Linkuri accesibilitate

R. Moldova revine în circuitul regional (Mihai Mogîldea, IPRE)


Kiev: prima reuniunea a așa-numitei „Platforma Crimeea” , Kiev, Ucraina, 23 august 2021

Președinții Poloniei, României și Ucrainei vor participa vineri, 27 august, la Chișinău, la ceremoniile dedicate împlinirii a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Spre deosebire de predecesorul ei, socialistul Igor Dodon, președinta Maia Sandu a fost o diplomată activă de la începutul mandatului, concentrându-se mai ales pe refacerea sau normalizarea relațiilor cu țările vecine. Și cu Uniunea Europeană. Prezența celor trei președinți pare să ilustreze din nou această grijă pentru noi accente în politica regională. Întrebare este ce accente anume se pun?

Europa Liberă a stat de vorbă cu Mihai Mogîldea, lider de echipă, programul Europenizare , din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău.

Interviu cu Mihai Mogîldea, Isitutul pentru politici și reforme europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:58 0:00
Link direct

Mihai Mogîldea: „Vizita celor trei șefi de stat la Chișinău este una importantă. În ultimii ani, cel puțin nu am asistat la un eveniment de o asemenea anvergură, pentru că, din păcate, am fost ocoliți de către majoritatea liderilor europeni din cauza politicii externe contestate duse de către Chișinău.

Revenirea R.Moldova în circuitul regional

Prin prezența celor trei lideri, probabil va fi inițiat un proces de discuții privind participarea mai activă a Republicii Moldova în formatele de cooperare regională. Vorbim aici despre Parteneriatul Estic, vorbim despre acest trio al țărilor asociate la Uniunea Europeană care a fost formalizat și lucrul asupra căruia a fost inițiat în acest an.

În același timp, discutăm despre o participare mai activă a Republicii Moldova și a Ucrainei în cadrul proiectului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), iar despre acest lucru au vorbit inclusiv Maia Sandu și președintele Zelenski în timpul vizitei de la Kiev din ianuarie 2021 privind dorința celor două state de a participa în acest proiect de cooperare regională în care, iată, România și Polonia sunt țările-lider.

Aici aș puncta unele lucruri legate de vizita președintelui polonez, pentru că ea cumva poartă un caracter distinct. Ținând cont de faptul că ultima vizită a unui șef de stat sau de guvern polonez la Chișinău a fost în urmă cu tocmai 7 ani, în 2014, iar asta înseamnă că Polonia își dorește revigorarea relațiilor diplomatice cu Republica Moldova, avansarea acestor relații și avansarea, de fapt, a ambițiilor de integrare europeană a Republicii Moldova.

Cred că este o vizită foarte relevantă a președintelui polonez la Chișinău, care poartă un caracter mai mult decât simbolic legat de propriu-zis Ziua Independenței.

Cu o strategie și un plan de acțiuni bine definit, putem pune presiuni asupra Rusiei

De dimensiunea criticilor care au fost adresate președintei Maia Sandu pentru lipsa unor trimiteri la problema transnistreană în discursul său, eu cred că Maia Sandu, dacă citim cu atenție discursul, de fapt, vom înțelege că poate indirect președinta Sandu s-a referit la respectarea dreptului internațional și integrității teritoriale, s-a referit la provocările din regiune, s-a referit la unele documente care practic și dictează ordinea internațională în ceea ce ține de respectarea suveranității și integrității teritoriale a statelor.

Acum că nu s-a făcut o referință clară la problema transnistreană, nu știu dacă acest aspect este cel mai relevant în problema dată, pentru că până la urmă subiectul și relevanța acestei platforme a fost discutarea și avansarea unor mesaje, intensificarea dialogului pe dimensiunea respectării și promovării integrității teritoriale a Ucrainei și găsirea unor soluții pentru problema Crimeii.

De aceea eu nu aș vedea neapărat o problemă în ceea ce ține de lipsa unor trimiteri la problema transnistreană, rămâne de văzut care va fi viziunea guvernului numit vizavi de avansarea procesului de reglementare transnistreană, care probabil va fi mult mai nuanțat descrisă în planul de acțiuni al guvernului care urmează a fi publicat probabil pe la mijlocul lunii septembrie.

Cred că aici trebuie să acordăm o atenție specială asupra abordării pe care o are noua guvernare de la Chișinău și mai puțin asupra mesajelor. Eu cred că președinta Sandu prin principiile de politică externă, prin prioritățile de politică externă pe care le-a redactat și le-a publicat președinția în luna iulie a acestui an a menționat expres faptul că nu există absolut niciun dubiu asupra interesului strategic al Republicii Moldova care ține de respectarea integrității, suveranității naționale și avansarea reglementării conflictului transnistrean.

Ceea ce ne lipsește să înțelegem la ora actuală și este important pentru publicul de aici din țară, care este viziunea, care va fi abordarea noului guvern vizavi de avansarea acestei probleme, pentru că ne-am plâns ultimii ani că nu avem o strategie. Am văzut că diferite partide, în special în coalițiile anterioare, formate din 2-3 partide, dădeau vina unii pe alții, fie că un partid este mai de dreapta, altul e mai spre centru, altul este unionist, altul este pro-Moldova ș.a.m.d. și nu se găsea o abordare comună. Iată acum, când avem un guvern monocolor, cred că ar fi cazul ca să existe o abordare bine nuanțată, structurată pe următorii 4 ani, un plan de acțiuni care să integreze pașii pe care urmează să-i întreprindă guvernul pentru a avansa pe rezolvarea conflictului transnistrean.

Din păcate, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este că de multe ori discursul unor analiști, unor experți, dar și mesajele transmise de către opinia publică fie tind să o ia spre o extremă sau alta, tindem să ignorăm, de fapt, care sunt practicile de comunicare, inclusiv în domeniul diplomației, pentru că nu putem să operăm atât de ușor cu unii termeni, fără a fi consistenți pe mesajul pe care dorim să-l transmitem, nu putem să mergem la foruri internaționale și să aruncăm cu unii termeni pentru țările din regiune, fără a avea în spate o strategie clară despre ce încercăm noi, ce dorim noi să promovăm în perioada imediat următoare.

Da, noi am avut discursuri la ONU, da, am avut rezoluții care au fost adoptate, dar până la urmă care a fost rolul acelor mesaje transmise de către liderii de la Chișinău pe platforme internaționale, dacă ele nu au fost susținute de niște acțiuni proactive aici, la Chișinău, care să arate că acele mesaje nu sunt întâmplătoare?

Eu cred că acest lucru este fundamental la ora actuală pe mesajul pe care îl vor transmite autoritățile la nivel internațional, fie prin promovarea unor rezoluții, fie prin promovarea unor declarații, iată, inclusiv pe „Platforma Crimeea” s-ar putea întâmpla acest lucru în următorii ani. Este important ca acest mesaj să aibă în spate o strategie bine definită și un plan de acțiuni.

Dacă aceste două lucruri vor fi corelate, atunci vom putea vorbi, într-adevăr, despre faptul că dialogul cu partenerii internaționali poate produce anumite efecte și pune presiune asupra respectării angajamentelor asumate de către Federația Rusă.”

Un mesaj bine formulat la summitul „Platforma Crimeea”, care a pus accent pe principii

Europa Liberă: Vi s-a părut un mesaj consistent cel pe care l-a adresat Maia Sandu la „Platforma Crimeea”?

Mihai Mogîldea: „Mi s-a părut un mesaj bine formulat, care a făcut trimitere la unele principii-cheie legate de dreptul internațional. În același timp, noi trebuie să înțelegem că reflectoarele, de fapt, nu au stat pe mesajul transmis de către președinta Republicii Moldova, dar, mai degrabă, pe acțiunile întreprinse de către Ucraina pentru dezvoltarea acestei platforme și pe trimiterile care sunt făcute legate de integritatea și suveranitatea Ucrainei.

Nu a fost o alocuțiune căreia i-a fost rezervat un spațiu foarte mare, a fost o alocuțiune scurtă, a fost un mesaj structurat, concentrat pe subiectul abordat până la urmă și pe valoarea inaugurării acestei platforme de dialog.

Evident că ele se referă și la Republica Moldova, evident că se referă la întreaga regiune. Acum că nu s-a făcut trimitere exact la cazul și la problema transnistreană, că nu s-a făcut trimitere la situația legată de securitatea internă a Republicii Moldova asta nu înseamnă că s-a omis relevanța problemei transnistrene pentru securitatea regională.

Cu siguranță acest lucru nu s-a întâmplat, s-au făcut trimiteri la niște principii care ar trebui să fie respectate unanim atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, cât și în alte state. Platforma a fost un eveniment reușit în sensul în care Republica Moldova se aliniază cu țările democratice, cu țările din Uniunea Europeană, cu Statele Unite și alte guverne care, iată, își asumă angajamentul de a ajuta pe dimensiunea reglementării, reintegrării, de fapt, a Crimeii în interiorul statului ucrainean.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Mogîldea, am văzut cel puțin doi foști diplomați care i-au reproșat președintei această omitere și argumentele lor arată cam în felul următor: tot ce s-a obținut pe domeniul reglementării transnistrene, că reglementarea nu s-a obținut, dar toți pașii înainte care s-au făcut, de exemplu, includerea UE și a SUA în formatul de negocieri sau această misiune de monitorizare a Uniunii Europene la granița ucraineană, tot ce s-a obținut până acum, s-a obținut prin negocieri, prin discuții și din perspectiva asta ceea ce a spus sau nu a spus președinta la această platformă ar fi o eroare.

Mihai Mogîldea: „Nu consider că este neapărat o perspectivă argumentată și pentru cetățenii de rând este simplu să privească asupra evoluțiilor din ultimii ani pe dimensiunea reglementării transnistrene și o să vedeți acolo că pe coșul ce ține de reglementarea politică nu au existat evoluții și este evident că aici, cel puțin ultimii doi ani, nu putem vorbi despre progrese importante pe dimensiunea reglementării transnistrene, pentru că în condițiile de criză cauzată de pandemia COVID-19, criză economică, instabilitate politică de la Chișinău au fost mai multe încercări care nu s-au bucurat neapărat de succes legate de promovarea și avansarea unor inițiative pentru reglementarea transnistreană.

De aceea, chiar dacă au existat unele negocieri cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite pentru promovarea anumitor inițiative, din păcate, ele nu s-au bucurat de succes, cel puțin în ultimii ani în mare parte din cauza rezistenței, incapacității regimului separatist de la Tiraspol de a purta și de a-și respecta angajamentele în vigoare.

Maia Sandu: Noi ne dorim o relație pragmatică cu Federația Rusă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:49 0:00

La ora actuală, această strategie de soluționare, de reglementare a conflictului transnistrean despre care se discută de atâta timp și care, iată, nu există, nu există o viziune coagulată la nivelul parlamentului, la nivelul guvernului și la nivelul președinției legată de problema transnistreană a condus la faptul că la 30 de ani de la obținerea independenței noi încă discutăm despre faptul că, da, noi am reușit să avansăm cu pași mici pe dimensiunea economică, pe dimensiunea socială, există mai multe domenii de cooperare pe care s-au atins rezultate între malul drept și malul stâng, dar, în același timp, noi nu am reușit în niciun fel să atingem unele progrese sesizabile pe dimensiunea reglementării politice a conflictului transnistrean din cauza lipsei acestei viziuni.

Iată asta este problema fundamentală asupra căreia, de fapt, trebuie să fie concentrat întreg discursul forțelor de conducere de la Chișinău, iar critica legată de omisiunile din discursul președintei eu cred că este una exagerată, ținând cont de faptul că până la urmă această platformă care a fost inițiată nu a periclitat nicidecum stadiul actual de discuții și negocieri în formatul „5+2”, nu a afectat nicidecum situația actuală, ba mai mult decât atât, eu cred că prin prezența Republicii Moldova în asemenea structuri, chiar și pe dimensiunea acestor platforme, inclusiv imaginea noastră externă este clar că se îmbunătățește.

Mai mult decât atât, noi avem o prezență mai activă în regiune, avem un rol mai important în regiune și cred că nu a afectat nicidecum stadiul actual de negocieri, de tratative în formatul „5+2”. De aceea, eu cred că ar trebui să analizăm din mai multe puncte de vedere prezența președintei Republicii Moldova la Kiev, participarea în cadrul „Platformei Crimeea” și să vedem, de fapt, aspectele pozitive, să înțelegem că Republica Moldova nu mai trebuie să promoveze unele mesaje care nu se vor bucura aici, pe interior, de unele reforme livrate și rezultate palpabile.

Cred că o analiză mai concludentă, cred că o analiză, cel puțin, intermediară a acțiunilor guvernării pe dimensiunea transnistrene o vom putea face probabil după 6 luni, dună un an când vom vedea acel plan de acțiuni, când vom înțelege care este viziunea, când vom vedea dacă există unele rezultate pe dimensiunea elaborării și aprobării acestei strategii de soluționare, de reglementare transnistreană și, în același timp, când vom vedea care vor fi inițiativele Republicii Moldova, poate inspirate inclusiv din „Platforma Crimeea”, de exemplu, concentrate exclusiv pe dimensiunea conflictului transnistrean.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG