anul acesta ţara parteneră.
România şi Republica Moldova au fost şi ele prezente cu standuri proprii, însă în hale diferite: România în hala destinată cîtorva ţări europene, iar Moldova în hala în care se aflau ţările post-sovietice. Standul imens al Federaţiei Ruse a dominat practic toate celelalte, deşi nu erau tocmai micuţe ca cel al Republicii Moldova.
Bineînţeles că toate ţările au încercat să ofere vizitatorilor informaţii cît mai atrăgătoare. În consecinţă, standurile au fost invadate de diverse materiale publicitare, pliante, broşuri, fotografii, cărţi. Ministerul Turismului de la Bucureşti a oferit celor peste 40 de coexpozanţi români spaţiul necesar pentru a-şi prezenta ofertele. Deşi se ştie că numărul cel mai mare de turişti care vizitează România provine din Germania (anul trecut au fost înregistraţi peste 325 de mii de oameni), materialul publicitar oferit în limba germană lasă de dorit.
Parcă anul acesta, totuşi, s-au aflat pe mesele expozanţilor mai multe materiale în limba germană decît în anii trecuţi. În acest context, trebuie amintit un excelent catalog realizat de Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Maramureş, intitulat „Săpînţa”. Catalogul expus (apărut mai demult) cuprinde pe lîngă numeroase fotografii şi un text impecabil în limba germană. Din păcate, nu se poate spune acelaşi lucru despre o sumedenie de alte materiale publicitare, unele parţial învechite, altele cu texte pline de greşeli de traducere, gramaticale şi stilistice (a se vedea ilustraţiile în care sînt marcate unele greşeli).
Un exemplu pentru astfel de deficite este o broşură în care se face reclamă pentru Bucovina. Alt exemplu negativ este o broşură în care se face publicitate pentru Dobrogea. Pe lîngă faptul că traducătorii în germană nu cunosc denumirea corectă a regiunii (Dobrudscha – în germană), aceştia nu ştiu că numele sfîntului Andrei în germană este Andreas. Dacă în urmă cu cîţiva ani, „peştera sfîntului Andrei” a fost tradusă în germană prin „iadul sfîntului Andrei”, confundîndu-se substantivul „Höhle” (peşteră) cu „Hölle” (iad), anul acesta în textul unei broşuri expuse se poate citi negru pe alb că apostolul Andrei „a predicat Evanghelia geto-romană” („das geto-römische Evangelium”). Totodată, se face o confuzie între credincios şi datornic (debitor). Asta din cauza faptului că în germană substantivul „der Gläubige” înseamnă credincios, iar „der Gläubiger” înseamnă debitor.
Materiale cu astfel de deficite s-au aflat şi la standul Moldovei. Într-adevăr mai puţine, fiindcă materialul publicitar în cantitate mai mică nici nu era tradus în germană. Într-un prospect publicitar al unui operator turistic din Chişninău, se găsesc, pe o singură pagină (vezi reproducerea) pe lîngă construcţii sintactice hazlii şi o sumedenie de erori care transformă textul german într-o piesă de umor involuntar.
