Iurie Ciocan, şeful Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului, spune că reforma administrație publice ar putea presupune reducerea cu 20% până la 30% a numărului funcționarilor publici. Într-un interviu cu Europa Liberă, Ciocan a ținut să precizeze că este vorba de estimarea sa, iar decizia finală trebuie să fie una politică. Iurie Ciocan a mai declarat că nu pot fi discutate cifre, fie că este vorba de numărul primăriilor sau al funcționarilor publici, înainte de a se face o reformă teritorial-administrativă.
Europa Liberă: Să începem cu subiectul care deja a stârnit controverse. Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) se declară împotriva reducerii numărului de primării. Există o astfel de intenţie?
Iurie Ciocan: „Asemenea planuri, într-adevăr, există. Dar la momentul de faţă nu avem definitivat un concept aprobat, cel puţin, ca bază.”
Europa Liberă: Dar în planuri cum arată aceasta?
Iurie Ciocan: „Planuri sunt foarte multe. Şi astăzi ar fi contraproductiv să punem, de exemplu, opinia mea personală în discuţie, zicând că „uite, acesta este planul”. La etapa de faţă, noi suntem într-un cadru de discuţii. Inclusiv colegii de la ONG-ul CALM au participat la mai multe evenimente organizate pentru a face schimb de păreri, pentru a prezenta experienţa internaţională, pentru a studia cele mai bune practici. Deci, merge o etapă preparatorie, aşa-numitul SWOT analysis.”
La etapa de faţă, noi suntem într-un cadru de discuţii...
Europa Liberă: Au apărut şi anumite cifre. Cât de relevante sunt? De la aproape 900 la 300 de primării. Există aceste cifre în discuţii?
Iurie Ciocan: „Nu vreau să comentez opiniile unei organizaţii neguvernamentale, chiar dacă este vorba de CALM. Eu nu am această posibilitate să mă bazez pe ceva ce nu există.”
Europa Liberă: Deci, deocamdată despre închiderea primăriilor nu vorbim?
Iurie Ciocan: „Inevitabil, vom ajunge la acest lucru, la momentul în care se va decide lansarea acestei reforme, dar cum şi în ce formă, eu, de exemplu, încă nu am o structură clar văzută. Personal sunt convins că numărul de primării în Republica Moldova – 898 – este exagerat de mare pentru populaţia pe care o avem şi pentru teritoriul pe care îl gestionăm. Legea cu privire la administraţia publică locală stabileşte clar că o primărie trebuie să administreze un număr de populaţie de cel puţin 1.500 de oameni. O simplă analiză ne arată că astăzi
Sunt convins că numărul de primării în R. Moldova – 898 – este exagerat de mare...
avem o treime din primării care chiar scriptic, pornind de la evidenţa populaţiei, nu prezenţa lor fizică, deja sunt sub 1.500. O treime. Cred că ar trebui de luat atitudine. Cum, în ce formă, care ar fi numărul primăriilor care trebuie reduse, astăzi eu nu am un concept pe care aş fi gata să îl prezint public. Dacă, de exemplu, aici aş vrea să vă deschid o paranteză, reforma guvernului, reforma administraţiei publice centrale este o reformă mai mult ori mai puţin bazată pe decizia politică a guvernării, pentru a-şi construi un vehicul cum să îşi implementeze programul de guvernare, reforma administraţiei publice locale este o reformă bazată pe foarte multe calcule, studii de fezabilitate, asigurarea mentenanţei financiare a primăriilor, a noilor structuri formate. Astăzi într-o simplă analiză putem vedea că doar două primării din cele 898 sunt sustenabile, restul subvenţionate din buget.”
Europa Liberă: Acestea care sunt?
Iurie Ciocan: „Bălţiul şi Chişinăul. E simplu.”
Europa Liberă: Vreţi să spuneţi că e mai greu să faci o reformă administrativ-teritorială?
Iurie Ciocan: „Sigur că este mai greu, dar ea e bazată pe foarte multe calcule financiar-economice. Orice model propus trebuie să aibă în spatele său un volum foarte mare de date.”
Europa Liberă: Dar au început aceste calcule? Sau nici despre aceasta nu vorbim încă?
Iurie Ciocan: „Dar de ce nu vorbim? Noi vorbim despre orice. Nu pot să prezint o poziţie oficială. Nu pot să prezint poziţia instituţiei ori a altcuiva. Eu vorbesc în nume propriu.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă au început aceste calcule, ca să îmi dau seama dacă s-a început gândirea acestei reforme.
La prima etapă se discută discret în mediul experţilor pentru a constata situaţia, pentru a înţelege clar ce imagine avem astăzi...
Iurie Ciocan: „Evident, eu şi alţii ca mine, inclusiv colegii de la CALM, discutăm aceste lucruri. La prima etapă se discută discret în mediul experţilor pentru a constata situaţia, pentru a înţelege clar ce imagine avem astăzi, pentru a răspunde la întrebări: de ce am ajuns la situaţia dată, ce am putea face pentru a o îmbunătăţi? Şi mergem pe etape. Deci, orice persoană vizată înţelege simplu următoarele lucruri: reforma administraţiei publice locale este consecinţa reformei teritorial-administrative. În prima etapă se face reforma teritorial-administrativă, teoretic vorbind, se stabileşte o nouă hartă de distribuire teritorial-administrativă cu noi primării, noi localităţi, raioane, judeţe, cum doriţi să le numim, aşa le aplicăm acum. Şi ulterior, în baza acestei noi structuri, care trebuie să fie aprobată prin lege, se organizează alegeri locale, deja alegând puterea politică pentru noua distribuire teritorială. Reforma administraţiei publice se întâmplă în ziua alegerilor, dar reforma teritorial-administrativă este o reformă mare, care trebuie foarte bine pregătită sub aspect de calcule, în primul rând, financiar-economice, infrastructură, accesibilitate, populaţie, capacitate de producţie, de a genera venituri şi multe-multe alte lucruri, inclusiv sfera socială, grădiniţe, şcoli, spitale.”
Europa Liberă: Înţeleg că planurile autorităţilor este să înceapă cu această reformă ministerială.
Iurie Ciocan: „E şi logic acest lucru. În primul rând, dacă vrei să faci o reformă, trebuie să începi de la tine însuţi.”
Europa Liberă: Principala întrebare, pe care o am în raport cu această reformă, va preconiza ea şi micşorarea numărului de funcţionari?
Numărul de funcţionari în R.Moldova este destul de mare...
Iurie Ciocan: „Eu cred că acest lucru este absolut inevitabil. Dacă veţi vedea şi raportul Fondului Monetar Internaţional, şi mai multe rapoarte ale Băncii Mondiale, numărul de funcţionari în Republica Moldova este destul de mare.”
Europa Liberă: Da, dar în forma în care s-a anunţat această reformă, nu am înţeles dacă ea preconizează şi reducerea numărului de cinovnici.
Iurie Ciocan: „Din ceea ce am auzit eu, a fost anunţată doar intenţia politică. Eu, de rând cu alţi colegi de ai mei, am muncit la partea preparatorie a acestei reforme, la partea de calcule financiar-economice, la partea de proiectare a structurii, la partea de studii de fezabilitate, inclusiv la partea de prognozare, de reducere de personal.”
Europa Liberă: Şi aţi comparat structura pe care aţi proiectat-o cu structura actuală?
Iurie Ciocan: „Exact.”
Europa Liberă: Şi ce arată această comparaţie?
Avem scenarii, când se reduc funcţionarii publici din administraţia publică centrală la nivel de 20%, la nivel de 30%....
Iurie Ciocan: „Avem diferite modele, diferite scenarii. Avem scenarii, când se reduc funcţionarii publici din administraţia publică centrală la nivel de 20%, la nivel de 30%. Nu poţi să reduci la infinit, este un număr minim necesar de funcţionari.”
Europa Liberă: Deci, 20-30%, cam în limita aceasta va fi reducerea?
Iurie Ciocan: „Da. Acestea sunt pronosticurile noastre făcute pentru optimizarea structurii în cadrul administraţiei publice centrale.”
Europa Liberă: Deci, din numărul de funcţionari „X”, cât avem acum?
Iurie Ciocan: „Dacă vorbim de ministere şi agenţii guvernamentale, vorbim de 2.400 de persoane aproximativ.”
Europa Liberă: Deci, vreo 30% s-ar putea să fie reduşi?
Decizia aparţine politicienilor....
Iurie Ciocan: „Estimativ. Vă rog să nu luaţi ca ceva decis. Este o decizie politică de asumare a acestei reforme. Eu fac parte din echipa tehnică, echipa preparatorie, care pune pe hârtie viziuni, pune pe hârtie partea de argumentare financiar-economică şi partea juridică. În rest, decizia aparţine politicienilor. Din ce am auzit, s-a pornit această cale, şi-a asumat guvernarea decizia de a implementa această reformă. Acum trebuie să vedem forma în care va continua.”
Europa Liberă: Şi în planurile dumneavoastră, şi în calculele dumneavoastră economiile, care ar urma să se întâmple, cum arată?
Iurie Ciocan: „Pentru anul viitor doar la nivel de salariu ne apropiem de suma de 80 de milioane. Dar nu este scopul de a economisi. Toţi aceşti bani vor fi redistribuiţi pentru majorarea salariilor funcţionarilor rămaşi. Pentru că, dacă vrem un corp de funcţionari publici profesionişti, integri, noi trebuie să le asigurăm şi o motivaţie potrivită.”
Europa Liberă: Deci, avem acum un buget care...
Banii economisiți ar putea fi redistribuiţi pentru majorarea salariilor funcţionarilor rămaşi...
Iurie Ciocan: „…avem un agrement cu Fondul Monetar Internaţional care, într-un fel sau altul, a fixat fondul de salarizare în sectorul bugetar.”
Europa Liberă: La cât?
Iurie Ciocan: „El este în jur de 10 miliarde, dacă aceasta doriţi să ştiţi. Deci, pentru întreg sistemul bugetar. Nu putem majora numărul de funcţionari publici, nu putem majora acest fond de salarizare, dacă dorim să respectăm acest acord, sigur că da. Pe de altă parte, suntem în drept să ne optimizăm structura şi obligatoriu trebuie să facem acest lucru, în aşa mod ca să selectăm un corp de funcţionari profesionişti, integri, bine motivaţi. Şi aceşti oameni să continue activitatea în organele de administraţie publică centrală.”
Europa Liberă: Ceea ce înseamnă mai puţini, dar mai bine plătiţi?
Iurie Ciocan: „Mai puţini, mai profesionişti şi mai bine motivaţi.”
Europa Liberă: Încă o întrebare de precizare: în baza la ce s-a ajuns la respectiva formă? Mă interesează dacă s-au făcut analize că anume atâtea ministere trebuie să rămână, nouă şi nu şapte, de exemplu? Şi vă întreb aceasta pentru că, aţi văzut, în spaţiul public, s-au auzit speculaţii că se face anume pentru a înlătura PL de la guvernare. Pentru că sunt vizate să se închidă anume ministerele care erau conduse până acum de liberali.
Iurie Ciocan: „Fiecare are voie şi dreptul la emoţiile sale. Eu încerc să judec cu mintea la rece şi foarte pragmatic, bazându-mă pe calcule.”
Europa Liberă: Dar cine a stabilit că anume Ministerul Mediului trebuie să se unească cu Ministerul Agriculturii? Sau că ar funcţiona mai bine, dacă s-ar uni?
Scopul a fost de a crea pentru guvern un vehicul capabil să asigure o propulsare dinamică în creşterea economică, în crearea locurilor de muncă, oferind posibilitate guvernului să aibă o maşinărie mobilă, profesionistă...
Iurie Ciocan: „Inclusiv eu am făcut parte din acest grup de experţi. Dar vreau să înţelegeţi că, în spatele acestei decizii este un grup mare de specialişti atât naţionali, cât și au fost atraşi și specialişti, experţi internaţionali, care au făcut asemenea reforme în statele lor. Noi am examinat sub toate aspectele structura existentă, care reflectă situaţia pe care o avem astăzi cu coaliţia de guvernare şi toate guvernele care au fost, de exemplu, după 2009. Scopul pe care l-am avut a fost de a crea pentru guvern un vehicul capabil să asigure o propulsare dinamică în creşterea economică, în dezvoltarea economică, în crearea locurilor de muncă, oferind posibilitate guvernului să aibă o maşinărie mobilă, profesionistă, care ar permite adoptarea deciziilor mai rapid, asumarea responsabilităţii pentru guvernare într-o manieră clară, transparentă. Am văzut acest lucru anume în acest model.”
Europa Liberă: Ce ţară aţi luat ca bază?
Iurie Ciocan: „Pentru ce trebuie să luăm noi o țară, ca să copiem de la cineva un model? Nu este ok. Noi nu am copiat nimic de la nimeni. Noi am studiat experienţa mai multor state, unde am văzut cum funcţionează asemenea modele. De exemplu, s-a zis că este cel mai mic număr capabil să existe ori posibil să existe. Nu este adevărat. Acelaşi exemplu al Elveţiei, unde avem şapte ministere, şapte oameni în guvern, unul dintre care are și funcţia de prim-ministru, asumându-şi şi alte funcţii de guvernare.”
Europa Liberă: Şi de ce nu aţi mers pe modelul acesta?
Credem că pentru noi este suficient un model de nouă ministere astăzi...
Iurie Ciocan: „Deoarece credem că pentru noi este suficient un model de nouă ministere astăzi.”
Europa Liberă: De ce?
Iurie Ciocan: „De ce? Pentru că funcţiile pe care trebuie să le asigure un guvern se înglobează perfect în partea de aceste nouă ministere.”
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre opinia că v-aţi oprit la nouă ministere şi nu v-aţi dus mai jos, pentru că, dacă v-aţi duce mai jos, aceasta ar însemna că mai mult de 50% din guvern ar trebui să fie redus şi aceasta ar presupune că ar trebui reforma să se facă şi cu demisia actualului guvern?
Iurie Ciocan: „De unde deduceţi o asemenea concluzie?”
Europa Liberă: Există o prevedere legală care zice aceasta.
Iurie Ciocan: „Nu există. Sunt nişte declaraţii absolut speculative. Dacă veţi vedea articolul 98 din Constituţie, care prevede remanierile la nivel de guvern, nu este stabilită nicio limită de remaniere – 50%, 40%, 20%. Asemenea limite nu există. Este o declarație absolut speculativă.”
Europa Liberă: Dar nu vi se pare logic că ar trebui reforma să se facă cu demiterea guvernului?
Iurie Ciocan: „Deloc nu mi se pare.”
Europa Liberă: Adică, rămâne acelaşi guvern, pe câţiva miniștri îi dai afară?
Iurie Ciocan: „Logica mea e foarte simplă. Învestirea a fost făcută pe numele primului ministru. Parlamentul a selectat un prim-ministru, aşa cum a făcut-o dintotdeauna, căruia i-a spus: „Stimate domnule candidat la funcţia de prim-ministru, aveţi mână liberă să vă faceţi echipa”. Persoana care conduce guvernul, în timp, poate să înţeleagă că vehiculul pe care îl are la îndemână nu poate să îi asigure suficiente pârghii, capacităţi, resurse de a face realizările pe care conducătorul guvernului vrea să le facă. Responsabilitatea îi revine primului ministru, în comun cu toată echipa guvernamentală. Dar responsabilitatea politică o poartă, în primul rând, primul ministru.”
Europa Liberă: Dar v-aţi gândit că ar trebui să avem garanţii că un prim-ministru, de exemplu, dacă i s-a spus pe linie politică: „Renunţi la ministerele şi miniştrii care vin pe altă linie politică” şi el face o reformă şi, sub pretextul acestei reforme, de exemplu, rămâne la guvernare, dar cu miniştrii pe care îi vrea? Nu v-aţi gândit că ar trebui să existe garanţii împotriva la astfel de situaţii?
Responsabilitatea politică o poartă, în primul rând, primul ministru...
Iurie Ciocan: „Garanţii cui? De ce vă deranjează acest lucru?”
Europa Liberă: Nu mă deranjează. Vă întreb.
Iurie Ciocan: „Nici pe mine nu mă deranjează. Aceasta zic eu: primul ministrul are acoperirea unei majorități parlamentare, fie că e în alianţă, fie că e fără alianţă. În orice situaţie în orice stat al lumii primul ministru, împreună cu echipa guvernamentală, are acoperirea politică a majorităţii parlamentare. În momentul în care prim-ministrul pierde suportul majorităţii parlamentare, se merge pe demisia guvernului.”
Europa Liberă: Deci, ca să punem punct la acest subiect, nu aţi avut sarcina să vă opriţi exact la pragul care v-ar permite să nu fie demis guvernul?
Iurie Ciocan: „Evident că nu.”
Europa Liberă: Să vorbim despre costuri. Am văzut o cifră, 15 milioane ar trebui să coste această reorganizare.
Iurie Ciocan: „E ridicolă această declaraţie. Din simplul motiv că 15 milioane este cifra care anterior s-a vehiculat ca un eventual suport din partea unor programe venite din Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Au venit aceşti bani?
Iurie Ciocan: „Vor veni la timpul potrivit, cred eu, dar nu am competenţa aici să declar.”
Europa Liberă: Dacă nu vin? Că există un semn de întrebare dacă vin finanţările din exterior şi de aceasta vă întreb. Dacă nu vin, reforma oricum merge înainte?
Nu cred că se va opri reforma pe motiv că nu va veni suportul financiar de acolo ori de acolo. Reforma este necesară...
Iurie Ciocan: „Sigur că da. Nu cred că se va opri reforma pe motiv că nu va veni suportul financiar de acolo ori de acolo. Reforma este necesară. De ce este exact acum necesară această reformă? Din punctul meu de vedere, ea a fost necesară de la prima etapă când Republica Moldova şi-a declarat independenţa. Pentru că, dacă veţi analiza şi structura administraţiei publice locale, şi structura administraţiei publice centrale, este o oglindă exactă a sistemului administrativ existent în perioada sovietică. El trebuie odată şi odată reformat. Ceea ce s-a atentat anterior, a fost doar pipăitul mării cu degetul. Deci, necesită o reformă serioasă sistemul de administrare publică per total, pornind de la nivelul central, coborând prin descentralizare, descentralizare financiară, descentralizare la domeniul administrativ teritorial, în servicii, în prezenţa autorităţilor publice la nivel local şi să finalizăm cu reforma teritorial-administrativă şi reforma administraţiei publice locale.”
Europa Liberă: Dar dacă nu va exista suficientă voinţă politică ca să se întâmple exact aşa cum vă imaginaţi dumneavoastră, ce faceţi? Plecaţi? Sau dumneavoastră rămâneţi la ideea că asiguraţi numai partea tehnică?
Structura administraţiei publice locale şi structura administraţiei publice centrale este o oglindă exactă a sistemului administrativ existent în perioada sovietică. El trebuie odată şi odată reformat...
Iurie Ciocan: „Eu voi contribui la maximum cu tot ce pot eu şi echipa din care fac parte. Voi contribui la maximum pentru ca această reformă să aibă loc. Noi credem că ea este absolut necesară. Din câte văd, înţeleg, există voinţă politică de a face acest lucru. Oricum, guvernarea actuală, guvernările viitoare, eu vă asigur, să ţineţi minte acest lucru, se vor ciocni de necesitatea acestei reforme.”
Europa Liberă: Să revenim la costuri. Deci, 15 milioane? Era vorba doar de o etapă?
Iurie Ciocan: „Nu a fost fixată această cifră. S-a vehiculat un potenţial suport, în cazul dacă ceva.”
Europa Liberă: Care e costul reformei?
Iurie Ciocan: „Astăzi această restructurare internă generează costuri la câteva capitole. Capitolul unu: plăţile compensatorii pentru funcţionarii publici care îşi vor pierde jobul. Şi aici aceşti bani sunt prevăzuţi în bugetul instituţiilor care au angajaţi astăzi aceşti funcţionari. Cum s-au prevăzut? S-a planificat bugetul salarial pentru tot anul. Dar dacă funcţionarul public va lucra doar jumătate de an, jumătate de an nu munceşte, respectiv, are rezerva de salariu, aceste plăţi compensatorii vor fi utilizate din acel buget.”
Europa Liberă: Deci, dacă o facem în iunie sau îi disponibilizăm în iunie, îi plătim până la sfârșitul anului?
Iurie Ciocan: „Avem fondul de salarizare până la sfârşitul anului, din care acoperim costurile.”
Europa Liberă: Nu e nevoie de cheltuieli suplimentare. Mai departe?
Care vor fi corturile până la ultimul bănuţ eu nu sunt gata astăzi să vă spun...
Iurie Ciocan: „Unu la mână. Doi la mână, vor apărea costuri de realocare, de exemplu, a ministerelor care sunt comasate, ar fi eficient din punct de vedere administrativ să fie amplasate într-o singură locaţie. Aici pot apărea anumite costuri. Care vor fi ele până la ultimul bănuţ eu nu sunt gata astăzi să vă spun. În rest, alte costuri care ar afecta, într-un fel ori altul, bugetul de stat noi nu am identificat. Economiile pentru anul viitor deja vor fi economiile care se vor reflecta în majorările de salarii pentru funcţionarii publici rămaşi.”
Europa Liberă: Ultima întrebare legată de termene. L-am auzit pe domnul Andrian Candu zicând că în iunie ar trebui să înceapă, în noiembrie ar trebui deja să fie efectuată restructurarea. Iar în noul an bugetar ar trebui să se intre cu o nouă structură ministerială.
Iurie Ciocan: „Aceasta am auzit-o şi de la domnul prim-ministru, care a zis că îşi doreşte ca bugetul pentru 2018 să fie format în baza noii structuri guvernamentale. Deci, ceea ce am auzit de la domnul prim-ministru într-un discurs public, dânsul a spus că are ambiţia şi dorinţa de a forma noul buget pentru 2018 în baza noii structuri guvernamentale.”