Linkuri accesibilitate

Reforma justiției - propunerile vor fi amendate pentru a respecta standardele europene


La Chişinău continua luările de poziţie faţă de obiecţiile Comisiei de la Veneţia la măsurile prin care guvernul Maiei Sandu şi-a propus să curăţe de corupţie sistemul de justiţie şi procuratura. Ministerul Justiţiei s-a declarat hotărât să aducă proiectele de reformă în concordanţă cu opinia comisiei, în timp ce preşedintele Igor Dodon a regretat faptul că această opinie va amâna începutul reformei, deși tot şeful statului afirmă că este în totalitate de acord cu ea. Ce urmează?

Anunţul Ministerului Justiţiei după publicarea opiniei Comisiei de la Veneţia a fost că se apucă imediat de repararea lucrurilor. Nu e limpede cum anume, dar aşa cum se ştie, una din propunerile mai importante ale ministerului era ca magistraţii şi procurorii din fruntea instituţiilor de justiţie să fie evaluaţi de o comisie externă, cu retrogradarea şi înlocuirea celor ce vor pica testul. Comisia de la Veneţia s-a declarat în general favorabilă unei asemenea măsuri radicale, pe fundalul unei corupții endemice, dar a sugerat ca odată ce au eşuat la verificarea integrităţii, atât magistraţii, cât şi procurorii să nu fie retrogradaţi, ci eliminaţi din sistem, dar să li se dea posibilitatea de a se apăra în justiţie.

La puţin timp de la anunţul ministerului că-şi va redacta proiectul, a venit cu o recţie şi preşedintele Igor Dodon. A luat act „cu interes” de opinia Comisiei de la Veneția, dar nu vede motiv de îngrijorare cât timp ea va fi luată în calcul de Ministerul Justiției, a spus el.

Preşedintele a mai afirmat că nu pune în discuție expertiza furnizată de Comisie, deoarece „opinia în mare parte coincide cu poziția Președinției”. „Cu părere de rău sîntem nevoiți să amânăm lansarea reformei în justiție pentru ajustarea proiectului de lege”, a mai scris preşedintele Dodon pe pagina sa de Facebook.

Confruntându-se într-un platou de televiziune cu o secretară de stat din Ministerul Justiţiei, un jurist al socialiştilor, Fadei Nagacevschi, a declarat însă, marţi seara, că opinia critică a Comisiei ar fi un „eşec” al guvernului şi a sugerat că acest eşec s-ar datora în primul rând nedorinţei autorilor de a colabora cu socialiştii.

Piatra de temelie a acestui guvern este reforma justiţiei...


„Piatra de temelie a acestei majorităţi, a acestui guvern este reforma justiţiei. Şi noi eşuăm din cauză că cineva se joacă în monopol, cineva a preluat acest proiect şi nu vrea să audă inclusiv partenerii de alianţă. În aviz se menţionează de vreo patru ori că se utilizează instrumente anticonstituţionale. La un proiect de şapte pagini, s-a scris un aviz de nouăsprezece. Asta despre ce spune?” a spus Nagacevschi.

Reprezentanta ministerului, Veronica Mihailov, a replicat că nimeni nu ar fi trebuit să se aştepte din prima la un proiect perfect şi că ceea de ce ar fi nevoie în primul rând pentru o asanare efectivă a justiţiei e „consensul” politic din sânul guvernării, consens care, trebuie să se înţeleagă, nu ar exista, a mai sugerat Veronica Mihailov:

Veronica Mihailov
Veronica Mihailov

„Vreau să atrag atenţia că în Albania sau Ucraina nu a fost declarată o situaţie de urgenţă politică, dimpotrivă s-a ajuns la un consens atât politic, cât şi social, asupra necesităţii de a se apela la un astfel de exerciţiu de evaluare extraordinară şi, a propos, s-a mers de două-trei ori la Comisia de la Veneţia până s-a ajuns la formula finală a acestui mecanism de evaluare”, a spus Mihailov.

Zilele trecute, într-un interviu la Europa Liberă, prim-ministra Maia Sandu a lăsat şi ea să se înţeleagă că preşedintele Dodon n-ar sprijini destul încercările guvernului de a reforma justiția.

Dezbaterea curentă din spaţiul politic pe tema măsurilor necesare în justiţie a împărţit în două şi mediul experţilor. În timp ce unii îi reproşează guvernului eroarea să nu se fi hotărât să profite de şansa unică de a-i tria nu doar pe şefii de instanţe, ci pe toţi magistraţii, mai ales pe cei din curţile de apel considerate focare de corupţie, alţii spun că nu ar fi vorba de erori, ci de precauţie, ca să se prevină o eventuală blocare a sistemului, şi că, de fapt, prin opinia sa Comisia de la Veneţia i-ar fi dat dreptate executivului că apelează la măsuri excepţionale, doar că a obiectat la mijloacele propuse.


Nu se ştie ce va întreprinde efectiv guvernul pentru a perfecţiona reforma, dar există voci care afirmă că acesta deja ar fi acceptat să extindă evaluarea peste curţile de apel şi procuraturile specializate.

Totuşi, singura certitudine la ora actuală este că reformele nu vor fi aplicate imediat, aşa cum îşi doreau iniţial autorităţile.

Unii chiar au spus că avizul Comisiei de la Veneţia obligă guvernul să se aşeze la o masă pentru căutarea consensului nu doar cu socialiştii, ci şi cu democraţii, întrucât, după ajustările cerute de comisie, este limpede că reforma va exceda perioada unui ciclu electoral, prin urmare necesită consultări mult mai largi, inclusiv cu partenerii occidentali, care ar trebui să fie convinşi o dată în plus că autorităţile au determinarea şi capacitatea necesară pentru o intervenţie mult mai drastică în justiţie.

XS
SM
MD
LG