Participarea coborâtă la vot este considerată ca nefastă pentru democrație, întrucât rezultatul poate fi nereprezentativ pentru masa reală a alegătorilor. Asta a făcut ca în mai toate sistemele politice să fie stimulată participarea la vot, ajungându-se la cazuri precum Belgia, Luxembourg, Grecia şi Cipru, unde participarea la vot, la orice tip de vot, este obligatorie.
Peste tot, însă, se depun eforturi pentru a stimula participarea la vot. Sigur, cultura civică nu este uniformă și poate varia enorm de la o țară la alta. Ba chiar, deseori politici diferite duc la același rezultat. Astfel, în Belgia și Malta participarea la vot este, de regulă, de peste 90%, însă în Belgia votul este obligatoriu, pe când în Malta nu.
Politologii nici măcar nu sunt de acord dacă o participare foarte ridicată la vot dă mai multă legitimitate rezultatului. Se știe că în dictaturi participarea este foarte ridicată, uneori chiar de 99%, dar asta nu dă mai multă legitimitate votului.
În 2002, după primul război din Golf, în Irak, Saddam Hussein se mândrea cu o participare la vot de 100%. La fel, se poate întâmpla ca importante partide din opoziție să boicoteze cu totul unele alegeri, deoarece prevăd un rezultat pe care îl consideră nelegitim şi la care nu doresc să participe.
Rămâne însă un fapt că o participare foarte mică riscă, într-adevăr, să nu reflecte opinia și dorința majorității. Pe de altă parte, se poate argumenta și că o participare mică nu înseamnă altceva decât că o majoritate a populației nu consideră necesar să participe la vot deoarece este mulțumită cu rezultatul anticipat. Într-o asemenea situație, rezultatul este perfect legitim, câtă vreme dreptul la vot este asigurat.
În unele țări, legea anulează, de altfel, alegerile, dacă participarea este sub un anumit prag. Astfel, în Serbia trei alegeri prezidențiale succesive au fost anulate în 2003, din pricina participării prea scăzute.
Europa occidentală are o medie a participării la vot de cca 77% ...
Statistica ne arată apoi și diferențe culturale care le depășesc pe cele ale unei simple națiuni. Astfel, Europa occidentală are o medie a participării la vot de cca 77%, altfel zis în medie trei sferturi din populație votează, pe când în America de sud media abia dacă depășește 50%. Participarea în India este însă și mai ridicată decât în Europa și se poate chiar spune că o populație mai educată și înstărită nu garantează o participare la vot mai mare decât una săracă și needucată.
În sfârșit, pentru a asigura o mai ridicată participare la vot, unele țări, precum Franța și Elveția, au început să introducă treptat votul prin internet.
***
La alegerile din 24 februarie s-ar putea înregistra o cotă de participare mai joasă decât cele atinse la scrutinele precedente, presupun mai mulţi sociologi care își motivează pronosticul cu o gamă diversă de cauze - de la dezamăgirea cetăţenilor în instituţiile statului şi partide, care a atins o cotă record, şi până la debusolarea electoratului. Alegătorii rămân încă nedumeriți de noul sistem electoral mixt şi de ce are loc în aceeași zi un referendum.
Concluzia sociologul Vasile Cantarji de la Centru CBS-Axa e că „guvernarea a reușit să diminueze încrederea în tot şi în toate, în al doilea rând opoziţia nu a reuşit să contabilizeze spaţiul pe care potenţial l-ar fi putut contabiliza”.
Mai sunt şi noutăţi legale ce ar demotiva participarea: excluderea pragului de validare a scrutinului, precum şi a turului doi, la care de regulă prezența la urne era mult mai mare.
Un alt sociolog Doru Petruţi, directorul companiei IMAS, crede că participarea la vot a fost descurajată şi prin specificul campaniei electorale, care s-a mutat de la dezbaterile directe televizate în teren, adică în circumscripţiile uninominale. Încă o cauză ar putea fi minciunile şi fake news-urile tot mai frecvente pe final de campanie.
Sociologul observă că privind la precedentele scrutine se prefigurează deja un trend în direcția unei prezențe mai scăzute. La prezidențialele din 2016 prezenţa a fost redresată doar pe mobilizarea fără precedent a diasporei, mai ales în turul doi. De această dată diaspora s-ar putea să nu mai fie atât de motivată, crede Doru Petruţi:
„E greu de presupus că miza percepută în extern pentru aceste alegeri e la fel de mare ca şi pe alegerile prezidențiale, unde aveam o polarizare mult mai clară şi în turul doi, şi în turul doi s-a înregistrat acel record de peste 138 de mii de persoane prezente la vot.”
Mai sunt şi câteva explicații ce rezultă din măsurările sociologice, spune Doru Petruţi.
„Avem câteva elemente noi. De obicei numărul de indeciși pe măsură ce ne apropiam de alegeri scădea, de data asta avem creşteri în sondaje şi avem o creştere foarte consistentă a celor care spun că-şi plasează decizia pe ultima săptămână sau chiar pe ziua de vot. Din toate analizele noastre vedem că lucru acesta se întâmplă cel mai mult pe segmentul de 26-40 de ani, adică populația adultă, în timp ce populația vârstnică de peste 50 de ani pare mult mai decisă şi mult mai clarificată cu cine va vota.”
Structura socio-demografică a votanților va fi una destul de îmbătrânită, admite Doru Petruţi...
Concluzia sociologului e că la acest scrutin, ca şi la precedentele, structura socio-demografică a votanților va fi una destul de îmbătrânită, iar votul tinerilor care, arată experienţa, se prezintă slab la urne, va fi înlocuit de opțiunea unui vârstnic. Ceea ce avantajează partidele de stânga şi de centru-stânga.
Sociologul Vasile Cantarji crede şi el că din prezența redusă la vot au de câştigat socialiştii şi democraţii de la guvernare. Iar absența tinerilor la urne va lovi în primul rând în opoziția pro-europeană. Cel mai mare neajuns însă al participării joase cuplată cu un singur tur de balotaj e reprezentativitatea redusă pe care o vor avea cei care vor ajunge în fotoliul de deputat, spune Vasile Cantarji.
„Cel mai mult reprezentativitatea va fi denaturată în circumscripțiile uninominale unde o să vedeți că o să avem mulți deputați aleşi cu un număr destul de mic de voturi.”
Se anticipa că miza organizării în ziua alegerilor a referendumului consultativ cu întrebări foarte populare printre alegători ar putea spori prezenţa la vot. Sociologul Doru Petruţi pune însă la îndoială ipoteza că un indecis care nu s-a clarificat cu opţiunea de vot pentru partid sau candidat în uninominale se va prezenta la urne de dragul referendumului.
Unii experţi cred că prezenţa la urne nu va fi totuşi dramatic de joasă pentru că au existat mai multe campanii sociale de mobilizare şi de explicare a importanței votului. Doar campania Asociaţiei Promo-LEX cu sloganul „turul 2 nu va fi. Votează din prima!” a ajuns în 92 de localități din 46 de circumscripții electorale şi a implicat peste 270 de voluntari. Întrucât numărul alegătorilor care se decid pe ultima sută de metri e semnificativ un impact de mobilizare ar putea avea excluderea condiției de a se păstra tăcere în ziua votului.
