R. Moldova își propune să majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 1% din PIB, în 2030. Cum apreciați această țintă? Click pentru a participa la un SONDAJ
Guvernul urmează să aprobe pe 5 august un program prin care va fi pusă în aplicare în următorii cinci ani Strategia națională de apărare a R. Moldova, adoptată în 2024 pentru 10 ani.
Autoritățile au estimat că măsurile din program vor costa aproape 10,6 miliarde de lei, dintre care peste 4,2 miliarde de lei vor fi alocați din bugetul de stat, iar circa 3,7 miliarde – din asistență externă. Restul de 2,7 miliarde de lei rămâne, deocamdată, neacoperit.
Mai mulți bani pentru apărare, dar tot puțini
Programul stabilește că R. Moldova își va spori capacitățile de apărare și se va integra treptat în „arhitectura de securitatea și apărare a Uniunii Europene”.
Una dintre prevederi este că, în 2030, R. Moldova își va crește alocările din bugetul de stat pentru apărare până la 1% din Produsul Interne Brut (PIB), cu 0,25-0,35% mai mult față de cele din ultimii ani.
Fost ministru al Apărării, generalul în rezervă Vitalie Marinuța a spus într-un comentariu pentru Europa Liberă că, deși în creștere, nivelul finanțărilor pentru apărare rămâne insuficient în R. Moldova, în situația în care țările din regiune alocă până la 5% din PIB. În opinia lui, în condițiile actuale de insecuritate regională, 2-2,5% din PIB ar fi o cotă „mulțumitoare” pentru următorii 5 ani.
R. Moldova a început să-și crească alocațiile pentru apărare după începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina. În 2023 au fost alocate 1,65 miliarde de lei, în 2024 – 1,96 miliarde, iar în 2025 – aproape 1,9 miliarde de lei (circa 0,75% din PIB. Până atunci, sumele nu ajungeau la un miliard de lei: câte 900 de milioane de lei în 2022 și 2021, 750 de milioane – în 2020 și 730 de milioane – în 2019.
◉ SONDAJ
Sisteme antiaeriene și tabără militară nouă
Programul stabilește că armata moldoveană va fi dotată până în 2027 cu armament și tehnică militară „interoperabile cu cele din armatele statelor partenere” și că își va dezvolta un sistem de apărare antiaeriană, care ar urma să devină operațional deja în 2026.
Vitalie Marinuța a explicat că asta ar presupune nu doar radare, dar sisteme complexe de apărare antiaeriană, capabile să intercepteze și să nimicească aparatele de zbor. Fostul ministru susține că ar fi nevoie de investiții mari, evitând să spună dacă R. Moldova și le poate permite.
El crede că ajutorul oferit de partenerii externi este „determinant” acum, dar nu este o soluție pe termen lung pentru ca R. Moldova să-și întărească sectorul de apărare. Pentru Marinuța, o astfel de soluție ar fi o „decizie politică” prin care țara să adere la NATO.
Anterior, autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor să pună pe roate și o industrie militară proprie, urmând să permită companiilor private să producă drone în R. Moldova. Marinuța crede că acest pas ar fi trebuit făcut mai demult, „dar e foarte bine că R. Moldova a ajuns la înțelegerea că trebuie să aibă o industrie militară bazată pe principiul dual-use, adică atât pentru sectorul civil, cât și în scopuri de apărare”.
Programul pentru anii 2026-2030 mai spune că tabăra militară care este construită acum în apropiere de Chișinău, la Băcioi, va deveni funcțională în 2028. Acolo ar urma să fie dislocați circa 2.000 de soldați.
Agresiunea rusă în Ucraina este văzută în continuare de R. Moldova ca un generator de amenințări la adresa securității sale, la fel ca și prezența militară rusă din regiunea transnistreană.
R. Moldova se poziționează ca „furnizor regional de securitate”, participând în misiuni internaționale de menținere a păcii și intervenții umanitare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
