Cum înțeleg autoritățile de la Chișinău condițiile puse de instituțiile europene pentru acordarea ajutorului macrofinanciar? Înțeleg ele că reformele pe care ar trebui să le pună în practică sunt chiar mai importante decât banii în sine?
Referitor la finanțarea Uniunii Europene, șeful statului, Igor Dodon, a menționat la o întâlnire cu diplomații străini acreditați la Chișinău, că „acești bani trebuie să fie acordați în exclusivitate pentru realizarea reformelor și în niciun caz să nu poarte caracter geopolitic”, iar premierul Pavel Filip a asigurat partenerii de dezvoltare de toată seriozitatea guvernării în respectarea angajamentelor luate pentru obținerea tranșelor din această finanțare.
Președinta fracțiunii comuniștilor, Ina Șupac, deplânge faptul că Parlamentul European nu a insistat ca guvernarea de la Chișinău să renunțe la reforma electorală.
Ina Șupac: „Noi așteptam ca în aceste documente să fie clar spus despre recomandarea cea mai importantă – să nu fie implementată reforma sistemului electoral. Noi considerăm că guvernarea o să spună că, de fapt, nu este o precondiție clară a Parlamentului European și instituțiilor europene și conștientizăm că, probabil, totuși guvernarea, după decizia finală a instituțiilor europene, până la finele acestei sesiuni va adopta în lectură finală acest proiect de lege cu privire la schimbarea sistemului electoral. Și, concomitent, domnii Candu și alții din echipa Partidului Democrat vor utiliza această decizie a Parlamentului European spunând că, iată, vedeți că există și un suport din partea structurilor europene.
Totodată, conștientizăm că domnul Plahotniuc și întreaga echipă a Partidului Democrat destul de bine joacă cu… carta rusă sau, mai bine zis, carta antirusă. Se pare că în toate discuțiile – la Washington și la Bruxelles -, adică nu este deja nicio surpriză sau un secret că ei au spus că „noi trebuie să implementăm această formă – sistemul mixt – nu ne deranjați, nu ne spuneți „nu”, fiindcă altfel aici, cică, vor veni tancuri ruse și nu ne deranjați, nu ne spuneți „nu” și noi, în schimb, vom adopta, tot până la finele lunii iulie, acest proiect înregistrat în data de 13 iunie de către Partidul Democrat cu privire la combaterea așa-numitei propagande ruse. Și să vedem dacă structurile europene totuși vor înțelege miza acestui joc și vor reacționa așa cum ar trebui să reacționeze în cazul în care ei totuși vor adopta proiectul cu privire la sistemul mixt.”
Europa Liberă: Și deputatul liberal-democrat Iurie Țap se arată sceptic când vine vorba de modalitatea în care autoritățile de la Chișinău vor aplica recomandările recente ale Comisiei de la Veneția privind modificarea sistemului electoral.
Iurie Țap: „Nu cred eu că guvernarea de la Chișinău va auzi recomandările Comisiei de la Veneția privind inoportunitatea modificării sistemului electoral. Nu, nu, nu pot să cred... Eu sunt de părerea că partenerii europeni, până la urmă, vor acorda creditul, fiindcă sunt bani prevăzuți inclusiv pentru anumite plăți, pentru acoperirea și deficitului bugetar…”
Europa Liberă: Dacă nu se debursează aceste 100 milioane de euro, vina va fi a Bruxelles-ului sau a guvernării?
Iurie Țap: „Sigur că a guvernării! Indiscutabil, pentru că, până la urmă, ei sunt actorii principali, de ei depinde, la sigur. Dacă e să ne referim și la multe componente ale reformelor care au fost sau să ne referim chiar și la aceeași Procuratură și multe altele, sunt rezerve esențiale. Deci, nu au fost duse până la capăt sau nu se duc mai departe. De aceea, sigur că este vina guvernării, care continuă să mimeze reformele. În aparență, chiar dacă se adoptă legi, se creează anumite instituții, dar, în esență, nu se iau în calcul principiile democrației, nu ne apropiem de statul de drept. Asta este marea problemă a actualei guvernări, fiindcă spune una, iar în realitate face cu totul alta.”
Europa Liberă: Iar în lista reformelor se regăsesc foarte multe, inclusiv reguli de transparență în sistemul bancar, transparența achizițiilor publice, reforma administrativă, reforma justiției…
Iurie Țap: „Exact, exact. Așa este. Fără aceste reforme profunde de sistem, adecvat realizate, Republica Moldova nu are viitor.”
