Linkuri accesibilitate

Rectificare bugetară anticriză: puterea mărește alocațiile sociale înainte unei ierni grele


Beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat care nu depășesc 5000 de lei vor primi un sprijin financiar unic de 1.500 de lei

Parlamentul a votat în sesiune extraordinară pentru a mări cu jumătate de miliard de lei un fond din care vor fi acordate compensații lunare populației pentru achitarea facturilor la energie. Măsura se conține într-un proiect de rectificare bugetară aprobat de deputații majorității PAS în prima lectură, la 26 august.

Parlamentul a revent din vacanță pentru a opera rectificarea bugetară cerută de guvern, care include mărirea veniturilor bugetare, inclusiv din ajutoare străine. Opoziția formată din comuniști, socialiști și deputații Partidului Șor au boicotat ședința, spunând că ajutoarele propuse de putere sunt „jonglări ieftine”, dar nu „soluții sistemice” pentru combaterea crizei prețurilor.

Rectificarea bugetară, care mai trebuie adoptată în lectură finală și promulgată de șefa statului, prevede mai multe măsuri sociale. Europa Liberă a analizat câteva:

  • compensații lunare care vor fi acordate cetățenilor pentru achitarea facturilor majorate la gaze, energie electrică și căldură, începând cu luna noiembrie; compensațiile se vor acorda dintr-un fond de „reducere a vulnerabilității energetice”, în valoare totală de 870 milioane de lei;
  • sprijin financiar unic de 1.500 de lei pentru toți beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat care nu depășesc 5000 de lei;
  • indemnizație lunară de 1.000 de lei pentru toate familiile care au măcar un copil cu vârsta de până la 2 ani;
  • ajutor financiar unic de 3.000 de lei pentru angajații din sectorul public care au salarii mai mici de 15.000 de lei;

Compensarea facturilor la gaze, lumină și căldură în sezonul rece

Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, a spus Europei Libere că „Fondul de reducere a vulnerabilității energetice” a fost creat de ministerul său în luna iulie, în anticiparea unor noi majorări ale prețurilor la energie, pentru a oferi compensații populației. Inițial, fondul era compus din 370 de milioane care erau deja prevăzute în bugetul de stat pentru asemenea cheltuieli. Prin rectificarea bugetară, în acest fond se adaugă alte 500 de milioane de lei. Din totalul de 870 de milioane de lei, vor fi compensate doar facturile pentru luna noiembrie, care se achită în decembrie. Compensarea facturilor pentru decembrie – martie ar urma să fie incluse în bugetul pe anul viitor. „La nivelul actual al prețurilor la resursele energetice, compensațiile pentru sezonul rece ar putea să se ridice în total la peste 5 miliarde de lei”, a spus Marcel Spatari. În sezonul rece trecut, guvernul a cheltuit aproape 2 miliarde de lei și a compensat cheltuielile sporite pentru gaze și căldură pentru toți consumatorii casnici și, parțial, pentru agenții economici.

Compensațiile vor fi acordate diferențiat

Și în apropiatul sezon rece, compensațiile se vor face direct pe factură, dar vor fi stabilite diferențiat, în funcție de venituri și de consumul gospodăriei. Vor fi avantajate mai ales familiile vulnerabile. Pentru a obține compensațiile lunare, consumatorii vor trebui să se înregistreze într-un Registru electronic al vulnerabilității energetice, care urmează să fie lansat în septembrie și care va permite acumularea datelor necesare pentru încadrarea consumatorilor în una din categoriile de vulnerabilitate energetică.

Vicepremierul responsabil de sector energetic, Andrei Spînu, declara anterior că peste 80 la sută din gospodării vor primi compensații. Guvernul nu planifică, deocamdată, compensarea facturilor la gaze pentru agenții economici, a anunțat recent Sergiu Gaibu, ministrul economiei.

Ajutorul unic de 1.500 de lei pentru pensionari și alte categorii vulnerabile

Guvernul nu a precizat numărul beneficiarilor, dar a alocat aproape 1 miliard de lei pentru această măsură. Din suma prevăzută reiese că circa 670.000 de persoane ar urma să primească, la 1 octombrie, acest sprijin financiar unic de 1.500 de lei. Este vorba de beneficiarii diverselor tipuri de pensii (pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaș ș.a.) și altor alocații sociale, valoarea cărora nu depășește 5.000 de lei. Acest ajutor unic va fi acordat automat, a precizat Europei Libere Marcel Spatari, ministrul muncii.

Indemnizație lunară de 1.000 de lei pentru copii (până la 2 ani)

Acest ajutor va fi acordat tuturor părinților, indiferent dacă aceștia sunt sau nu asigurați în sistemul de asigurări sociale, adică dacă achită sau nu impozite la stat. Există totuși o diferență. Persoanele asigurate vor primi acest ajutor lunar de 1.000 de lei suplimentar la indemnizația pe care deja o primesc pentru îngrijirea copilului și care variază, fiind calculată în baza veniturilor obținute. În cazul persoanelor neasigurate, ajutorul va constitui de fapt doar 260 de lei suplimentar la indemnizația lunară pe care deja o primesc pentru îngrijirea copilului și care este în sumă fixă (740 de lei, în anul 2022). Guvernul a alocat peste 76 milioane de lei pentru aceste cheltuieli.

Ajutorul unic de 3.000 de lei pentru bugetari

Ministrul Marcel Spatari ne-a spus că această plată unică va fi acordată „cu caracter excepțional” tuturor bugetarilor care au salarii mai mici de 15.000 de lei. Guvernul a alocat în acest sens 567 de milioane de lei.

Expert: Ajutoarele sociale sunt justificate în crize

Guvernul trebuie să aibă însă o politică de susținere a celor mai vulnerabili și expuși riscului de sărăcire...

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, economistul Stas Madan, director de program la Centrul analitic independent Expert-Grup spune că, în condițiile obișnuite, acordarea de ajutoare sociale noi, când deficitul bugetar este și așa de 17 miliarde de lei, ar fi fost o măsură controversată. „În contextul creșterii prețurilor și a crizei sociale, guvernul trebuie să aibă însă o politică de susținere a celor mai vulnerabili și expuși riscului de sărăcire. Guvernul trebuie să intervină țintit. Asta o cere și Fondul Monetar Internațional (FMI). Dacă ne uităm pe memorandumul cu FMI, vedem că, spre deosebire de alte perioade, acum nu există limitări la cheltuielile sociale, dimpotrivă ele sunt încurajate”, explică Madan.

„Această politică bugetară mai expansionistă este, în general, justificată în condițiile în care Banca Națională a Moldovei (BNM) înăsprește politica monetară. Se creează un echilibru când guvernul extinde cadrul de cheltuieli, iar BNM strânge cureaua prin scumpirea banilor”, mai spune economistul.

Opoziția: Guvernul nu vine cu nici o măsură anti-criză

Vicepreședintele parlamentului, socialistul Vlad Bătrîncea, a declarat, într-o conferință de presă, că rectificarea bugetară propusă de guvern prevede „propuneri cosmetice” și „jonglări ieftine”. „Nicio soluție sistemică nu este propusă în vederea ajutării cetățenilor în această situație gravă. Fără a asigura o creștere economică adecvată, fără a combate criza economică, cea alimentară și cea energetică, acești bani nu vor ajuta cetățenii”, a spus Bătrîncea. Socialistul a mai afirmat că ajutoarele unice promise de guvernare sunt „nesemnificative” și vor fi „nimicite” de inflație. „Matricea bugetară care se impune cu mult fast să fie susținută de Parlament este, de fapt, un furt indirect al cetățeanului”, a afirmat un alt deputat socialist, Petru Burduja. El susține că prestațiile sociale cu care se laudă actuala guvernare nu sunt meritul acesteia, întrucât sunt finanțate din bugetul de stat al cărui venituri au crescut mai ales din contul impozitelor și taxelor achitate de cetățeni. „Din cele 4,7 miliarde de lei cu care cetățeanul simplu a participat la suplinirea bugetului doar 2,5 miliarde merg la prestații sociale. Este un furt al cetățeanului”, a spus Burduja.

Bugetul rectificat votat în prima lectură

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor aflată în opoziție, dar și fracțiunea Partidului Șor, au boicotat ședința plenară a Parlamentului din 26 august la care a fost aprobată, în prima lectură, cu 54 de voturi ale majorității PAS, rectificarea bugetară propusă de guvern.

Venitul rectificat al bugetului este mai mare decât cheltuielile...

Rectificarea prevede majorarea veniturilor bugetare cu peste 5,2 miliarde de lei, mai ales din colectarea de taxe și impozite și din granturi oferite de UE și alți parteneri externi. Venitul rectificat al bugetului este mai mare decât cheltuielile, care s-au majorat cu 3,1 miliarde. Astfel, deficitul bugetar s-a micșorat cu peste 2 miliarde de lei până la 17 miliarde de lei.

Rectificarea bugetară mai trebuie aprobată în lectură finală de parlament. Votul este așteptat la 8 septembrie.

Previous Next

XS
SM
MD
LG