Linkuri accesibilitate

Reacția întârziată a Chișinăului la deschiderea reprezentanței Tiraspolului la Moscova (VIDEO)


Imagine generic

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Reacția întârziată a Chișinăului la deschiderea reprezentanței Tiraspolului la Moscova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Tiraspolul inaugurează la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus spune că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială, iar Chişinăul cere explicații post-factum ambasadorului rus. Ce va aduce această reprezentanță omului de rând – voci culese în stradă de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender. Dosarul lui Oleg Horjan, admis pentru examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Și cum vede anul 2019 pentru reglementarea transnistreană șeful Delegației Uniunea Europeană în Republica Moldova, Peter Michalko.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

În Republica Moldova a început vineri campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie. Aceste alegeri au loc pentru prima dată în baza unui sistem electoral mixt, adoptat de majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat și opoziția reprezentată de Partidul Socialiștilor, sistem criticat de partenerii occidentali ai Republicii Moldova. 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar 51 de deputați – în circumscripții uninominale. Pentru prima dată doi deputați din Parlamentul de la Chişinău vor fi aleși de locuitorii din regiunea transnistreană.

La Moscova a fost inaugurată marți reprezentanţa Transnistriei, eveniment la care a participat și liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, însoțit de șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, dar și deputați din Duma de Stat de la Moscova şi reprezentanți ai republicilor nerecunoscute Abhazia, Osetia și Nagorno-Karabah. Mai multe detalii în continuare în program.

Exportatorii din regiunea transnistreană în continuare nu-și pot livra mărfurile în Rusia – o consecință a interdicției impuse de Guvernul de la Moscova tranzitului prin Ucraina. Aflat săptămâna trecută la Moscova, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski s-a întâlnit cu Dmitri Kozak, reprezentantul Rusiei pentru relațiile economice cu Republica Moldova, cu care a discutat inclusiv acest subiect. Negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus că „parteneri ruși au dat asigurări că se lucrează pentru a debloca exporturile din Transnistria” și că „e o chestiune de câteva săptămâni până când o decizie va fi anunțată”.

„Formatul „5+2” este cel mai potrivit în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, a afirmat premierul Pavel Filip marți, în cadrul unei întrevederi cu Președintele Adunării Parlamentare a OSCE, George Tsereteli. Pavel Filip a solicitat OSCE să se implice mai activ în facilitarea evacuării munițiilor de la Cobasna, care aparțin Federației Ruse și reprezintă un pericol în regiune.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat că, începând cu 1 februarie, importul de medicamente și produse farmaceutice în regiunea transnistreană va fi permis numai agenților economici înregistrați la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova. La Chișinău sunt înregistrați doar șapte agenți economici din regiunea transnistreană cu dreptul de import a acestor produse. Importurile sunt permise cu condiția ca aceste mărfuri să rămână pe teritoriul regiunii transnistrene. Biroul politici de reintegrare a mai anunțat că noile măsuri reprezintă „prima etapă a procesului de unificare a importului de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, materie primă medicamentoasă, produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, în corespundere cu legislația Republicii Moldova și standardele internaționale, care va dura până la 1 iulie 2019, dată la care va fi inițiată următoarea etapă a acestui proces”. Tiraspolul și Chișinăul au purtat, timp de mai multe luni, negocieri pe tema importului de medicamente în regiunea transnistreană, liderii regiunii separatiste fiind nemulțumiți de intențiile autorităților moldovene de a prelua controlul asupra acestor importuri. Tiraspolul a invocat și diferențele mari ce există între nomenclatorul de produse farmaceutice din R.Moldova și cel din regiunea transnistreană.

Pe străzile din Tiraspol
Pe străzile din Tiraspol

Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, a votat, în mod neașteptat pentru mulți observatori, pentru demisia speakerului Alexandr Scerba. Este prima dată în istoria regiunii când șeful legislativului este demis. Până în prezent se considera că actuala echipă de la putere, afiliată holdingului Sheriff, este una monolită. Șeful fracțiunii parlamentare majoritare Obnovlenie, Piotri Pasat, i-a spus lui Scerba că acesta nu va face față „volumelor mari de lucru pe care le implică strategia de dezvoltare a Transnistriei”, document adoptat recent la inițiativa lui Vadim Krasnoselski.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Parlamentul Greciei a aprobat acordul istoric dintre Atena și Skopje pentru normalizarea relaţiilor dintre ele, o decizie salutată imediat de Uniunea Europeană. Votul, ca și dezbaterea din parlamentul de la Atena, a avut loc pe fundalul unor proteste masive de stradă împotriva acordului, proteste susținute de Partidul Comunist din Grecia. Și votul Parlamentului de la Skopje a avut loc tot sub presiunea opoziţiei de stânga. Odată acceptat de cele doua parlamente, acordul netezește calea țării balcanice, ce se va numi Macedonia de Nord, de a se apropia de Alianța Nord Atlantică și de Uniunea Europeană.

Parlamentarii ruși au aprobat în primă lectură legi care interzic răspândirea de legi false online și pedepsesc pe cei care ofensează autoritățile cu până la 15 zile de detenție. Opoziția spune că ar fi vorba de legi împotriva disidenței. Prima lege impune amendă de până la 5000 de ruble pentru cei care răspândesc știri false ca indivizi și de un milion de ruble pentru companiile vinovate de așa ceva. Se prevede, de asemenea, blocarea surselor de Internet care publică știri considerate false. A doua lege prevede amendă de până la 5000 de ruble sau închisoare pe 15 zile pentru cei care insultă instituțiile guvernamentale, statul, publicul, steagul rusesc și Constituția. Politicianul de opoziție Ilia Iașin a numite legile „nebunești”. „Cum pot interzice oamenilor să critice autoritățile?”, a întrebat retoric Iașin, anticipând că proiectele de lege vor deveni realitate.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: La Moscova a fost inaugurată marți reprezentanţa Transnistriei, eveniment la care a participat și liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, însoțit de șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, dar și deputați din Duma de Stat de la Moscova şi reprezentanți ai republicilor nerecunoscute Abhazia, Osetia și Nagorno-Karabah.

Vadim Krasnoselski, martie 2018
Vadim Krasnoselski, martie 2018

Ministerul rus de Externe a anunţat că Fundaţia Transnistria a fost inaugurată „pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale cu Moscova”. Potrivit statutului fundaţiei, citat de MAE rus, aceasta va întreţine la Moscova contacte directe, va stabili legături în domeniile economic, social şi cultural.

Ministerul rus de Externe subliniază într-un comunicat că inaugurarea Fundaţiei Transnistria nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene și amintește că structuri similare au funcţionat în Rusia şi în trecut.

În acelaşi timp, Tiraspolul a anunţat că la Moscova a fost deschisă „reprezentanţa diplomatică oficială a Transnistriei”, formulă care de altfel apare chiar pe frontispiciul organizației. Cu sediul chiar în centrul Moscovei, lângă strada Noul Arbat, fundația va fi condusă de avocatul Leonid Manakov – un cetățean rus de 73 de ani, care între anii 1997 și 2000 a fost adjunct al șefului departamentului de interne și șef al miliției criminale de la Tiraspol.

Ambasada Rusiei la Chișinău
Ambasada Rusiei la Chișinău

Anunțul cu privire la deschiderea așa-numitei reprezentanțe oficiale a Transnistriei la Moscova a circulat în presă încă de la începutul acestui an. Ministerul de Externe de la Chişinău nu a reacționat însă la această informație decât după ce reprezentanța a fost inaugurată marți în capitala rusă. După două zile, joi, ambasadorul rus, Oleg Vasneţov, a fost convocat pentru explicații. Acesta a spus că ar fi vorba despre o organizație non-profit, ce va presta servicii de asistență juridică locuitorilor din regiunea transnistreană, dar nu numai, și care, în virtutea legislației ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiției.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Chişinău este de părere că deschiderea Fundației Transnistria Moscova ar putea aduce prejudicii relaţiilor moldo-ruse. „Astfel de acțiuni subminează suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE amintește că în favoarea respectării principiilor amintite mai sus conducerea Federației Ruse s-a pronunțat deschis și univoc în repetate rânduri”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chişinău.

***

Europa Liberă: Deschiderea Fundației Transnistria a fost salutată la unison de reprezentanții autorităților de la Tiraspol. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat trecătorii întâlniți ocazional pe stradă la Tiraspol și Bender ce vor avea de câștigat oamenii de rând de pe urma deschiderii la Moscova a reprezentanței regiunii.

- Vor oferi locuri de muncă oamenilor – sunt mulți oameni tineri la noi fără lucru. Krasnoselski a promis să va da de lucru la 15 mii de oameni și nu a făcut nimic.

- Cred că este spre bine, Krasnoselski știe mai bine – oamenii totuși l-au ales și mizează pe el, că va face așa ca să fie mai bine.

- Păi, cum altfel, noi doar ne apropiem de Rusia. Noi de fiecare dată tot ne apropiem, ne apropiem și apoi pac! - și nu mai e nimic. Sper că măcar de data aceasta va fi cumva mai bine, vor fi îmbunătățiri, mai ales că tot mai mulți oameni de la noi devine cetățeni ruși. Poate a da Dumnezei și ne-om apropia.

- Suntem doar cu speranța că va fi mai bine. Speranța moare ultima.

- Mă bucur că se deschide, cred că va fi un mare plus și progres. Va fi o mai mare cooperare, ca o ambasadă, oamenii vor putea apela la cei de acolo cu toate problemele lor pe care nu le pot soluționa la Moscova.

- Moscova ne-a abandonat, așa cred eu, cel puțin nu ne va ajuta cu nimic.

- Ce va da această reprezentanță la Moscova, explicați-mi! Nu văd nimic deosebit. Și mă îndoiesc că va face ceva. La Moscova fiecare este pentru el. Da, ne facem pașapoarte ca să mergem acolo la lucru, acolo ne găsim mai ușor de lucru. Dar nu văd sensul acestei reprezentanțe. Eu de exemplu dacă voi fi acolo nu voi apela la ea. Sau chiar dacă voi apela sunt sigură că asta nu mă va ajuta cu nimic.

***

Europa Liberă: Colegii mei Alexandru Canțir și Natalia Sergheev au discutat subiectul deschiderii la Moscova a Fundației Transnistria cu analistul politic Anatol Țăranu.

Europa Liberă: Inaugurare, la Moscova a fundației „Transnistria”, prezentată la Tiraspol și de către mai mulți oficiali din capitala Rusiei drept „reprezentanță oficială a Republicii Moldovenești Nistrene”, alături de reprezentanțe similare ale Abhaziei și Osetiei de Sud. Cum vedeți Dvs. cele întâmplate?

Anatol Țăranu
Anatol Țăranu

Anatol Țăranu: „Este o continuare a politicii Rusiei în raport cu Transnistria, dar și cu Republica Moldova, luând în considerație faptul că oficial, juridic, Transnistria este parte integrantă a statului Republica Moldova și deschiderea unei reprezentanțe a unui teritoriu, a unei părți a Republicii Moldova, fără consimțământul Ministerului de externe, a oficialităților de la Chișinău pentru această acțiune, indiscutabil este o intervenție în zona suveranității statale a Republicii Moldova și nu poate fi interpretată altminteri.

Dar Federația Rusă de mai mult timp întreprinde acțiuni de asemenea fel, care lezează suveranitatea statală a Republicii Moldova, și aici nu prea avem de ce să ne mirăm. Poate unicul lucru care ne pune în gardă, ar trebui să ne pună în gardă, este faptul că astăzi președintele Republicii Moldova din răsputeri încearcă să convingă opinia publică din interiorul țării, dar și pe exterior că relația cu Federația Rusă, datorită eforturilor lui se îmbunătățește și Federația Rusă ar putea să fie un partener solid în ceea ce privește soluționarea politică a diferendului transnistrean.

Dar iată că acțiunile Moscovei, inclusiv pe palierul acestei deschideri a unei reprezentanțe a unui teritoriu separatist din interiorul Republicii Moldova, vorbește despre altceva – și anume că Federația Rusă nu este cointeresată în soluționarea politică a diferendului transnistrean.”

Europa Liberă: Se păstrează totuși un anumit echivoc – fundația, potrivit diplomației ruse, n-ar fi decât o instituție, un fel de ONG care ar avea menirea să cultive relații economice, culturale și sociale dintre Rusia și regiunea transnistreană...

Anatol Țăranu: „Este adevărat. Federația Rusă, oficialitățile acestei țări, încearcă cumva să camufleze această acțiune care, repet încă o dată, la prima apropiere pare a fi o intervenție în suveranitatea Republicii Moldova, mai ales că ea cumva se asociază cu acele reprezentanțe oficiale pe care le are Osetia și Abhazia, teritorii enclave separatiste care aparțin Georgiei, dar care au fost recunoscute de către Federația Rusă ca entități statale aparte.

Federația Rusă de mai mult timp întreprinde acțiuni care lezează suveranitatea statală a Republicii Moldova...

Și această similitudine dintre acțiunile enclavelor separatiste din Georgia și din Republica Moldova vorbește că Rusia aplică o politică similară pentru aceste teritorii și trebuie să ne așteptăm că într-o anumită fază a complicațiilor relațiilor interstatale dintre Rusia și Republica Moldova noi am putea într-o bună zi să ne trezim cu faptul că Rusia va recunoaște Transnistria după modelul Abhaziei și Osetiei.”

Europa Liberă: MAE al Federației Ruse a precizat că inaugurarea Fundaţiei „Transnistria” nu va schimba „poziţia principială” a Rusiei în problema reglementării transnistrene. Ce mai este, de fapt, această „poziție principială” și prin ce se manifestă aceasta? Doar prin faptul că Rusia nu recunoaște deocamdată, oficial și explicit, autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană?

Anatol Țăranu: „Aceste aprecieri sunt tradiționale pentru diplomația Rusiei. Ei dintotdeauna au vorbit oficial despre recunoașterea deplină a suveranității Republicii Moldova, ei s-au angajat inclusiv prin tratatul-cadru al relațiilor interstatale Republica Moldova - Federația Rusă să contribuie la soluționarea politică a diferendului transnistrean este că în cadrul acestui tratat Federația Rusă s-a angajat să nu susțină enclave sau forțe separatiste în interiorul Republicii Moldova. Dar realitatea este cu totul alta.

Din păcate, Federația Rusă creează o marjă foarte largă dintre ceea ce ea declară și între politica reală pe care o vom avea. Trebuie să constatăm că Federația Rusă este un sponsor generos economic, politic al separatismului în Republica Moldova și aici mă refer, în primul rând, la separatismul transnistrean.”

Europa Liberă: Declarații repetate, insistente dinspre Tiraspol că nici nu mai poate fi vorba de o perspectivă de revenire a regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova… Confirmări tot mai tranșante dinspre Moscova că o astfel de poziție este îndreptățită… Mai există în asemenea împrejurări un proces de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean? Sau sunt doar niște negocieri ale condițiilor de divorț?

Anatol Țăranu: „Este evident că Moscova face tot posibilul ca să creeze impresia că pe filiera transnistreană se produc anumite schimbări care sunt legate de soluționarea politică a diferendului. Dar realitatea este cu totul de altă natură. Este evident că nimic serios în plan politic, în planul reglementării politice nu se produce.

Politica pașilor mici care din nou este aplicată de Chișinău în raport cu reglementarea în Transnistria aduce anumite schimbări de ordin secundar în relația dintre două maluri ale Nistrului, dar nimic serios în ceea ce privește reglementarea politică nu se produce și nici nu se va produce atâta timp cât Federația Rusă - repet, care controlează efectiv procesul de reglementare politică – nu este cointeresată să facă pași concreți pe această dimensiune.

Mai mult, Rusia este acea entitate care controlează totalmente regimul separatist din Transnistria. Și acest lucru îl recunosc însăși liderii separatiști care spun că fără ajutorul economic, politic al Federației Ruse ei nu ar fi supraviețuit. Și atunci când Federația Rusă face echivocuri la adresa conducerii separatiste din Transnistria, că voi, moldovenii, Chișinăul și Tiraspolul trebuie să conveniți între voi, ei desigur că trișează, fiindcă cheia soluționării politice în Transnistria se găsește nu la Tiraspol și această problemă nu se rezolvă pe dimensiunea Chișinău-Tiraspol. Problema trebuie să fie soluționată în raport cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Se aud, dle Țăranu, voci care văd în cele întâmplate încă un motiv pe lângă atâtea altele, neglijate, de „recunoaștere a nulității rolului Rusiei ca garant al soluționării conflictului”. Ce împiedică autoritățile moldovene să pună astfel problema?

Anatol Țăranu: „Îmi pare rău să spun acest lucru, fiindcă este o constatare destul de obiectivă. Federația Rusă nu poate fi garantul soluționării politice în Transnistria atâta timp cât respectă doar interesul Tiraspolului separatist.

Dar mai degrabă nici Tiraspolul [nu are] propriile sale interese, fiindcă Transnistria este folosită ca o pârghie de influență asupra Republicii Moldova.

Federația Rusă nu poate fi garantul soluționării politice în Transnistria...

Din acest punct de vedere, formatul de negocieri, dar și formatul internațional de soluționare politică în Transnistria, în cadrul căruia Federația Rusă joacă rolul principal sau determinant, este unul vicios.

Atâta timp cât această situație va continua mai departe nu putem să ne așteptăm la o soluționare politică în Transnistria, este nevoie de altceva. După toate probabilitățile, o soluție ar fi o conferință internațională în cadrul căreia ar trebui să se aleagă un nou format de reglementare în Transnistria. Dar deocamdată Republica Moldova nu este gata pentru asemenea pas. La noi continuă vechile abordări ale problemei care din păcate nu vor duce în timpul apropiat la un rezultat palpabil.”

***

Europa Liberă: Un raport statistic al Curții Europene a Drepturilor Omului arată că numărul de plângeri adresate instanței de la Strasbourg și acceptate spre examinare anul trecut s-a aflat în creștere, în vreme ce numărul de plângeri în general primite de CEDO de la toate țările membre a scăzut semnificativ. Moldovenii se plâng la CEDO că au fost nedreptățiți de justiția internă de două ori și jumătate mai des decât media europeană, mai sugerează noile date.

Tortura, reținerea ilegală a persoanelor sau detenția în condiții proaste – sunt violările cele mai frecvente pentru care Republica Moldova a fost reclamată anul trecut la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Imagine simbol
Imagine simbol

În ultimele două decenii, Înalta Curte a condamnat guvernul moldovean în aproape 400 de cazuri și l-a obligat să plătească despăgubiri de peste 16 milioane de euro. Pentru comparație, întreținerea întregii rețele de instanțe moldovene a costat, anul trecut, puțin peste 15 milioane de euro.

Numărul în creștere al cererilor îndreptate împotriva guvernului de la Chișinău probează neîncrederea continuă pe care o au oamenii în justiție, constată consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice Daniel Goinic:

„Georgia a depus 99 de cereri în 2018, dar nu uitați că ei au conflict la fel ca și noi, conflictul din Osetia și Abhazia, unde la fel drepturile omului sunt încălcate, însă ne dăm seama că lumea percepe justiția din Georgia mult mai bine, mă refer la teritoriul controlat de către autoritățile controlate georgiene. La noi sunt aproape 800 de cereri. Cu alte cuvinte, dacă la nivel național, funcționarii care aplică legea nu au percepția din partea populației că au aplicat-o corect, desigur că persoana va pleca la Curtea Europeană.”

Nicoleta Hriplivîi
Nicoleta Hriplivîi

În ce privește condamnările pronunțate de CEDO anul trecut, doar în 6 hotărâri Înalta Curte a constatat că Republica Moldova nu a încălcat prevederile din Convenția drepturilor omului. Marea majoritate a acestora se referă la regiunea transnistreană, în care vinovată a fost găsită Federația Rusă. Înseamnă acest lucru că guvernul de la Chișinău ar fi exonerată de răspunderea pentru fărădelegile din stânga Nistrului? Dimpotrivă, spune avocata Asociației Promo-Lex, Nicoleta Hriplivîi, astfel de condamnări ale Federației Ruse demonstrează, indirect, cât de neputincioase sunt autoritățile moldovene în încercarea de a-și apăra proprii cetățeni:

„Solicităm de fiecare dată autorităților să ia atitudine activă, să solicite observatorilor, regimului de la Tiraspol pentru a discuta și a include în acea agendă a negocierilor „5+2” subiecte care par a fi sensibile, dar care sunt foarte importante. Cu regret, în formatul negocierilor a început să se discute anumite drepturi sociale și economice, dar spre regretul nostru aceste drepturi sunt alese de către regimul de la Tiraspol, are el această prerogativă, nu știu din ce motive, iar drepturile social-politice sunt lăsate la o parte. Situația este foarte gravă, în special în instituțiile psihiatrice. Avem semnale și anumite documente potrivit cărora persoanele sunt reținute forțat în aceste instituții psihiatrice și nimeni nu monitorizează situația lor.”

Faptul că de la an la an, numărul cererilor îndreptate împotriva Republicii Moldova la CEDO rămâne constant mare ar trebui să dea de gândit autorităților de la Chișinău, crede avocata Nicoleta Hriplivîi. Și asta pentru că datele Curții de la Strasbourg demonstrează că până acum guvernanți doar au mimat reformele în domeniul justiției, a cărei prestație ridică în continuare mai multe semne de întrebare.

***

Europa Liberă: Rămânând la capitolul încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, să mai menționăm că săptămâna trecută Asociația Promo LEX a emis o declarație în care cere eliberarea din detenție a lui Oleg Horjan, unul dintre liderii Partidului Comuniștilor din stânga Nistrului, în opoziție cu actuala putere, care a fost judecat pentru organizarea unui protest pașnic în centrul Tiraspolului.

Oleg Horjan
Oleg Horjan

Promo-Lex anunță că dosarul acestuia a fost acceptat spre examinare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și că va fi examinat în regim de urgență. Declarația notează că Oleg Horjan, condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare, este deținut în penitenciarul Hlinaia din stânga Nistrului, „în condiții care sunt calificate drept inumane și degradante potrivit constatărilor formulate de Comitetul european pentru prevenirea torturii după vizitarea regiunii transnistrene”. „Totodată, notează declarația, există riscul ca situația lui Oleg Horjan să fie înrăutățită din cauza conflictului dintre acesta și conducerea așa numitului minister al afacerilor interne din Tiraspol”.

Semnatarii solicită guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse, precum și instituțiilor internaționale, să monitorizeze situația respectării dreptului la libera exprimare și întrunire în regiunea transnistreană.

Condamnarea lui Oleg Horjan nu este singurul caz calificat de observatori drept persecuție a adversarilor politici de către actuala putere de la Tiraspol, dominată de holdingul Sheriff. La sfârșitul anului trecut, pe 30 decembrie, Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, a permis procuraturii locale să-l cerceteze penal pe deputatul Vasili Vlasov.

Condamnarea lui Oleg Horjan nu este singurul caz calificat drept persecuție a adversarilor politici...

Decizia venea după condamnarea în absență la 16 ani de închisoare a fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk. Vlasov este considerat un apropiat al lui Șevciuk, fiind în mandatul acestuia vicepremier responsabil în echipa executivă de sectorul termoelectric și locativ din stânga Nistrului. Și Evgheni Șevciuk, și Vasili Vlasov nu se află în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, spune că anul 2019 este unul în care Uniunea Europeană ar vrea să vadă în Republica Moldova alegeri libere și corecte, respectarea standardelor în justiție, continuarea reformelor, combaterea corupției, inclusiv la nivel înalt, combaterea spălării banilor, investigarea fraudei bancare și aducerea în justiție a celor vinovați. În cadrul unui interviu pe care l-am realizat săptămâna trecută Peter Michalko s-a referit și la felul în care vede evoluând în 2019 și negocierile în formatul 5+2. El a subliniat că soluționarea trebuie să aibă loc pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova cu statut special pentru Transnistria

Ambasadorul UE la Chișinău Peter Michalko
Ambasadorul UE la Chișinău Peter Michalko

Europa Liberă: Dl ambasador, atunci când s-a negociat și s-a semnat Acordul de Asociere, s-a spus că este un document valabil pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Și mă refer aici la regiunea transnistreană. Anul trecut, Tiraspolul a raportat creșteri economice destul de importante, inclusiv creșterea comerțului cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, știu că au existat niște angajamente pe care trebuiau să le onoreze și cei de la Tiraspol în schimbul faptului că au aceste preferințe comerciale cu UE. La ce etapă este această racordare a regiunii la standardele necesare pentru continuarea comerțului în cadrul DCFTA?

Peter Michalko: „Acordul de Liber Schimb (DCFTA) este implementat pe întreg teritoriul Republicii Moldova și vedem că acesta aduce rezultate și deschide posibilități pentru firme din toată Republica Moldova. Vedem creșterea comerțului, creșterea exporturilor din Republica Moldova către piața europeană și este important faptul că și firme din regiunea transnistreană pot să exporte în cadrul acordului între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Toate condițiile care sunt legate de Acordul de Liber Schimb sunt periodic evaluate de către Bruxelles și Chișinău și ele trebuie să fie îndeplinite. Și toate schimbările care au loc, inclusiv în ceea ce privește participarea firmelor din Transnistria în folosirea acestui Acord de Liber Schimb, sunt în cadrul care a fost agreat între Uniunea Europeană și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aș vrea să ne referim un pic și la aspectul politic al negocierilor. Știm că anul trecut au avut loc mai multe evoluții care sunt considerate pozitive de partenerii externi ai Republicii Moldova. La ce vă așteptați Dvs. pentru acest an? Chișinăul la un moment dat a început să vorbească și despre faptul că acești „pași mici” trebuie să meargă și către zona politică, că ar trebui discutate și niște condiții politice pentru un statut al regiunii transnistrene. Pe de altă parte, știți că la Chișinău există la nivelul experților îngrijorări în ceea ce privește așa-numitele „linii roșii”, o eventuală federalizare a Republicii Moldova în condiții defavorabile etc., etc. Cum vedeți Dvs. evoluțiile în acest an?

Peter Michalko: Au fost și multe rezultate bune pentru R. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:59 0:00

Peter Michalko: „Trebuie să apreciem progresul care a fost atins în procesul negocierilor până acum și în îndeplinirea acestor domenii care au fost identificate în trecut. Și acest progres în anul precedent a continuat. Asta trebuie apreciat, pentru că asta înseamnă, și asta este important, că există voință de a se mișca mai departe. Și asta deschide și pentru viitor posibilitatea sau cel puțin arată că progresul este posibil. Și, cum am spus, asta trebuie apreciat.

Și noi sperăm că acest proces va continua, pentru că acesta a fost și anul trecut confirmat la întâlnirea miniștrilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa în luna decembrie, la Milano, unde s-a discutat și cadrul în care conflictul transnistrean va fi rezolvat. Și în declarația ministerială respectivă este reconfirmat formatul de soluționare pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova cu statut special pentru Transnistria.

Și este foarte important ca și președinția slovacă a OSCE, după ce președinția italiană a avut acest progres, deja a acordat atenție și rezolvării conflictului transnistrean. Și vizita ministrului Miroslav Lajčák săptămâna trecută a reconfirmat această importanță și acest interes.

Din partea Uniunii Europene, noi vom continua și susținerea prin instrumentele noastre, prin programe de întărire a încrederii, pentru că acestea sunt proiecte care ajută oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului să-și vadă viața îmbunătățită și aceste proiecte fac și mai strânsă legătura între ei.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG