La ședința de guvern s-a anunţat că patru ambasadori vor fi rechemați înainte de termen – între care Aurel Ciocoi din Statele Unite, care fusese acreditat numai în mai. Pentru moment, niciun motiv oficial. A fost retras și ambasadorul pe lângă NATO, Iurie Reniță, dar nu s-au confirmat speculațiile din presă că va fi rechemat și Mihai Gribincea de la București.
Poate pentru a evita să explice motivele din care guvernarea s-a răzgândit în legătură cu revocarea lui Gribincea, Andrei Galbur a propus în locul acestuia un alt nume, cel a lui Emilian Brenici, ambasador în Regatul Ţărilor de Jos. Cum mandatul acestuia este într-adevăr pe final, ministrului Galbur i-a fost mai uşor să pună apariţia lui în lista celor rechemaţi pe seama expirării termenului legal de aflare în funcţie.
Zilele trecute, însă, Mihail Gribincea confirmase în presă că a transmis autorităţilor de la Bucureşti o cerere de agrement pentru un diplomat care ar fi urmat să-l înlocuiască.
„Mi s-a cerut agrement pentru domnul Ion Stăvilă. A fost o decizie la care nu m-am așteptat, întrucât mai sunt încă doi ani până la finele mandatului meu”, este declaraţia pe care a făcut-o ieri Mihai Gribincea pentru deschide.md.
Guvernul şi ministrul Galbur au preferat însă astăzi să lase impresia că intenţia de a-l revoca pe Gribincea nici nu a existat.
Ceea ce ar putea să însemne că motivul reconsiderării deciziei este unul care nu poate fi invocat oficial, fără a-ţi cauza o problemă de imagine.
În mediul experţilor, gestul guvernului este explicat în două feluri: ar fi vorba fie de insistenţa premierului Filip, care refuzase anterior o dată să dea curs unei solicitări de a-l revoca pe Gribincea formulată de preşedintele Igor Dodon, fie de intervenţia Bucureştiului în favoarea păstrării lui Gribincea.
Analistul Anatol Ţăranu, în trecut ambasador moldovean în capitala rusă, critică ca fiind „lipsit de logică şi responsabilitate” felul cum îşi tratează Republica Moldova ambasadorii din cele mai importante capitale:
„Situaţia este proastă de tot. Asta arată că haosul instituţional este caracteristic şi pentru acel minister care era cât de cât bine aşezat în Republica Moldova. Rechemarea înainte de termen a unor ambasadori din două capitale cheie confirmă că sistemul diplomatic este grav afectat de ceea ce se numeşte interese oligarhice, care nu au nimic cu meritocraţia. În cazul lui Gribincea situaţia se agravează şi prin faptul că rechemarea lui a fost cerută categoric de Dodon. Rechemarea propriu-zisă ar fi însemnat un afront Bucureştiului. Pentru că atunci nu este clar: cine face politica externă la Chişinău, guvernul sau Dodon. E rău de tot.”
Cum s-au explicat revocările întâmplate totuşi? Iurie Reniţă şi Valeriu Frija ar fi ajuns în fotoliile de ambasadori pe criterii politice, a spus presei ministrul Andrei Galbur, iar acum intenţia lui e să-i înlocuiască cu „oameni profesionişti”. Ca şi Gribincea, cei doi au fost sprijiniţi în momentul numirii de liberali, cei care nu mai sunt acum la guvernare alături de democraţi.
În cazul lui Aurel Ciocoi, ministrul Galbur a invocat „motive personale”, lăsând să se înţeleagă că diplomatul ar părăsi Washingtonul din proprie iniţiativă. Ciocoi a fost trimis ambasador în Statele Unite cu doar şase luni mai devreme, după doi ani în care funcţia rămăsese descoperită. În interiorul ministerului se speculează că poziţia ar fi fost eliberată pentru însuşi ministrul Galbur, iar schimbarea ar avea de a face mai degrabă cu interesele de poziţionare politică a PD în SUA decât cu relaţia bilaterală moldo-americană.
