După demararea reformei administrației publice centrale, mai multe instituții subordonate Ministerului Finanțelor au fost reorganizate, inclusiv trezoreriile, care au fost transformate în cinci structuri regionale. Mai mulți aleși locali din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova atrag atenția că această schimbare făcută fără a-i consulta le îngreunează muncă. Răspunzând criticilor, ministrul finanțelor, Octavian Armașu a precizat azi că regionalizarea trezoreriilor va fi urmată de migrarea spre online a serviciilor.
La sfârșitul anului trecut, 38 de trezorerii teritoriale au fost reorganizate în cinci instituții regionale - două la Chișinău și câte una la Bălți, Comrat și Cahul. În consecință aleșii locali nu-și mai pot rezolva problemele financiare și cele legate de semnarea contractelor de achiziții în raion, ci trebuie să meargă la proxima trezorerie regională. La modul practic asta înseamnă zeci de kilometri de drum în plus, iată de ce lichidarea fostelor trezorerii i-a nemulțumit pe mulți aleși locali.
Ministerul Finanțelor propune însă o soluție temporară. În cadrul unui briefing de presă, ministrul Octavian Armașu a anunțat că, de ieri, autoritățile locale pot depune online declarațiile de plată fără a merge neapărat la trezorerie, urmând ca mai apoi să ridice banii de la cea mai apropiată bancă. Ulterior, adaugă ministrul, după instruiri în teritoriu, va fi posibilă organizarea online a achizițiilor publice:
„Noi îndemnăm toate autoritățile locale să se înregistreze pe platformele de achiziții publice, astfel încât noi să putem merge cu instruirea și cu implementarea sistemului de semnare electronică a contractului. După ce finalizăm această etapă, practic autorităților nu le va mai fi necesar să călătorească la trezorerii, poate doar cu ocazia de a semna dreptul la semnătură, ceea ce se întâmplă destul de rar.”
Procedând astfel, autoritățile au pus carul înaintea boilor, constată mai mulți aleși locali. Primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, se întreabă de ce regionalizarea trezoreriilor nu a fost discutată cu autoritățile locale. Or, în opinia sa, ar fi fost cazul ca angajații din primărie să deprindă cunoștințele necesare mai întâi și doar apoi să se purceadă la schimbări radicale:
„Un neajuns este încă și faptul că în ultimul timp evită să discute cu noi, cu primarii. Eu mă gândesc că mai întâi trebuiau să pună la punct programele, serverele, dacă este necesar, să ne antreneze specialiștii noștri, ca noi să putem transmite online și pe urmă da, se putea de făcut această reformă. Și acum, suntem nevoiți să mergem la Comrat. Eu știu, pentru sate, unde au puține operațiuni, poate că e și rezonabil, adică s-ar putea, dar pentru noi nu merge, în fiecare zi trebuie să trimitem mașina încolo, înapoi.”
Reformarea unor servicii fără un dialog prealabil cu cei vizați poate compromite și unele măsuri eficiente, este de părere Gheorghe Răileanu. Consultantul Juridic al Congresului autorităților locale Viorel Rusu atrage atenția că primarii trebuie să facă față unor noi provocări, în condițiile aceleiași remunerări modeste a angajaților primăriei.
În opinia sa, regionalizarea trezoreriilor, în lipsa unor instrumente de alternativă funcționale, reduce din eficiența autorităților locale:
„La mine personal apare întrebarea: dar dacă apar litigii?! Nu poți soluționa totul online, oricum trebuie să se deplaseze, adică doresc sau nu, dar eu au îndepărtat serviciul respectiv. Serviciul online presupune o infrastructură tehnologică foarte bine pusă la punct. A făcut cineva o evaluare dacă sistemele tehnice, aceleași computere, rețele, schimbul de date, corespund cerințelor ca serviciul să fie stabil și continuu?!”
Mai mulți primari, membri ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, consideră că ei rămân a fi actori pasivi într-un proces de reformă care-i vizează direct. Recent, aleșii locali au criticat intenția autorităților de a lichida Comisia paritară pentru descentralizare, din care făcea parte și CALM-ul. Propunerea executivului este ca de acum încolo competențele acesteia să fie preluate de Consiliului național pentru reforma administrației publice, compus din deputați și reprezentanți ai ministerelor – o inițiativă despre care autoritățile publice locale, la fel, au aflat din presă în loc sa fi fost întrebați dacă sunt de acord.
