Asociația Presei Independente a analizat modul în care sunt puse în aplicare angajamente în domeniul mass-media, asumate de R. Moldova în Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Ion Bunduchi, unul din experții Asociației Presei Independente a făcut o remarcă generală, care s-ar putea aplica multor altor reforme inițiate în baza Acordului de Asociere și anume că „formularea” și „raportarea” acțiunilor lasă impresia că „Planul Național de Acțiuni este un scop în sine și nu un instrument” pentru a reforma mass-media.
Republica Moldova are restanțe importante la capitolul mass-media. Planul național de acțiuni pentru ultimii doi ani este realizat doar pe jumătate, iar experți media spun că autoritățile nu depun îndeajuns de mult efort ca să își onoreze angajamentele.
Impresia împărtășită de mai mulți analiști este că până și acțiunile realizate sunt făcute de ochii lumii, doar pentru a mulțumi partenerii europeni, afirmă expertul media Ion Bunduchi, unul dintre autorii raportului.
„Noi niciodată nu ne-am îndeplinit angajamentele pe care ni le-am asumat. Pe mine mă amuză situațiile în care autoritățile zic că iată avem recomandări de la Consiliul Europei sau de la OSCE, sau de la Comisia de la Veneția, și că sunt doar recomandări. Noi ar trebui să privim aceste recomandări ca pe niște obligațiuni. Noi ne-am cerut încolo, am zis că vrem să trăim după regulile CE. Dacă ne fac recomandări ar trebui să le privim ca pe niște obligațiuni.”
Grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, creat pe lângă speakerul Parlamentului Andrian Candu, s-a întrunit marți pentru prima dată. Membrii grupului ar urma să decidă prioritățile în domeniul media și scopurile pe viitor. Acest pas a fost așteptat de profesioniști de mai mult timp. Codul Audiovizualului a fost elaborat încă în 2006, iar pe parcursul celor 11 ani s-au adăugat aproape o sută de amendamente. E mai simplu să elaborezi un cod nou, decât să-l amendezi pe cel vechi. Experții speră că autoritățile vor lucra asupra unui concept de dezvoltare a mass-mediei diferit, care ar include nu doar segmentul audiovizual, ci și presa online.
Totuși, autoritățile se confruntă cu circumstanțe care complică aplicarea coerentă a cerințelor europene. Membra Consiliului Coordonator al Audiovizualului Olga Barbalat:
„În ceea ce ține de alte exemple care au fost aduse, dar care sunt îndeplinite poate parțial, aceasta nu este o vină a instituției pe care o reprezint astăzi, dar este o deficiență poate a mecanismului în stat. Un exemplu, ar fi implementarea deciziei cu privire la monitorizarea radiodifuzorilor la capitolul traducere sincron, în limbajul mimico-gestual. Cunoaște că în țară sunt foarte puțini specialiști, poate unul doi, specializați anume pe acest segment.”
Recent, la inițiativa Partidului Democrat a fost depus în Parlament un proiect de lege pentru combaterea propagandei ruse la TV. Potrivit liderul PD, Vlad Plahotniuc, proiectul nu vrea să interzică emisiunile și posturile TV rusești, mai ales cele de divertisment. Va fi însă controlată retransmisia programelor informative și analitice rusești.
Președintele Asociației Presei Independente Petru Macovei spune că problema propagandei trebuie privită multidimensional.
„Noi vom avea probabil un pic mai puțină propagandă externă, în schimb propaganda internă va crește. Trebuie de acționat pe ambele fronturi, pe ambele planuri. Într-adevăr, Republica Moldova este țara cetățenii căreia sunt victime ale propagandei rusești, asta arată toată sondajele de opinie care s-au făcut. Trebuie să luptăm cu ea. Dar trebuie să se lucreze în paralel și împotriva propagandei interne, asigurarea pluralismului mediatic, și împotriva propagandei externe.”
Republica Moldova se clasează pe locul 80 în lume într-un clasamentul libertății presei alcătuit de organizația „Reporteri fără frontiere”, cu sediul la Paris. Față de anul trecut, Moldova a coborât patru locuri și se află în categoria țărilor cu „probleme notabile”.
