Linkuri accesibilitate

Ramona Strugariu: „9 mai e Ziua Europei, la mulți ani, Republica Moldova!”


Ramona Strugariu

La Chișinău sunt în toi evenimentele din cadrul Zilelor Europei. La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pentru multă lume însă rămâne actuală întrebarea: ce sărbătorește țara la 9 mai – Ziua Europei sau Ziua Victoriei? O discuție cu eurodeputata Ramona Strugariu, vicepreședinta Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, unul dintre cei opt europarlamentari USR PLUS (PLUS, Renew Europe).

Interviu cu Ramona Strugariu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:33 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum e văzută această dată de 9 mai într-o țară unde societatea este polarizată, pentru că și din datele sondajelor reiese că cetățenii au aspirații diferite când e vorba de direcția pe care trebuie să se îndrepte țara lor – să se apropie mai mult de Est sau de Vest?

Ramona Strugariu: „9 mai e Ziua Europei, la mulți ani, Republica Moldova! Pentru că Republica Moldova este parte a Europei și, mai mult decât atât, este parte a Uniunii Europene printr-un Acord de Asociere, care eu sper că o va aduce acasă, adică în Uniunea Europeană, așa că primul meu gând este să vă urez tuturor „La mulți ani!” și să ne reîntâlnim, și să ne regăsim acasă cât mai curând. Eu cred că sărbătorim cel mai important moment care consfințește 70 de ani de pace și de prosperitate ai continentului, aș spune, într-un act de curaj și de implicare fără precedent. Chiar e un moment istoric și merită celebrat ca atare și eu sper să-l păstrăm și să-l perpetuăm și chiar să îl extindem cu sprijin nou în această poveste, pentru că acele state care vor face pasul către integrare sunt un sprijin sau, mai ales, sunt sprijin pentru proiectul european. Eu nu l-aș privi nicio secundă ca pe o povară, ci ca pe un ajutor și o gură de aer proaspăt pe care o primește la un moment dat Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Acest drum european pe care s-a angajat să meargă Republica Moldova depinde mai mult de voința politică a autorităților, guvernării de la Chișinău sau și de perspectiva pe care trebuie s-o ofere Bruxellesul sau o oferă Uniunea Europeană?

Conferința privind viitorul Europei de Est este un cadru bun în care să discutăm...

Ramona Strugariu: „Depinde de mai mulți factori, depinde de Bruxelles în măsura în care noi, la rândul nostru, ne asumăm și cred că trebuie să ne asumăm, iar Conferința privind viitorul Europei de Est este un cadru bun în care să discutăm și asta, să ne asumăm o prioritizare efectiv strategică a politicii de extindere. Acest lucru ar trebui să însemne pentru noi o prioritate în cadrul discuțiilor legate de această conferință în ceea ce privește dimensiunea de politică externă și de vecinătate. În mod cert sunt anumite state aflate în această poveste a asocierii sau a diverselor tipuri de parteneriate care se pregătesc mai intens decât altele și care fac pași concreți pe agenda integrării. Și atunci, Bruxelles-ul categoric ar trebui să prioritizeze această politică de extindere în funcție de pașii pe care îi fac aceste țări. După aceea, ține și de responsabilitatea factorului politic național, și de felul în care guvernele înțeleg să îndeplinească pașii din Acordurile de Asociere, și de felul în care parlamentul susține aceste politici europene și acești pași pe care respectivul stat îi face în direcția Uniunii Europene.

Ține și de voința oamenilor și, dacă ne uităm un pic în sondaje, vedem gradul de încredere, vedem felul în care populația reacționează la diverse măsuri și politici ale Uniunii Europene, ține și de felul în care comunicăm oamenilor aceste măsuri, aceste politici și beneficiile care rezultă din proiectul european. Și aici suntem deficitari toți, nu e vorba doar despre anumite state membre sau despre anumiți actori instituționali, ci noi trebuie să învățăm să le spunem oamenilor mai aplicat și mai bine ce face Uniunea Europeană pentru ei, cum le schimbă viața în fiecare zi, că Uniunea Europeană este pentru Republica Moldova principalul partener comercial, uitați-vă la politica de exporturi; că avem cu Republica Moldova tot felul de proiecte ale căror rezultate se văd direct în comunități, fie că e vorba despre sprijin financiar, fie că este vorba despre proiecte legate de educație, fie că este vorba de asistență în situații extreme, așa cum am văzut în această criză și felul în care a ajutat solidaritatea europeană diverși parteneri. Toate lucrurile acestea trebuie comunicate oamenilor, ei trebuie să știe ce li se întâmplă bine, înainte de a se uita la tot felul de teorii ale conspirației și la tot felul de imagini proaste, care vin preponderent pe anumite canale comunicaționale. Și aici aș mai adăuga un lucru, apropo de ce ar trebui să facem – ar trebui să avem o politică externă coerentă și clară la adresa Rusiei și, în general, la adresa oricăror actori nedemocratici care sunt, de exemplu, nuclee ale anumitor tipuri de campanii de dezinformare sau ale anumitor încălcări ale dreptului omului, lucruri care nu-și au locul în Uniunea Europeană. Trebuie să ne uităm la toate aceste lucruri și în momentul în care alegem o politică coerentă externă trebuie să ne adresăm către asta, pentru că asta aduce beneficii și proiectului european, dar aduce beneficii și țintit, aș spune, Republicii Moldova, dacă despre ea vorbim.”

Europa Liberă: În ultimii ani, dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se axează mai mult pe câteva subiecte: edificarea statului de drept, nevoia de progrese rapide în ceea ce privește reforma justiției, combaterea corupției. De ce rămâne restanțieră, de ce nu-și poate îndeplini lecția pe acasă Republica Moldova?

Ramona Strugariu: „Aș spune că face eforturi Republica Moldova în acest sens, dar mai este reflectat progresul sau regresul și în volatilitatea diverselor guverne sau în cât de stabil reușește să fie climatul politic, în așa fel încât să poată să livreze în mod real Republica Moldova, și nu țara, ci efectiv guvernarea, guvernanții și parlamentul sunt două aspecte extrem de importante, pentru că știm că reglementările, măsurile, cadrul instituțional, independența justiției, care să garanteze că se întâmplă aceste lucruri, țin foarte mult de factorul politic, de felul în care, până la urmă, politicienii înțeleg să respecte acești pași sau să-i genereze chiar prin anumite măsuri, dar aici nu știu dacă există o notă „10+” în întreaga Uniunea Europeană, iarăși spun, toți trebuie să facă eforturi în acest sens, toți trebuie să avem niște repere clare și mecanisme de monitorizare a statului de drept, mecanisme în care ar trebui să fie incluse și statele în curs de aderare sau statele partenere, sau statele din Acordul de Asociere, ar trebui la fel eforturile astea să fie dublate și de sprijinul care vine dinspre Uniunea Europeană în ceea ce privește partea tehnică, să spunem, cum se face asta, ce repere de implementare avem, ce specialiști, profesioniști, treninguri putem pune la dispoziție, astfel încât să avanseze aceste state. Deci e un cadru complex, chiar trebuie să ne ținem cu toții de treabă ca să vedem rezultate.”

Europa Liberă: Pentru că Republica Moldova se află în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, se pun mari speranțe că un nou parlament ar trebui și ar putea să voteze un guvern capabil să promoveze aceste reforme. Credeți că vor fi mai deschise ușile pentru următorul executiv de la Chișinău?

Cred într-o voință politică reală care să se întâmple...

Ramona Strugariu: „Eu nu cred în teoria asta de reforme cu barbă atât cât cred într-o voință politică reală care să se întâmple și eu sunt convinsă că acolo unde sunt niște oameni curajoși care le împing înainte și care știu să explice de ce avem nevoie de ele, nu va exista acel sentiment al sforțării sau al unor pași clamați. Trebuie mult curaj în toată povestea asta și, uitați-vă, Republica Moldova a demonstrat până la urmă reziliență în fața unor abuzuri în ultima vreme. Și noi ne uităm cu multă admirație, pe de o parte, la toată această poveste extrem de tumultoasă a Republicii Moldova în ultima perioadă, evident că ești îngrijorat în momentul în care vezi anumite declarații ale politicienilor, în momentul în care vezi atacuri frontale la ordinea constituțională sau în momentul în care vezi niște decizii ale parlamentului care sunt chiar contrare agendei europene. Dar, pe de altă parte, aveți un președinte extrem de curajos și de reformist, care și-a asumat pe deplin agenda europeană, aveți o Curte Constituțională, care a rezistat efectiv presiunii politice într-o manieră care a fost menționată și lăudată chiar și în discuțiile pe care le-am avut aici, în discuțiile noastre recente europene legate de delegație și, în general, de situația din Republica Moldova. Sunt puțin actori care în Europa și în lume ar face aceste lucruri în aceste condiții. Acestea sunt lucruri de lăudat. Chiar zilele trecute am trimis împreună cu colegul Dragoș Tudorache și mai mulți europarlamentari o scrisoare către președinta Comisiei și către președintele Consiliului în care solicitam ca Uniunea și Consiliul, în mod special, președintele Charles Michel să monitorizeze situația din Republica Moldova, să o sprijine, să pună umărul la ce se întâmplă acolo în mod efectiv, să acționeze ca un mediator dacă este nevoie, pentru că aceste lucruri dau rezultate și pentru că e nevoie de acest sprijin și avem câțiva actori politici care și-au asumat în mod foarte concret acești pași. S-a văzut, de exemplu, că președintele Consiliului European în momentul în care s-a uitat către Georgia și către Tbilisi și evoluțiile de acolo și s-a implicat, a existat dorința de implicare, asta a dat un semnal pozitiv și a contat. Eu sper din tot sufletul că o va face și pentru Republica Moldova, pentru că este mare nevoie și noi toți ar trebui să facem lucrul acesta.”

Europa Liberă: Au fost cazuri când, pentru că nu a îndeplinit tema pe acasă, Republica Moldova a fost pedepsită pierzând acele 800 de milioane de lei, 400 din acelea erau nerambursabile, erau grant pentru buget și ele nu au fost obținute.

Ramona Strugariu: „Eu nu aș spune că e neapărat o pedeapsă, aș spune că sunt bani care vin cu niște condiții care trebuie îndeplinite și respectate și eu cred că există toată bunăvoința ca acest sprijin să se întâmple și ca acești bani să fie livrați, dar și cu minimul efort de a îndeplini acele condiții care reglează sprijinul financiar și asta nu e valabil doar pentru Republica Moldova. Dacă ne uităm la felul în care gestionăm banii europeni și fondurile europene și la parcursul de finanțare pe care îl au în cadrul exercițiului financiar multianual diverse proiecte în statele membre, o să vedem că și acolo, chiar dacă, evident e diferit cazul, dacă, de pildă, banii aceia nu sunt folosiți cum trebuie, îi dăm înapoi, chiar dacă ei au intrat pe un anumit parcurs, s-au întâmplat niște lucruri cu ei și acum dezvoltăm mecanisme și avem acest regulament adoptat, greu, dar adoptat pe masă, prin care putem chiar să suspendăm finanțarea europeană, dacă se încalcă principiile legate de echilibrul puterilor și de statul de drept, avem acest mecanism nou de condiționalitate, dacă interesele financiare ale Uniunii sunt puse în pericol. Deci, iată, sunt până la urmă niște mecanisme de prudență, de siguranță, care aș zice eu că ajută, nu pedepsesc, ajută inclusiv la înțelegerea mai bună a guvernelor legat de ceea ce au de făcut pentru ca oamenii să beneficieze de acești bani.”

Europa Liberă: Dar asta poate fi o lecție și pentru cetățean atunci când are buletinul de vot în mână să știe foarte clar cui merită să-i dea votul?

Nu există o mai mare putere într-un stat decât aceea a voturilor date în cunoștință de cauză...

Ramona Strugariu: „Asta ar trebui să fie principala lecție pentru cetățean atunci când e cu buletinul de vot în mână, pentru că cea mai puternică armă pe care o are în orice fel de societate, cu atât mai mult spun acest lucru pentru cetățenii Republicii Moldova, care vor merge foarte curând la vot: nu există o mai mare putere într-un stat decât aceea a voturilor date în cunoștință de cauză și asumate nu pentru o promisiune deșartă, nu pentru o pungă de făină, așa cum am văzut că s-a întâmplat, și s-a întâmplat și în România de atâtea ori în trecut, ci pentru punctual acea bunăstare care se vede pe față, acele promisiuni care nu sunt deșarte. Oamenii care au fost mințiți într-un fel sau altul de politicieni sau le-au fost înșelate așteptările de politicieni ar trebui să dea cu toată setea și responsabilitatea acel cartonaș roșu politicienilor care i-au mințit și care le-au înșelat așteptările. Și asta se poate face la vot, în primul rând, să dai o șansă unor oameni care au arătat și altceva, care au demonstrat deschidere, transparență, care au o agendă deschisă către oameni e foarte, foarte important. Ei văd că tot ce a însemnat un proces de erodare, de minciună, de înșelare, pe care oamenii le-au mai trăit. Eu îi încurajez din tot sufletul să se informeze și să voteze deschis și să voteze aceste perspective cât se poate de concrete. Hai să ne uităm de unde au venit, până la urmă, primele semnale în criză, au venit dinspre Uniunea Europeană, timid, e adevărat, la început, nici noi n-am știut foarte-foarte clar cum să le direcționăm și încotro, dar au venit dinspre Uniunea Europeană, au venit dinspre țări așa cum e România la modul cel mai direct și deschis în care s-a putut oferi ajutorul și continuă să vină. Atunci înseamnă că și votul de încredere când se uită oamenii la modele de politicieni ar trebui să se bazeze pe aceleași principii: cine vrea să facă, cine întinde o mână în mod real ca să ofere ajutor, cine n-a mințit și n-a furat până acum.”

Europa Liberă: Cunoașteți foarte bine că în Republica Moldova sunt și politicieni care mai degrabă aleg să facă mai multe vizite în Federația Rusă și care vin și promit alegătorilor anumite favoruri. Și cât de justificat ar fi pentru politician să meargă în campania electorală și să spună că votul este geopolitic?

Ramona Strugariu: „Votul nu e geopolitic, votul, așa cum spuneam, e în legătură cu prosperitatea oamenilor și cu respectul față de ei. Ce au livrat acei politicieni care au făcut mai degrabă vizite în Federația Rusă? Este nivelul de trai al oamenilor și încrederea lor răsplătită prin aceste vizite? Au fost foarte mulți ani în care acești politicieni care sunt pe eșichierul politic de o bucată semnificativă de vreme puteau demonstra din plin că au avut un rost aceste vizite, că există acum în Republica Moldova o mulțime de beneficii care au rezultat din acest fel al lor de a face politică. Omul să se întrebe onest – se văd sau nu se văd beneficiile? Sunt sau nu sunt rezultate? Îi ajută sau nu-i ajută această orientare geostrategică, cu ce costuri vine ea? Până la urmă, dacă ne uităm spre modelele de bunăstare și de democrație din jur, n-aș spune că Federația Rusă este un model de democrație sau de respectare a drepturilor omului, sau de maximă bunăstare și libertate a cetățenilor. Uniunea Europeană este un astfel de model și este cel mai bun spațiu și pentru pluralism, și pentru libertatea de exprimare, și pentru libera circulație, și pentru alte beneficii care rezultă din acest proiect și economic, și social, și educațional.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG