Acum un an, Festivalul Național de Teatru dedica una dintre manifestările sale rolului pe care l-a avut Europa Liberă nu doar în decembrie 1989, ci și în deceniile de teroare comunistă.
Au stat de vorbă despre România comunistă într-o lume în schimbare, despre teroare, destin, împlinire și decepții, Emil Hurezeanu și Neculai Constantin Munteanu, moderați de Marina Constantinescu, directoarea Festivalului, caldă și prietenoasă gazdă a acestei reuniuni.
„Despre Radu Filipescu, Doina Cornea și Gheorghe Ursu am aflat de la Radio Europa Liberă”, spunea Marina Constantinescu dând tonul reconstituirii unei atmosfere pe care românii au trăit-o în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Dezbaterea a avut loc la București, în cadrul Festivalului Național de Teatru, dedicat anul trecut libertății și aniversării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
Zilele lui decembrie 1989, începând cu 15 decembrie, au fost evocate în detaliu de Neculai Constantin Munteanu și de Emil Hurezeanu, cei care în anii 80 relatau actualitatea românească, alături de colegii lor, așa cum ascultătorii din țară nu o știau, în izolarea în care erau ținuți de blocada totalitară.
Ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, prezent la reuniune, a adus un omagiu celor care au lucrat la secția română a Europei Libere în timpul regimului comunist, deopotrivă cu menționarea autorităților americane care au făcut posibile emisiunile. Diplomatul american a vorbit și despre revenirea în România a Europei Libere, petrecută în ianuarie 2019, care este deocamdată doar on line, probabil, în viitor, dar nu imediat, ar putea redeveni radio. Klemm a menționat succesul pe care îl cunoaște actuala formulă a prezenței Europei Libere în România, cu 1 milion de vizualizări, datorat echipei de conducere de la Praga și Sabinei Fati, care conduce biroul de la București.
Libertatea Europei Libere
Emil Hurezeanu, acum ambasador al României în Germania, și o voce constantă a Europei Libere la mijlocul anilor 80 în studiourile care transmiteau de la Munchen, a vorbit despre contextul în care funcționa serviciul român al REL.
El a spus că și ceușismul târziu, comunismul falimentar al anilor 80, când se închiseseră radiourile locale, iar televiziunea de stat avea un program de două ore, au contribuit la succesul Europei Libere.
Hurezeanu a invocat libertatea desăvârșită de care se bucurau redactorii postului de radio, care, spre deosebire de secțiile în limba română ale RFI, Deutsche Welle, Vocea Americii, BBC, nu erau finanțați de guvernele acelor state. În anii 80, a spus Hurezeanu, congresul american, republicanii și democrații deopotrivă, garantau libertatea de expresie.
Evocare plină de gratitudine în care au fost amintite numele unora dintre directorii postului de radio, de la Ghiță Ionescu, Noel Bernard, la Radu Gorun și Vlad Georgescu. Vocea Monicăi Lovinescu, cea a lui Eugen Ionesco, alături de timbrul inconfundabil al lui Neculai Constantin Munteanu, împreună cu Hurezeanu și Șerban Orescu, au refăcut traseul, emoția, poate și temerile evenimentelor din decembrie 1989, prin fragmente din emisiunile epocii.
Mai multe aici.
