Legăturile culturale ale Chișinăului cu România sunt tot mai strânse, iar acest detaliu poate fi interpretat și într-o cheie geopolitică, spune directorul executiv, Mihai Mitrică.
Europa Liberă: Republica Moldova este invitatul special de la Bookfest 2024, aflat în plină desfășurare - ce autori moldoveni găsesc cititorii români la târgul deschis până duminică?
Mihai Mitrică: Programul de evenimente, lansări și dezbateri a fost creionat de Ministerul Culturii din Republica Moldova și pe lista dumnealor se află scriitori consacrați deja în România, precum Dumitru Crudu, Oleg Serebrian, poeți ca Alexandru Vaculovski, Moni Stănilă, publiciști ca Vasile Ernu, editori ca Gheorghe Erizanu, care participă cu toții la evenimentele de la târg.
Eu am numit doar câțiva dintre cei 40 de oameni care vin din Republica Moldova. Împărtășim nu doar același spațiu socio-lingvistic, dar avem și aceleași angoase istorice, dacă mi-e permis să le spun așa.
Europa Liberă: Poate fi plasată această invitație pentru Republica Moldova în contextul geopolitic în care ne aflăm, cu războiul din Ucraina la graniță? Strângem legăturile cu Republica Moldova, inclusiv pe plan cultural?
Mihai Mitrică: Indubitabil, pentru că noi facem în Republica Moldova, din 2016, Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău. Dar atunci lucrurile erau mult mai liniștite.
Și am observat, din punct de vedere cultural și editorial, o efervescență - cred că pot să îi spun așa - pentru că, imediat după prima ediție a Bookfest Chișinău, cel mai mare lanț de librării din România a decis să deschidă acolo prima librărie românească. Pentru noi, a fost un semnal foarte bun și sunt convins că el poate fi interpretat și într-o cheie geopolitică.
Dar la bază a stat descoperirea publicului din Republica Moldova de către expozanții din România.
Trebuie să fim conștienți că a existat multă vreme, din păcate, o neîncredere la nivelul mai multor ramuri economice în România, inclusiv la nivelul culturii scrise, în capacitatea publicului moldovean de a recepta, de a de a primi ceea ce se întâmplă, ceea se ce produce în România.
Or, cred că orice barieră a dispărut, iar în ultimii cinci ani nu mai putem vorbi de bariere, în condițiile în care a devenit un loc comun ca un autor de primă mână din România să publice la edituri din Republica Moldova și invers.
Europa Liberă: Adică putem să spunem că piața de carte din România are două milioane de cititori în plus, dacă îi socotim pe cei două milioane de cetățeni din Republica Moldova?
Mihai Mitrică: Am avea două milioane de potențiali cititori. Pentru că și Republica Moldova, la fel ca și România, are o problemă cu obiceiurile de lectură.
Nici în Republica Moldova lucrurile nu stau chiar pe roze, deși se publică niște cărți foarte bune - beletristică și non-ficțiune.
Se publică niște traduceri extraordinar de bune din non-ficțiune, poate nu tot timpul de expresie rusească.
Editurile din Republica Moldova sunt conectate la aparițiile din lumea editorială internațională și fac o selecție pentru care merită invidiate.
Europa Liberă: După cum știm, piața de carte din România este una din cele mai mici din Europa raportat la numărul de locuitori - un român cumpără, în medie, cărți în valoare de 3-4 euro pe an. De ce am ajuns aici?
Mihai Mitrică: Răspunsul e foarte complex. În primul rând, noi am plecat de la un nivel foarte scăzut al investițiilor în cultură și educație la momentul 1989 - România deja scăzuse foarte puternic în anii 1980 investițiile în cultură și educație.
După 1990 s-a întâmplat că toate spațiile ocupate de librării, care evident erau în zonele foarte bune, cu trafic foarte bun din orașe, au făcut cu ochiul unui alt tip de investitori care, evident, și-au permis să plătească chirii din ce în ce mai mari, corespunzătoare cu amplasamentul respectivului spațiu.
Și asta a făcut ca librăriile să se restrângă ca spațiu, dacă nu chiar să dispară cu totul din majoritatea orașelor. În momentul de față, în România noi avem între 250 și 300 de librării, dar în București avem vreo 60. În restul de vreo 40 de orașe mari, reședințe de județ, noi distribuim totul. (...)
Europa Liberă: Cum ar trebui promovată cartea în contextul în care mediul online s-a dezvoltat foarte mult și lumea „stă” pe Facebook sau TikTok?
Mihai Mitrică: Problema cred că trebuie pusă un pic mai înainte. Cartea trebuie promovată în primul rând în familie și în școală.
Un copil care nu-și vede părinții, bunicii citind, care nu este învățat, încurajat la școală să citească de plăcere, acel copil nu va deveni cititor.
Poți face apoi, ca editor, toate campaniile inteligente și costisitoare pe care le vrei și le visezi, dar asta nu va rezolva absolut nimic în condițiile în care publicul vine deja „deformat”. Deci nu mai avem cititori formați de către mediul educațional, ci vorbim despre copii „deformați” ca cititori.
Uitați-vă că 45% dintre adolescenții de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Asta se întâmplă pentru că ei nu citesc și nu-și fac un obicei din a discuta textul cărții.
Problema noastră ca societate va fi cruntă în următoarele decenii, când acești copii vor ajunge la vârsta adultă și nu vor fi capabili să facă față unei piețe a muncii care, după cum vedem deja, se profesionalizează, se intelectualizează din ce în ce mai mult, din moment ce procesele repetitive vor fi preluate și sunt preluate de inteligența artificială, de roboți care fac această treabă.
Va fi din ce în ce mai greu pentru oamenii cu pregătire mediocră, dacă mi-e permisă exprimarea, să își găsească un loc de muncă convenabil din punct de vedere al veniturilor.
Articol preluat și adaptat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
