Linkuri accesibilitate

Radu Mihail: „Nu poți să rezolvi lucurile dându-le pe mâna unor politicieni corupți”


Senatorul Radu Mihail în studioul Europei Libere la Chișinău

Un interviu cu un senator român membru al Uniunii Salvați România.

În cadrul Uniunii Salvați România există un grup de lucru special pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii de la Chișinău și, în general, pentru dezvoltarea prezenței românești în Republica Moldova, grup din care face parte și senatorul român de diaspora, Radu Mihail. Într-un interviu cu Radio Europa Liberă politicianul de la București spune că vrea să înțeleagă mai mult decât înțelege acum din ziare ce se întâmplă în dreapta Prutului.

Radu Mihail
Radu Mihail

Europa Liberă: Deseori se spune că, pentru cetățenii României, realitățile din Republica Moldova nu sunt atât de bine cunoscute.

Radu Mihail: „Absolut! Eu vin pentru prima oară aici. Mass-media din România nu acoperă Republica Moldova aproape deloc.”

Europa Liberă: De ce? Nu există interes?

Radu Mihail: „Există interes pentru subiecte de scandal sau subiecte cu mare impact emoțional. Când spui „Unire”, toată lumea își simte inima bătând mai tare și atunci toată lumea se interesează. Din păcate, subiectele emoționale pot fi folosite foarte ușor într-un mod denaturat, discutăm mai mult formă, decât substanță. Și atunci, lumea, da, reacționează în ziua respectivă când Parlamentul României face cine știe ce declarație minunată despre Unire, dar nu continuă să fie interesată despre care sunt pașii concreți pe care-i facem ca să ajungem acolo.”

Un interviu cu un senator român Radu Mihail
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:52 0:00
Link direct


Europa Liberă: Dar ce pași concreți ar trebui făcuți?

Radu Mihail: „Lucrurile sunt simple.”

Europa Liberă: Pentru că, din câte cunosc, partidul pe care îl reprezentați Dvs. vorbește despre Unire, dar pe un termen mai lung.

Radu Mihail: „Cred că nu trebuie să măsurăm în ani sau în zile, sau în luni; nu timpul e cel care trebuie să ne fie limita, ci lucrurile de făcut. Care sunt lucruri concrete. Ca să ai o țară, țara aceea trebuie să fie făcută din oameni care se simt în aceeași țară, dar ca să te simți în aceeași țară, trebuie să ai un nivel de viață asemănător; trebuie să poți să treci Prutul când vrei, cum vrei, prin mai multe locuri, nu stând la cozi la graniță și neavând infrastructură; trebuie să poți să fii născut la Chișinău și să lucrezi undeva la Cluj și să nu faci trei zile pe drum, să ajungi ori pe autostradă, ori cu avionul rapid și ieftin; trebuie să dai drumul la gaz în casă și să nu te coste cine știe cât, chiar dacă gazul îți vine din Marea Neagră și nu-ți vine de undeva din Siberia ș.a.m.d. Astea-s lucrurile concrete care trebuie să se întâmple.

Discursul din ziua de azi e „Vrem Unirea mâine, că restul se vor rezolva”. Bineînțeles că trebuie să mergem către Unire și bineînțeles că le vom rezolva, trebuie să le rezolvăm, dar nu poți să le rezolvi, dându-le pe mâna unor politicieni corupți, care nu au demonstrat până acum niciun fel de competență în a le rezolva. Pasul întâi este să fim clari că cei care trâmbițează Unirea, cetățenii să se uite la ei și să-i selecteze pe cei care chiar pot să facă ceva. Acesta-i primul pas și acesta trebuie făcut și în România, și în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dvs., până a include microfonul, ați spus că sunteți politician în România, dar nu v-ați dori să fiți politician în Republica Moldova. Și explicația care ar fi?

Radu Mihail: „Viața politică… Eu vin din Franța inițial și când am ajuns din Franța la București, inițial nu eram în politică și am apreciat Bucureștiul, am apreciat capitala europeană, lucruri plăcute, am descoperit viața culturală, am descoperit o groază de lucruri. După ce a petrecut mai mult timp și după ce am intrat în politică, am început să descopăr realitățile fundației pe care se bazează imaginea pe care o vedeam, care era foarte plăcută, am început să fiu foarte nervos. Nu, în sensul nervos către criză de nervi, pentru că îmi dădeam seama că sunt de rezolvat multe, multe, multe lucruri. Bun. Și m-am obișnuit cu ce-i de făcut în România și mi-am spus: „OK, asta-i de făcut în România, dacă ne înhămăm, ne înhămăm și trebuie s-o facem”. Când am venit ieri pentru prima oară la Chișinău, senzația a fost fix aceeași – pe stradă, o capitală interesantă, oameni deschiși, atmosferă plăcută, dar când intri și discuți cu cei care înțeleg fenomenele sociale și politice, și economice din țară, e ca și cum ai o carie și doctorul vine și descoperă că ea, de fapt, e adâncă și cu cât sapă mai mult, cu atât vede mai multă mizerie.

Și, într-adevăr, deocamdată, trebuie să fii pregătit ca să faci politică aici. E greu, cred eu, dar sunt oameni care o fac, care o fac, o fac bine și cred că vor schimba și vor face în așa mod ca să fiu și eu foarte relaxat, să vin chiar cu nivelul meu de politician român să fac politică în Moldova în câțiva ani.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că, totuși, Moldova fiind un stat mic e atât de sărac și rămâne a fi cea mai săracă țară din Europa? Cum vă explicați că de 20 de ani nu se poate rezolva criza transnistreană? Cum vă explicați că societatea e atât de mult dezbinată, inclusiv pe criteriul geopolitic – o parte văd și vor viitorul Republicii Moldova mai aproape de Est, alții – mai aproape de Vest?

Radu Mihail: „Explicația e simplă. Într-adevăr, sunt fel de fel de factori dați de poziția statului și de istorie și putem să găsim o mie de explicații, dar până la urmă explicația fundamentală este că noi ca cetățeni în România și, respectiv, cetățeni în Republica Moldova, pentru că vorbim despre Moldova, n-au ajuns să-și utilizeze forța de cetățean suficient încât să-i pună pe unii la făcut treabă ca politicieni care să rezolve problemele acestea. Ca și în România, am navigat, am făcut diverse încercări, ne-am lăsat poate amăgiți într-un an sau altul de promisiuni și de oameni care s-au demonstrat a fi… alunecoși, ca să fiu diplomat, și nu i-am găsit pe acei care într-adevăr să facă treabă. Și dezastrul este că atât în România, cât și în Republica Moldova se propagă sentimentul acesta că, dle, n-avem ce face, aceia sunt acolo, nu poți să-i schimbi, politica-i murdară, dacă mă bag în politică, îmi asum un risc important pentru mine și cunoscuți, și firmă, și familie ș.a.m.d. și intrăm pe baza propagandei acestea care ne bagă în cap lucrul acesta tot timpul, intrăm într-o pasivitate care face ca această perioadă în care ar fi trebuit să rezolvăm să se prelungească.

Singura soluție este ca oamenii să aibă mai mult curaj, chiar mai mult decât acum, să meargă la vot, bineînțeles, primul lucru. Și în România ne doare tare cu mersul la vot și sper că în Moldova lumea o să iasă la vot mult mai mult decât se întâmplă în România și după aceea efectiv să te bagi, dacă crezi în ceva, dacă crezi că cei pe care i-ai ales cândva sau pe care nu i-ai ales că nu te-ai dus la vot nu te reprezintă, nu guvernează cum trebuie, păi, du-te și încearcă să-i ajuți tu pe acei care crezi tu că te vor reprezenta. De aici pleacă tot și vedem asta în Europa.

Bun, poate cauzele sunt diferite, dar și în alte părți din Europa lumea n-are încredere în politicieni. Nu neapărat pentru că sunt extrem de corupți, cum se întâmplă pe plaiurile românești, ci pentru că, nu știu, sunt o castă care s-a obișnuit cu niște apucături care nu fac țara respectivă să progreseze. Și atunci, că e vorba de Spania, că e vorba de Franța, că e vorba de Olanda, au apărut grupuri de oameni care au spus: „Vreau să fiu reprezentat de cine trebuie, vreau să mă simt reprezentat în politică și vreau ca politicienii să facă treabă, să pună osul la treabă, să-mi arate rezultate”. Pentru asta e nevoie de oameni de încredere și după aia și-au dat seama că, stai puțin, de unde-i scot pe aceștia? Și atunci au zis: „OK, o să mă bag eu sau o să-l împing pe vecinul de bloc, sau o să facem împreună ceva care funcționează”. Și asta sunt foarte fericit că am văzut-o ieri aici, la Chișinău – partide noi, cu oameni proaspeți, cu oameni entuziaști, cu oameni foarte, foarte curajoși, mult mai curajoși decât am fost noi în România, care au făcut grupuri care sunt complementare, care au fiecare atuurile lui și care vor să facă treabă. Și cred că asta-i o chestie extraordinară.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. rezolvarea problemei transnistrene, pentru că, oricum, și această regiune deocamdată provoacă dureri de cap?

Radu Mihail: „Problema Transnistriei este o problemă de criminalitate, deci nu-i o problemă geopolitică, nu-i o problemă…”

Europa Liberă: Ce vă face să constatați acest lucru?

Radu Mihail: „Toți interlocutorii mei mi-au vorbit despre același lucru. Dle, toată lumea vorbește de tancurile rusești, toată lumea flutură pericolul rus, toată lumea încearcă să dea la o parte faptul că, din punctul de vedere al modului în care funcționează economia Transnistriei și a Republicii Moldova, este o încrengătură de interese, cel puțin obscure, de oameni care fac bani de pe spinarea cetățenilor de pe cele două părți ale Nistrului.”

Europa Liberă: Dar știți că mărfuri din stânga Nistrului se exportă inclusiv pe piața României?

Radu Mihail: „Bineînțeles, sunt și lucruri care merg normal, dar acelea-s minoritatea. Dacă vă uitați la domeniile mari, la energie, spre exemplu… Am asistat, am fost la un seminar despre sistemul energetic din Republica Moldova, te îngrozești, e un mecanism care furnizează energie rusească Republicii Moldova, trecând pe undeva prin niște offshore-uri și făcând niște inginerii financiare absolut inacceptabile.

Deci, problema acolo nu este geopolitică, acolo e o problemă că trebuie să vină unul și să spună: „E nevoie de justiție și claritate. Unde merge banul public din Republica Moldova? Autoritatea de la Chișinău cui plătește, ce plătește?”. Acela trebuie să fie unul care clar, simplu și face chiar o treabă, adaugă valoare la ceva, ca să primească banul respectiv și asta-i tot. Asta înseamnă să elimini tot ce înseamnă intermediari, fel de fel de familii împământenite că ele trebuie să controleze o anumită parte a economiei sau alta. Dar ca să ajungi acolo, ajungi la același lucru. Și justiția trebuie să funcționeze și ca justiția să funcționeze în orice stat trebuie ca politicul s-o lase să funcționeze. Și atunci trebuie să ai un politic care e curat, simplu și care e pus pe treabă.”

Europa Liberă: Dar Dvs., ca un politician tânăr, credeți că o justiție independentă chiar poate să fie pe adevăratelea?

Radu Mihail: „Absolut! Dacă n-aș crede asta, n-aș fi în politică.”

Europa Liberă: Toți spun că depinde mult și de voința politică.

Radu Mihail: „Absolut! Depinde de voința politică.”

Europa Liberă: Și dacă nu există voință politică?

Radu Mihail: „Politicienii care n-au voința asta trebuie schimbați. Deci, oricum o întorci, ajungi la alegeri. Da, oamenii au încercat și au pus pe unii și pe alții și s-au fript cu unii, s-au fript cu alții și-i cunosc, oamenii înțeleg ce se întâmplă. Am vorbit cu oameni pe stradă, am vorbit cu taximetriști aici, la Chișinău, am fost absolut surprins să mi se țină discursuri care erau aproape identice cu ce-mi spunea ONG-istul cu care am vorbit sau cine știe ce secretar de partid cu care am vorbit.

Nu subestimez în niciun moment capacitatea omului de pe stradă, a cetățeanului simplu de a înțelege ce se întâmplă. După aceea,

Problema pe care o văd la Chișinău și în R. Moldova, în general, este că m-am dus la hotel și am dat drumul la televizor și… n-ai decât un punct de vedere...

el trebuie să aibă opțiuni și trebuie să vadă, să aibă ocazia să vadă opțiunile acelea. Problema pe care o văd la Chișinău și în Republica Moldova, în general, este că m-am dus la hotel și am dat drumul la televizor și… n-ai decât un punct de vedere, adică eu, picat din afară, nu cunosc limba rusă și deja s-a tăiat 80 la sută din ce aveam ca selecție de canale și din acele românești n-am prea înțeles, e o retorică pe care n-am înțeles-o. Am încercat să aflu mai multe despre peisajul media, dar acesta-i unul din punctele principale – nu-i diversitate suficientă.”

Europa Liberă: De fapt, asta vă preocupă cel mai mult acum, din câte înțeleg?

Radu Mihail: „E unul din punctele care ne preocupă, pentru că îl simțim noi pe pielea noastră în România, unde situația fiind mai bună, tot este absolut anormal, pentru că ai trusturi mari de presă controlate de oameni cu probleme în justiție, care își impun punctul de vedere unei tranșe foarte importante de populație. E un fenomen pe care îl vedem, îl trăim. Noi, ca partid mic, și să nu mai vorbesc de societatea civilă și de alte partide mai mici ca noi, n-avem practic niciun fel de acces la un anumit tip de media și ne căciulim pe ici, pe acolo să fim cât de cât vizibili. Din fericire, există internetul și, din fericire, acolo avem oarecare competențe și reușim să… și oamenii care ne urmăresc sunt acolo, dar dificultatea e enormă. Aici, când treci Prutul, dificultatea este și mai mare. Fenomenul e același, dar amploarea lui e mult mai mare în Republica Moldova. Asta nu înseamnă că e de nedesfăcut.”

Europa Liberă: Și propuneți un fond?

Radu Mihail: „Colegul meu, Matei Dobrovie, a venit aici să testeze o idee.”

Europa Liberă: Și el a enunțat această idee aici, la microfonul Europei Libere, spunând că se gândește la un Fond „Libertatea”.

Radu Mihail: „Da, Fondul „Libertatea” e ideea lui. El spune așa: „În esență la ce ne gândim este ca sprijinul care vine din România pentru Republica Moldova să fie clar, transparent folosit și să fie utilizat într-un mod care să multiplice efectul banilor pe care-i bagi”. În ziua de azi, România a făcut lucruri utile, dar nu foarte vizibile.”

Europa Liberă: De ce? Proiectul care oferă asistență pentru renovarea grădinițelor e un proiect vizibil.

Radu Mihail: „Corect, dar părerea mea e că noi, cetățenii României, nu am fost, nu am avut competența necesară sau administrația noastră n-a avut competența necesară să facă vizibil la modul extrem de vizibil, adică discutam, nu știu dacă Matei a dat exemplul acesta. Ni s-a spus clar: „Dle, l-am văzut pe ambasadorul Slovaciei plimbându-se din sat în sat”. Dle, ce interes are Slovacia să-și promoveze sprijinul, mai mare sau mai mic, pe care îl dă? Vreau și eu să văd nu un ambasador, să văd o echipă care este simultan în zece sate, care distribuie carte, care se interesează de grădinițe ș.a.m.d. Asta n-o văd. Dar chiar și așa. Soluția nu este ca statul meu să renoveze grădinițe.”

Europa Liberă: O sută…

Radu Mihail: „Poate să fie o sută, poate să fie o mie. Omului trebuie nu să-i dai peștele, trebuie să-l înveți să pescuiască.”

Europa Liberă: Să-i dai undița?

Radu Mihail: „Și atunci, România trebuie să bage bani în lucrurile care pot multiplica valoarea investiților pe care le face. Deci, eu, ca stat român, vreau să investesc în Republica Moldova nu ca să am înapoi bani, că nu acela e obiectivul, ci ca să am înapoi valoarea adăugată a societății din Republica Moldova. Să văd că societatea progresează, se modernizează și există asta cu grădinițele. OK, e frumos să dai bani specific să se refacă grădinițele. Dacă tu faci un program unde spui: „Vreau să bag banii aceștia într-un program care îi va convinge pe privați să se alăture la renovarea de grădinițe împreună cu statul moldovean”. Dacă ai succes, multiplici de 10-15-20 de ori banii pe care-i bagi.”

Europa Liberă: Nu mi-ați răspuns la întrebarea cum vedeți soluționarea problemei transnistrene.

Radu Mihail: „V-am răspuns. Soluționarea problemei transnistrene înseamnă printr-un stat moldovean unde alegerile aduc la putere politicieni care nu sunt corupți, care vor să aibă o justiție care să funcționeze bine, care sunt capabili să gestioneze relația cu parteneri adevărați, cum ar fi Uniunea Europeană și România, astfel încât să aibă forța să impună justiție și lege în relațiile cu autoritățile transnistrene. De aici pleacă tot.”

Europa Liberă: Perspectiva europeană a Republicii Moldova, cum o vedeți?

Radu Mihail: „Același lucru. Sunt foarte consecvent. Perspectiva europeană nu trebuie utilizată ca un subiect de demagogie, „o, suntem europeni, pentru că am bifat pe o listă ce ni s-a spus de la Uniunea Europeană”. Am văzut multe luări de poziție foarte proeuropene care m-au mirat, dar când încerci să afli ce-i dedesubt, îți dai seama că e un mimetism, se mimează pro-europenismul. Adeziunea, încă o dată, trece prin faptul că tu chiar respecți valorile spre care se presupune că tinzi. Europa înseamnă un set de valori, acesta-i fundamentul. Cum poți tu să spui că „am un traseu proeuropean și fac pași importanți”, când tu trăiești într-un stat unde s-a „evaporat” un miliard și justiția de

Faptul că tu ai putut să-i amețești pe oficialii europeni un an, doi ani, trei ani nu înseamnă că o să-i amețești la infinit....

patru ani de zile nu e în stare să facă nimic? Deci, asta n-are nicio legătură cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană progresează în înțelegerea pe care o are asupra fenomenului din Republica Moldova. Într-adevăr este o obligație mai mare, lucrurile se mișcă mai încet, dar lucrurile se mișcă.

Faptul că tu ai putut să-i amețești pe oficialii europeni un an, doi ani, trei ani nu înseamnă că o să-i amețești la infinit. Eu cred că ei își formează o imagine din ce în ce mai clară despre ceea ce se întâmplă și vedem consecințele. Deja discuțiile privind nu înăsprirea, dar întărirea modului în care se controlează…”

Europa Liberă: Condiționalitățile care vin din partea Uniunii Europene pentru implementarea reformelor, pentru obținerea asistenței.

Radu Mihail: „Condiționalitățile au fost simpatice, o listă, dar, bun, tu dacă spuneai „gata, gata, am făcut legea, gata, legea are norme de aplicare și e funcțională” și-au dat seama că nu e suficient. Trebuie să vezi că efectele legii au impact asupra societății.”

Europa Liberă: Cum vedeți evoluțiile din Republica Moldova în următorii cinci-zece ani?

Radu Mihail: „O să dau numai un scenariu optimist, nu vă dau alte scenarii. Scenariul optimist să fie scenariul pe care noi clar îl susținem și îl vrem este că la alegerile din anul acesta forțele care într-adevăr sunt cu adevărat proeuropene și sunt cu adevărat purtătoarele valorilor europene și ale democrației ajung să câștige. Acesta-i scenariul, pe care… Anul acesta nu mă gândesc la nicio alternativă. Acesta-i scenariul. Oamenii care vor să facă democrație adevărată în Republica Moldova câștigă și vă asigur că, dacă asta se întâmplă, lucrurile pot să meargă foarte repede. Gândiți-vă că orice partener internațional, când va avea în față pe cineva în care are încredere, va pune banii pe masă repede și se va asigura că lucrurile se fac drept.”

Europa Liberă: Și dacă va fi valabil un alt scenariu?

Radu Mihail: „Lupta va continua. Deci e clar că, bun, ca Sisif – îți cade piatra, nu e nimic, o iei de la capăt și o urci și o mai urci un metru mai mult azi și un metru mai mult mâine. Nu e asta problema. Problema e că se pierde timp. Și cu cât ajungi să mobilizezi oamenii mai repede, cu atât câștigi timp pentru tine și pentru copiii tăi. Și asta e. Oamenii trebuie să iasă din case, să meargă să voteze, să voteze chibzuit, să scoată țara din necaz acum, anul acesta. După aceea, bun, o luăm de la capăt, dar nu vreau s-o luăm de la capăt de la un scenariu în care democrația pierde, ci de la un scenariu în care democrația câștigă.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG