Comisia Electorală Centrală a început pregătirile pentru referendumul consultativ inițiat de președintele Igor Dodon şi preconizat pentru 24 septembrie. Cetăţenii ar urma să fie consultaţi dacă sprijină anularea numitei „Legi a miliardului”, acordarea de prerogative extinse pentru șeful statului, reducerea numărului de deputați și studierea în școli a „Istoriei Moldovei”. Printre hotărârile adoptate de autoritatea electorală este şi apelul de înregistrare prealabilă a cetățenilor de peste hotare. Declanșarea procedurilor electorale au loc în contextul în care inițiativa lui Dodon a fost contestată la Curtea Constituţională, iar parlamentul nu a rectificat bugetul pentru a aloca cele 74 de milioane de lei necesare organizării scrutinului.
Spre deosebire de alegerile parlamentare, prezidențiale sau generale locale, stabilite prin hotărârea Parlamentului, în cazul referendumului consultativ inițiat de şeful statului decizia legislativului nu este obligatorie, dar este esențială pentru că doar deputații au dreptul să rectifice bugetul astfel încât să pună la dispoziția Comisiei Electorale Centrale banii necesari pentru organizarea plebiscitului.
CEC a calculat încă în luna aprilie de câți bani ar fi nevoie şi a transmis devizul de cheltuieli guvernului şi Parlamentului. Deocamdată, însă nu a primit nici un răspuns. Asta deşi au fost remise demersuri repetate, ne-a comunicat Andrei Volentir, care face parte din CEC.
Anterior, premierul Pavel Filip declarase oficial că guvernul nu va finanța, ceea ce el a numit, „campanie electorală al lui Igor Dodon pe seama banilor statului”.
În condiţiile în care nu e clar din ce fonduri va fi organizat referendumul consultativ, apare întrebarea firească: nu s-a grăbit oare Comisia Electorală Centrală cu deciziile adoptate?
Andrei Volentir: „Nu este prematur, or conform regulamentului privind înregistrarea prealabilă, această procedură începe cu şase luni înainte de scrutinul organizat în mod planificat din timp. În cazul de faţă, referendumul ne-a luat prin surprindere şi aceste şase luni deja nu mai funcționează şi atunci intervine termenul obișnuit, şi anume cel de 60 de zile înainte de scrutin. Codul Electoral spune că în cazul în care nu au fost planificate mijloace financiare pentru organizarea unui scrutin, guvernul fie alocă din fondul de rezervă, dacă sunt suficiente mijloace pentru asta, fie se purcede la rectificări bugetare. În cazul dat, mingea în mod automat este transmisă în terenul Parlamentului”.
Altfel zis, CEC are de respectat un orar ca să ajungă cu sarcinile onorate în numita stație terminus: 24 septembrie.
În ceea ce privește contestația depusă de liberali la Curtea Constituțională, membrul Comisiei Electorale Centrale Andrei Volentir spune că până la verdictul Înaltei Curţi decretul prezidențial se prezumă a fi constituțional, deci executabil.
Pe 24 iulie încep a curge cele 60 de zile necesare pentru organizarea oricărui scrutin, atunci urmează să producă şi efecte juridice, când vor fi puse în funcțiune toate mecanismele electorale: vor fi formate circumscripții şi consiliile electorale, vor fi desemnați funcționari electorali care urmează a fi remunerați.
Volentir speră că deznodământul la Curtea Constituțională să se producă până pe data de 24 iulie, în caz contrar ar apare o coliziune fără precedent.
Responsabili de la Înalta Curte au spus că sesizarea va fi examinată în timp util, fără a oferi însă amănunte.
Referendumul declanșat de președintele Igor Dodon este unul consultativ, rezultatele lui pot fi utilizate sau nu la promovarea unor proiecte de legi. Este un exercițiu democratic care costă bani, afirmă Pavel Postică, coordonatorul de programe de la asociaţia Promo-Lex, organizație ce a monitorizat mai multe scrutine electorale. Faptul că statul este sărac şi nu-şi poate permite luxul să cheltuiască 70 de milioane de lei pentru consultarea populară este o altă parte a monedei, mai spune juristul.
Experţii Comisia de la Veneția nu au recomandat extinderea împuternicirilor şefului statului, una dintre chestiunile ce ar urma să fie scoase la referendum. Dar, ca şi în cazul reformei electorale, inițiatorii se pot scuza cu dreptul suveran al ţării să decidă, presupune Pavel Postică, asta chiar dacă pot urma consecinţe pe linia Consiliului Europei şi a altor structuri internaţionale.
Alţi contestari ai plebiscitului, printre care şi şeful cabinetului de miniştri Pavel Filip, invocă prevederi ale Codului Electoral potrivit cărora nu pot fi supuse referendumului problemele privind impozitul şi bugetul. Critici ai lui Dodon s-au referit la programa şcolară „Istoria” care ar fi exclusiv prerogativa executivului.
Din aceste cauze, nota de plată pentru referendum finalmente s-ar putea să fie mult peste cea estimată, care e şi ea destul de impresionantă pentru că înseamnă echivalentul a 20 de bugete anuale a unor comune medii sau peste 4.000 de pensii medii anuale.
