Moldova se pregătește de aniversarea cu fast a celor 30 de ani de independență. Va avea loc o paradă militară și președinții a trei țări din regiune - Klaus Iohannis, Volodimir Zelenski și Andrzej Duda al Poloniei vor participa la festivitățile organizate în Piața Marii Adunări Naționale, la Chișinău, pe 27 august.
Vor urma discuții bilaterale și o întrevedere multilaterală a președintei Moldovei Maia Sandu cu cei trei președinți - iar la final, o conferință de presă comună, se arată într-un comunicat al președinției moldovene.
Maia Sandu a participat la reuniunea la vârf, organizată de Ucraina și consacrata evoluțiilor din Crimeea, ocazie cu care a exprimat clar și fără echivoc poziția Chișinăului – regiunea Crimeea este parte a Ucrainei. „Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare” a spus la Kiev luni, președinta Maia Sandu.
Amintim și că președinta Maia Sandu a fost decorată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu Ordinul de gradul I al „Cneazului Iaroslav cel Înțelept”, ca și ceilalți președinți participanți la summitul „Platforma Crimeea”.
Declarațiile Maiei Sandu la Kiev au stârnit, cum era de așteptat, reacții critice și la Moscova, și din partea opoziției din Moldova. Dar ce înseamnă aceste ultime evoluții regionale pentru politica externa a Chișinăului?
Președintele Poloniei, țară care a lansat alături de Austria în 2011 Parteneriatul estic, se va afla la Chișinău într-o vizită oficială de două zile, în cea de-a doua urmând să participe, alături de președintele ucrainean și cel de la București, la festivitățile dedicate celor trei decenii de independență.
Cu doi din cei trei lideri regionali care vor fi prezenți poimâine la aniversarea datei rotunde a Chișinăului, Maia Sandu, președinta moldoveană aflată în primul an de mandat și al cărei partid pro-european PAS a obținut majoritate în legislativul de la Chișinău urmare a alegerilor de luna trecută, s-a întâlnit recent și la Kiev, unde a avut un mesaj extrem de hotărât în sprijinul năzuinței ucrainene de a reintegra Crimeia, în timpul lansării platformei cu același nume, special dedicată temei de către diplomația ucraineană.
La scurt timp de la lansarea platformei cu participarea președintei de la Chișinău, dar și șefilor altor câtorva zeci de guverne și state, inclusiv a Georgiei, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, le-a condamnat gestul, spunând într-o declarație, despre inițiativă în sine, că ar fi populistă și propagandistică, pentru a că ar urmări păstrarea în atenție a unei teme “rupte de realitate”, iar despre participantele la summit - că nu ar face decât să încalce integritatea teritorială a Federației Ruse, prin urmare ar trebui să se pregătească de consecințe.
La Chișinău, alinierea R. Moldova la inițiativa ucraineană, ce a stârnit aceste critici ale Rusiei, nu este văzută cu ochi buni doar de partidul de opoziție la fostului șef de stat socialist, Igor Dodon, care a acuzat-o pe Sandu că merge mult peste statutul său de președinte al unui stat neutru și că se preocupă prea mult de chestiuni internaționale.
În mediul experților, totuși, aceeași aliniere este, în general, văzută ca una naturală și salutară, iar dacă Maiei Sandu și i se reproșează ceva, atunci în legătură cu ceea ce a părut a fi “o omisiune” din discursul ținut la Kiev - mențiunea explicită și directă a Transnistriei în contextul discuțiilor despre Crimeea.
În postările lor de pe rețele sociale, Mihai Gribincea, bunăoară, un fost ambasador moldovean la NATO, apoi București, i-a reproșat Maiei Sandu că ar fi uitat să pomenească tema pentru a nu supăra Rusia, iar Vlad Lupan, un fost reprezentant al Chișinăului la ONU i-a amintit șefei statului că orice pas de până acum în direcția reglementării a fost făcut doar urmare a unor supra-eforturi pe câmpul de negociere, prin urmare ar fi păcat ca aceste eforturi să-și slăbească forța.
Mi s-a părut un mesaj bine-formulat și care a făcut trimitere la principiile- cheie legate de dreptul international
Iată, însă, cum califică Mihai Mogâldea, un expert al Institutului de Politici și reforme Europene, aceste dezbateri: „Mie mi s-a părut un mesaj bine-formulat și care a făcut trimitere la principiile- cheie legate de dreptul international. Trebuie să înțelegem că reflectoarele de fapt nu au stat pe mesajul transmis de președintele R. Moldova, ci mai degrabă pe acțiunile întreprinse de Ucraina pentru dezvoltarea acestei platforme, pe trimiterile făcute care sunt legate de integritatea și suveranitatea Ucrainei - evident că ele se referă și la R. Moldova, evident că ele se referă pe întreaga regiune. ”
Noul guvern de la Chișinău învestit de PAS după alegerile din 11 iulie nu și-a făcut public deocamdată un plan de măsuri în vederea reglementării conflictului transnistrean, în schimb președinta Sandu și-a publicat, încă înainte de scrutin, zece priorități de politică externă, cu accent pe integrarea europeană.
