Pentru prima oară în trei decenii un guvern în umbra unui președinte puternic reușește să impună o profundă și foarte contestată reformă a legislației muncii, teoretic pentru a face piața muncii mai flexibilă și a face să se deplaseze raportul de forțe dintre angajați spre angajatori.
Impunerea unor schimbări radicale în codul muncii, anunțate joi 31 august de premierul Edouard Philippe, constituie o mare victorie personală, dar și un test pentru noul și tânărul președinte Emmanuel Macron, pe care sondajele îl arată a fi cu numai 40% de mulțumiți, cel mai nepopular președinte din ultimele decenii la numai trei luni de președinție.
Anunțând schimbările, Macron promisese o « revoluție coperniciană ». Realitatea pare însă mai nuanțată. Macron a promis flexibilitate. Una din noile măsuri este de pildă că micile întreprinderi cu mai puțin de 50 de angajați vor putea negocia direct cu angajații fără să mai treacă prin sindicate.
Confederația patronatului, Medef, ar fi dorit ca bara să fie ridicată până la companiile cu 300 de angajați.
Reformele sunt aplaudate de patronat și de majoritatea capitalelor europene, pentru care o economie relansată a Franței ar trage în sus întreaga Uniune Europeană, după un deceniu pierdut de criză și stagnare.
De ani de zile, economia Franței a fost sufocată de șomaj (cca 10%) și o creștere extrem de lentă. Francezii s-au obişnuit cu sindicate puternice şi cu drepturi sociale apărate din leagăn până în mormânt.
Unii economiști avertizează însă că prin erodarea puterii sindicatelor și trecând-o în schimb angajatorilor se poate ajunge la tulburări sociale și la adâncirea inegalităților.
Angajații francezi nu vor mai avea garanția unei munci pe viață, dar pe de altă parte se speră că perioadele de șomaj vor fi mai scurte dacă angajatorii nu trebuie să mai treacă prin sindicate pentru a negocia salarii și a da afară cu preaviz.
Pe de altă parte, se va ajunge în mod limpede la diferențe salariale, dacă două firme fabricând produse similare în două regiuni diferite ale Franței vor putea negocia salarii diferite cu muncitorii, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă se trecea prin sindicate, ca acum.
Macron a reușit să modifice legea muncii ocolind orice dezbatere parlamentară, după ce i-a convins pe deputați, unde partidul lui deține majoritatea, să îl lase să introducă schimbările prin decret.
Confederația Generală a Muncii (CGT) a anunțat deja că se opune total noilor legi și că va organiza o gravă generală în 12 septembrie.
