Regiunea transnistreană între creșterea pensiilor și scumpirea pâinii

Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei.

Perspectivele reglementării transnistrene au fost discutate la Chişinău în cadrul Forumul anual de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova. În regiunea transnistreană începând de anul viitor pe de o parte cresc pensiile și salariile cu 7 la sută, iar pe de altă parte pâinea se scumpește cu 15 la sută. Și cu ce merg participanții la formatul 5+2 la reuniunea anuală a OSCE care în acest an se organizează la Milano de președinția italiană a organizației.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.​

***

Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini, a avut vineri o convorbire telefonică cu șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, în cadrul căreia s-a discutat inclusiv despre perspectivele organizării unei noi întâlniri în formatul 5+2 până la sfârșitul acestui an. Presa de la Tiraspol scrie că Frattini și Ignatiev au discutat și cele două chestiuni rămase nesoluționate din pachetul de înțelegeri dintre Chişinău și Tiraspol convenit la sfârșitul anului trecut – problema restabilirii legăturilor telefonice și cea a dosarelor penale intentate de Chişinău unor funcționari din regiunea transnistreană pe care Tiraspolul le consideră motivate politic. Guvernul de la Chişinău nu a anunțat nicio convorbire pe care să o fi avut cu Franco Frattini la subiectul organizării unei noi reuniuni în formatul 5+2 în acest an. În același timp, agenția rusă de știri Tass anunță că la începutul săptămânii viitoare Frattini va avea o întâlnire în Italia cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în cadrul căreia se va discuta și problema transnistreană. La numirea sa în funcție la începutul acestui an, Franco Frattini a declarat că „mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov”, subliniind că acesta este „un bun prieten de-al său”.

Compania regională de telecomunicații Interdnestrcom de la Tiraspol ar putea să fie înregistrată sub jurisdicția Republicii Moldova și create astfel condiții pentru reluarea legăturii telefonice între ambele maluri ale Nistrului. Guvernul de la Chişinău a dat aviz pozitiv la o inițiativa legislativă privind modificarea în acest sens a Legii comunicațiilor electronice, transmite IPN. „Prin această decizie se creează condiții pentru avansarea negocierilor privind înregistrarea sub jurisdicția Republicii Moldova a operatorului regional de telecomunicații Interdnestrcom și interconectarea telefonică între ambele maluri”, a declarat ministrul Economiei, Chiril Gaburici. Acesta a mai spus că Guvernul va oferi compensații operatorilor Orange și Moldcell pentru retrocedarea, în limitele teritoriale, a frecvențelor din banda 800 de megaherți, iar autoritatea de reglementare va înregistra în baza legislației moldovenești operatorul de la Tiraspol. Legătura telefonică dintre cele două maluri ale Nistrului a fost întreruptă în anul 2003.

În regiunea transnistreană s-a anunțat scumpirea pâinii cu 15 la sută, practic simultan cu anunțul privind creșterea salariilor și pensiilor cu 7 la sută. Pâinea așa-numită socială se va scumpi de la 1 decembrie cu 15 la sută. Administrația de la Tiraspol explică majorarea prin faptul că a crescut prețul grâului, dar și prin deprecierea rublei transnistrene. Producătorii au insistat ca prețurile să crească aproape în jumătate, cu 45 la sută, dar executivul regiunii a limitat această scumpire la 15 la sută. Așa-numita pâine socială constituie de fapt 70 la sută din toată producția de panificație fabricată în stânga Nistrului. Anunțul vine la o săptămână după ce s-a anunțat majorarea pensiilor și salariilor, anul viitor, cu 7 la sută, aceasta fiind prima majorare din ultimii patru ani, răstimp în care moneda locală s-a depreciat cu peste 30 la sută.

Bugetul deficitar al regiunii transnistrene va cheltui 87 de mii de ruble pentru tipărirea manualelor de clasa a 11-a de istorie a Transnistriei, materie introdusă în școli din acest an.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă

Într-un discurs de jumătate de oră ținut miercuri în Duma de stat, camera inferioară a Parlamentului rus, președintele moldovean Igor Dodon a declarat că „împreună cu Transnistria noi suntem mai puternici și invers” și și-a exprimat speranța că în timpul apropiat „se va ajunge la decizia istorică de reîntregire a țării”.

Dodon a condamnat miercuri, în Duma de Stat, apelurile unor politicieni pro-occidentali de la Chişinău de retragere a trupelor ruse din stânga Nistrului, afirmând că retragerea acestora ar putea destabiliza situația din regiune. „Cetăţenii moldoveni ştiu sigur că pacea în Transnistria a fost restabilită datorită actualei misiuni de menţinere a păcii", a subliniat Igor Dodon. În iunie, Guvernul de la Chişinău a cerut, printr-o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală ONU, retragerea trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană.

Parlamentarii de la Kiev au aprobat cu marea majoritate de voturi includerea în Constituție a orientării pro-occidentale a Ucrainei. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus că schimbarea Constituției țării sale pentru a include imperativul integrării în NATO și UE trimite un „semnal” puternic Rusiei că cele două țări se despart „complet și irevocabil”.

Adresându-se Parlamentului de la Kiev joi, Poroșenko a spus că Rusia, ca „țară agresoare”, nu va avea drept de veto asupra eventualei aderări a Ucrainei la cele două organizații occidentale.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, ratingul președintelui rus Vladimir Putin a scăzut sub 60%. Potrivit ultimului sondaj al centrului independent „Levada”, 56% din rușii care declară că ar vota, ar vota pentru președintele Putin la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc în 2024. Cu 10% mai puțini decât cu un an în urmă. Două treimi din ruși cred acum că Putin este responsabil de problemele țării în acest moment. Anul acesta, președintele a aprobat o măsură extrem de nepopulară de ridicare treptată a vârstei de pensionare.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

În regiunea transnistreană a fost adoptată în lectură finală legea cu privire la stimularea activității de antreprenoriat în regiunile subdezvoltate. Scopul principal a acestei inițiative este îmbunătățirea infrastructurii în regiunile unde se simte o insuficiență de magazine alimentare și farmacii.

Preferințele acordate sub forma unor facilități fiscale și costuri diminuate pentru închirierea spațiilor comerciale ar trebui, în opinia autorului inițiativei legislative, să contribuie la creșterea atractivității acestor teritorii pentru agenții economici. Autor al legii este liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, proiectul de document fiind depus încă în perioada în care acesta era deputat. Noua lege permite reducerea cu 70 la sută a plății pentru patentă în cazul întreprinzătorilor individuali și cu 50 la sută – a impozitului pe venit pentru persoanele juridice. Susținerea teritoriilor subdezvoltate din stânga Nistrului va începe din 1 iulie 2019.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, l-a rugat pe deputatul Sovietului suprem Oleg Vasilati să spună în ce constă inițiativa.

Oleg Vasilati: „Nu este nimic ieșit din comun. Se propun facilități fiscale pentru întreprinzătorii care vor lucra în localitățile care vor fi recunoscute ca fiind depresive. Dreptul de a acorda aceste facilități este oferit Sovietului deputaților locali. În asta constă inițiativa legislativă.”

Europa Liberă: Credeți că această inițiativă va fi una eficientă?

Oleg Vasilati: „Pârghiile fiscale în Transnistria demult nu mai lucrează, deja de vreo 15 ani. Dacă măcar cineva va folosi aceste facilități, unul-doi-trei oameni, câți o fi, oricum va fi un pas înainte, chiar dacă unul nu foarte mare. Este și o încercare de a demonstra că puterea este dispusă să lucreze în această direcție.

De fapt, nu este aceasta unica pârghie. În principiu, teoretic, avem posibilitatea de a atrage credite preferențiale pentru cei care lucrează în domeniul agricol, în businessul mic.

Adică nu putem spune că este singura inițiativă care permite să fie mișcată din punctul mort situația economică din astfel de regiuni. Acesta este doar unul dintre instrumentele acestei politici. Mai există și creditarea gospodăriilor casnice, oamenii stau la rând după aceste credite care sunt până la 10 mii de ruble, există și alte facilități fiscale. Adică instrumente sunt destul de multe.

Altceva este că orice activitate economică urmează cererea. Dacă regiunea este una depresivă, înseamnă că acolo nu este cerere. Stimularea ofertei în regiunile în care nu există cerere este un lucru foarte greu de făcut. Iată de ce acum la nivelul Sovietului suprem există înțelegerea că noi nu trebuie să ne ocupăm de crearea condițiilor, ci trebuie să punem în aplicare o politică îndreptată către formarea cererii în astfel de localități. Există înțelegerea cu privire la direcția în care trebuie să ne mișcăm, dar nu se înțelege prin ce instrumente trebuie să se facă asta. Adică ar trebui să existe proiecte complexe pentru dezvoltarea domeniilor și producțiilor care pot fi accesibile inclusiv la nivelul gospodăriilor casnice, la nivelul unei mici afaceri. Trebuie să se dezvolte un sistem de cooperative. Adică de comercializare trebuie să se ocupe statul, iar producția să se facă la nivelul gospodăriilor casnice, la nivelul unei mici afaceri.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb despre majorarea anul viitor a pensiilor și salariilor cu 7 la sută pe fundalul scumpirii pâinii sociale cu 15 la sută începând din luna decembrie. Aceste două vești au fost primite de oameni fără optimism, aceștia fiind îngrijorați că la începutul anului vor crește și serviciile de întreținere.

​Oleg Vasilati: „În ceea ce privește tarifele pentru anul viitor pentru populație niciun fel de schimbări nu se prevăd. În al doilea rând, în ceea ce privește creșterea salariilor și pensiilor, dacă vă amintiți în luna septembrie la televizor se spunea că în general nu va fi nimic. După ce proiectul de buget a venit în Sovietul suprem, situația s-a schimbat. Va fi totuși o creștere. Dar acesta va fi totuși una diferențiată.

Peste tot se vorbește acum despre cifra de 7 la sută, dar cred că este o cifră mult exagerată. Ideea este că există diferențe serioase la nivelul salariilor în sistemul bugetar. Există bugetari care au venituri ce depășesc chiar și 10 mii de ruble. Iată de ce va exista o creștere, dar creșterea va fi una diferențiată – aceasta va fi făcută în primul rând pentru oamenii care au salarii mici.”

Europa Liberă: Deputatul Sovietului suprem de la Tiraspol, Oleg Vasilatii, răspunzând întrebărilor corespondentului Europei Libere în regiunea transnistreană.

***

În regiunea transnistreană s-a anunțat majorarea pensiilor și salariilor, anul viitor, cu 7 la sută, aceasta fiind prima majorare din ultimii patru ani, răstimp în care moneda locală s-a depreciat cu peste 30 la sută. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a declarat că acest lucru a fost posibil, citez, datorită creșterii economiei din stânga Nistrului.

Anunțul a fost făcut acum două săptămâni, când Sovietul suprem, legislativul local, a examinat bugetul regiunii în prima lectură. Săptămâna trecută a venit o nouă veste – pâinea așa-numită socială, care era cumpărată de persoanele cele mai defavorizate, se va scumpi de la 1 decembrie cu 15 la sută. Administrația de la Tiraspol explică majorarea prin faptul că a crescut prețul grâului, dar și prin deprecierea rublei transnistrene. Producătorii au insistat ca prețurile să crească aproape în jumătate, cu 45 la sută, dar executivul a limitat această scumpire la 15 la sută.

În regiunea transnistreană se produc trei tipuri de pâine socială. Cel mai popular sortiment, franzela, se va scumpi de la 2 ruble 85 de kopeici la 3 ruble 30 de kopeici. Așa numita pâine socială constituie de fapt 70 la sută din toată producția de panificație fabricată în stânga Nistrului.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană i-au întrebat pe trecători în ce măsură îi va ajuta majorarea promisă de 7 la sută, dacă aceasta va acoperi creșterile anunțate de prețuri și se va simți în bugetul familiei.

- Desigur că este puțin. Având în vedere prețurile actuale, este puțin. Mai ales că se vor scumpi și serviciile de întreținere, și alte scumpiri vor fi, sigur. Sunt pensionară, dar lucrez.

- Este puțin, mai ales că eu am pensia mică, de 1230 de ruble. Îmi ajung bani doar pentru alimente și produse de igienă. Măcar 1500 de-ar fi, deja ar fi mai bine. Prețurile vor crește mai mult decât va fi majorarea la pensii și salarii, nu prea avem cum să ne descurcăm.

- Este putină această majorare. Dar ce să facem? Nu depinde de noi. Trebuie să mergem la guvern să cerem, să ieșim la mitinguri. Am avut un lider, dar acesta a fost deja închis și acum oamenii deja se tem să iasă.

- Este un ajutor aproximativ. Pentru că prețurile vor crește mai mult.

- Eu zic să lase așa cum este acum – să nu dea nimic în plus, dar nici să nu majoreze prețurile.

- Ei majorează cu 7 la sută, dar de unde bani? Tot de la oameni vor lua – vor lua de la unii și vor da la alții. Ei fură, iar noi nu avem ce face…

- Eu am auzit că de anul viitor și transportul nu va mai fi gratuit. Eu circul de două ori pe zi – deja e un minus. Așa că aceste majorări nu se vor simți deloc. Măcar vreo 500 de ruble ar trebui adăugate ca să se simtă. Pentru că prețurile au crescut de când a venit noua putere cam cu 30-40 la sută – asta după percepția mea, așa cum simt eu pe buzunarul meu. Așa că această majorare de 7 la sută nu o va simți nimeni.

***

Europa Liberă: Perspectivele reglementării transnistrene au fost discutate săptămâna trecută la Chişinău, în cadrul celei de a șasea ediții a Forumului de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova, organizat de Fundația Friedrich Ebert și Asociația pentru Politică Externă.

Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a declarat în cadrul forumului că în ultimul an s-au făcut multe pentru rezolvarea problemelor din reglementarea transnistreană prin pași mici, progresele fiind cele mai spectaculoase din ultimii 10-15 ani.

​Claus Neukirch: „Noi am văzut un exemplu de determinare din ambele părți, care au adus rezultate concrete – au fost semnate șase înțelegeri, dintre care cinci sunt deja implementate și una este pe cale să fie implementată.

Noi vorbim despre deschiderea podului de la Gura Bîcului, despre faptul că fermierii din Doroțcaia au din nou acces la terenul lor de dincolo de drum în regiunea transnistreană. Noi avem acum o situație a școlilor care este mult mai stabilă decât înainte – toate școlile au un contract de arendă și plătesc aceleași tarife la apă, gaz și electricitate ca și școlile din Transnistria. Noi vedem că acum este un mecanism stabilit care permite elevilor și profesorilor să treacă prin punctele de pe linia de divizare doar prin prezentarea carnetului de elev sau de profesor. Acesta este un progres foarte mare.

În ceea ce privește plăcuțele de înmatriculare, cred că și acesta este la fel un succes, ambele părți au aici de câștigat. Sunt deja peste 900 de plăcute neutre eliberate, care permit șoferilor din Transnistria să circule în Europa – acest lucru asigură libertatea lor de circulație, iar documentele de circulație sunt cu sigla MD.

Am reușit și cu semnarea și aplicarea în practică a înțelegerii privind apostilarea diplomelor din Transnistria care permite studenților transnistreni să facă studii peste hotare, nu doar în Rusia, dar și în țările europene. Și toate aceste lucruri sunt spre binele oamenilor.

Succesele din acest an au fost semnificative pentru oamenii de pe ambele maluri, care au simțit, eu cred, o schimbare adevărată. În al doilea rând. Noi vedem că există o încredere în mare măsură construită care permite ambelor părți să lucreze mai departe. Ambele părți au demonstrat că sunt în stare să ajungă la rezultate concrete, ele au demonstrat că ei sunt capabili, că au voință și au o conducere care poate să rezolve probleme care nu au fost rezolvate de mai mult de 20 de ani. Și asta e o bază foarte importantă.”

Claus Neukirch a mai spus că în prezent Guvernul de la Chişinău lucrează la problema restabilirii telecomunicațiilor, iar dacă se va reuși, atunci va fi un succes pentru oameni, pentru că aceștia vor putea vorbi la telefon la un tarif local, nu internațional, iar operatorii din Transnistria vor lucra în baza legislației Republicii Moldova.

Șeful Misiunii OSCE a subliniat că obiectivul este ca aceste evoluții să reprezinte elemente ale soluției finale pentru reglementarea conflictului transnistrean.

„Republica Moldova este stat suveran, independent, integru teritorial, iar Transnistria primește un statut special, Transnistria face parte din Republica Moldova – acesta este scopul pe care ni-l propunem”, a subliniat șeful Misiunii OSCE.

Claus Neukirch a mai spus că în acest an contactele dintre Chişinău și Tiraspol au fost mai intense ca niciodată. Potrivit lui, au avut loc peste 60 de ședințe a grupurilor de lucru sectoriale și 10 întâlniri la nivelul negociatorilor-șefi. Toate aceste întâlniri au făcut posibile realizarea înțelegerilor semnate la începutul anului.

Claus Neukirch: „Prin faptul că ambele părți s-au mișcat de la semnarea acordurilor la aplicarea lor în practică s-a întărit și încrederea între părți. Și aceste aspecte sunt foarte importante, poate fi un exemplu cum se poate merge de la pași mici la pași mai mari, mai importanți, de a discuta statutul politic, statutul special al Transnistriei în viitor. Dar încă nu suntem la acest moment. Încă nu suntem în momentul în care ambele părți să fie pregătite pentru astfel de discuții. Dar sperăm să ajungem acolo. Și atunci, anul viitor, după alegerile parlamentare din Republica Moldova, trebuie să vedem unde stăm și în ce direcție putem să mergem mai departe.”

***

Europa Liberă: Tot în cadrul Forumului de dezbateri, fostul negociator transnistrean Vladimir Iastrebciak a făcut apel către partenerii internaționali să fie mai temperați în optimismul legat de succesele și perspectivele procesului de reglementare, sugerând că la Tiraspol acordurile convenite și realizate pe parcursul acestui an nu sunt văzute neapărat din perspectiva integrității teritoriale a Republicii Moldova, ci, din contra, ca pași către o mai mare independență a regiunii transnistrene.

Vladimir Iastrebciak: „Vreau să vă îndemn să nu fiți exagerat de optimiști – lucru valabil pentru reglementarea oricărui conflict, inclusiv al celui transnistrean. A fost ușor de a se ajunge la acorduri, dar este greu ca ele să fie implementate, dovadă fiind problemele care au apărut în domeniul telecomunicațiilor.

În al doilea rând, nu aș fi atât de optimist că aceste acorduri sunt pași către ajungerea la reglementare, în sensul asigurării integrității teritoriale a Republicii Moldova. Da, acești pași pot duce la o reglementare definitivă. Dar asta nu însemnă că astfel ca fi asigurată și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Mulți oameni din Transnistria ar vorbi despre niște linii roșii – nu este doar privilegiul Republicii Moldova să vorbească despre așa ceva. În plus, sunt convins că mulți oameni în Transnistria privesc aceste acorduri printr-o prismă care nu interpretează acești pași ca fiind în direcția integrității teritoriale a Republicii Moldova. Totodată, dacă ar fi să ne concentrăm doar pe aceste acorduri și dacă atenția populației va fi concentrată doar acolo, nu cred că asta ne va apropia de soluția finală – trebuie să se țină cont și de opinia publică din Transnistria.”

***

Europa Liberă: Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a atenționat asupra faptului că federalizarea nu este soluția potrivită pentru reglementarea conflictului transnistrean, iar pentru identificarea unei formule viabile trebuie ca puterea să atragă în elaborarea ei societatea civilă și experții care se ocupă de problematica transnistreană. În plus, negocierile trebuie să fie unele transparente. În legătură cu acordurile din pachetul Berlin plus, Iulian Groza a spus că sunt mai multe progrese, dar că se observă totuși că percepția generală legată de negocierile în formatul 5+2 este că se bate pasul pe loc, se pune accent pe proces și nu pe finalitate. Expertul spune că e foarte bine că nu avem un conflict dezghețat, ci un status-quo cu anumite accente pozitive, însă fără o viziune pe termen lung, în primul rând la Chişinău, viziune care ar integra opinia tuturor actorilor politici, a societății civile și a mediului de afaceri, va fi greu de vorbit despre un proces durabil.

​Iulian Groza: „Este important că UE și SUA au devenit actori mai activ implicați în procesul de reglementare. Asta este important pentru a contrabalansa interesele Federaţiei Ruse în acest proces, interese care sunt la suprafață. Federaţia Rusă este interesată în a-și extinde influența în regiune, asupra Republica Moldova și vizează conflictul transnistrean ca instrument de a slăbi instituțional Republica Moldova, pentru ca aceasta să nu se poată angaja într-un proces durabil de transformare, de modernizare.

Și este important că UE ca actor de bună credință implicat în proces, chiar dacă nu are statut deplin, ci doar unul de observator, a făcut mult mai mult decât alți actori implicați în acest proces. Mă refer în primul rând la Acordul de Asociere. Aici a fost o înțelegere cu Guvernul de la Chişinău pentru a crea oportunități în politica de consolidare a încrederii, pentru ca agenții economici din regiunea transnistreană să poată beneficia de oportunitățile acestui acord. Mă refer în special la dimensiunea Zonei de liber schimb cu UE. Rezultatele sunt vizibile și sunt la suprafață, atunci când vine vorba de valorificarea acestui acord în regiunea transnistreană.

Balanța comercială a regiunii arată că peste 50 la sută din exporturi merg spre Uniunea Europeană, 30 la sută din comerț este efectuat cu malul drept al Nistrului. Deci, agenții economici, interesele economice ale regiunii transnistrene sunt puternic ancorate în spațiul european.

Mai mult decât atât – dacă ne uităm la balanța comercială și la importurile care vin în regiunea transnistreană, vedem că importurile din Federaţia Rusă prevalează. Și de fapt se vede un interes ascuns al investitorilor din Federaţia Rusă care au înțeles că Acordul de Asociere este de fapt o platformă care oferă oportunități pentru Republica Moldova, pentru agenții economici din regiunea transnistreană, și în general deschide oportunități pentru Federaţia Rusă. Asta, chiar dacă la nivel oficial Federaţia Rusă a fost întotdeauna foarte critică față de acordul cu UE.

Alt aspect pozitiv pe care l-au convenit Uniunea Europeană și Chişinăul este deschiderea UE către cetățenii care locuiesc în regiunea transnistreană – sunt peste 250 mii cetățeni care posedă pașapoarte biometrice și care călătoresc în spațiul european liber.

Este un alt pas important pentru a consolida încrederea între cele două maluri, dar în același timp pentru a crea oportunități pentru tineri, pentru oameni de afaceri din regiune și a contribui la un proces durabil de soluționare.”

Iulian Groza a mai subliniat și faptul că Ucraina a devenit în ultimi ani un actor și mai important în procesul de negocieri, deși până la anexarea Crimeii participarea ei era mai puțin vizibilă. Acum cooperarea dintre Chişinău și Kiev creează multe oportunități economice și de circulație a cetățenilor și bunurilor, iar punctele de trecere cu control comun oferă mai multă transparență, susține expertul.

Iulian Groza recunoaște că deși soluțiile durabile pentru reglementarea transnistreană țin și de factorii externi, geopolitici, totuși este important și factorul intern.

Iulian Groza: „Una din motivațiile acestui conflict este faptul că de pe urma lui, de pe urma acestei situații de status-quo grupuri de interese economice și politice din regiunea transnistreană, din Ucraina, din Federaţia Rusă, din Republica Moldova beneficiază prin diferite scheme obscure economice, prin contrabandă. Și asta perpetuează menținerea unui status-quo pozitiv în procesul de reglementare. Și atunci, dacă dorim o soluționare durabilă a conflictului transnistrean fără a avea în vedere acești factori și fără a întreprinde anumite acțiuni în primul rând la Chişinău pentru a limita influența acestor factori, pentru a-i preveni și a-i combate, este foarte greu să vorbim despre o soluționare durabilă a conflictului transnistrean în perspectivă de lungă durată.

Da, dacă spunem că este un succes faptul că nu avem lupte, nu avem confruntări militare, nu există baze pentru un război și avem o perpetuare a procesului de negocieri, atunci putem să afirmăm că există anumite evoluții pozitive pe care trebuie să le luăm în considerație. Dar dacă subestimăm componenta drepturilor omului și cea de securitate, probabil să nu vom fi martori, în perspectiva anilor următori, la o soluționare durabilă a acestui conflict.”

Iulian Groza mai subliniază și faptul că federalizarea nu este o soluție bună pentru Republica Moldova, aceasta creează riscuri foarte mari pentru că subminează obiectivul menținerii de către Republica Moldova a statutului de țară integră, suverană și independentă. Specificul Republicii Moldova este că federalizarea ar duce la fragmentarea politică, economică, etnică a Republicii Moldova. Iar societatea civilă trebuie să fie „câinele de pază” a procesului de reglementare și să ceară transparență, a mai declarat Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, în cadrul Forumului de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: În zilele de 6 și 7 decembrie la Milano, sub președinția Italiei la OSCE, va avea loc o reuniune ministerială privind reglementarea diferendului transnistrean. Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul membru în delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu.

Europa Liberă: De mai muți ani, miniștrii de Externe ai OSCE încurajează avansarea negocierilor în formatul „5+2”, țările participante ale OSCE au reiterat și mai continuă să vorbească despre nevoia de a obține o soluționare pașnică, durabilă a conflictului transnistrean și un statut special pentru regiunea transnistreană, care ar garanta pe deplin drepturile populației. Cu ce propuneri vor merge de această dată la Milano actorii participanți la acest proces de negocieri, dle Leahu, mai cu seamă că în acest an s-a vorbit mult și contradictoriu despre procesul de implementare a angajamentelor stabilite în așa-numitul „pachet Berlin plus”, ce reglementează situația dintre cele două părți – Chișinău și Tiraspol?

​Ion Leahu: „Formal au cu ce merge. Sunt mai multe acorduri semnate, este ceva ce s-ar putea numi realizări ale acestor acorduri, sunt direcții pe care se lucrează, cel puțin lasă impresia că se lucrează. Partea transnistreană în fond continuă cu inițiativele și ele nu sunt respinse de partea moldovenească, adică situația este...”

Europa Liberă: Care inițiative?

Ion Leahu: „Mai multe. Ei doar insistă asupra faptului ca totuși să fie dusă până la capăt problema cu dosarele penale intentate unor reprezentanți ai regimului, ei insistă ca să fie dusă până la capăt problema cu telefonia, fie cea mobilă, fie cea fixă; ei aspiră la aceea că va fi pusă pe ordinea de zi problema relațiilor interbancare Chișinău – Tiraspol, adică ei permanent inițiază discuții la noi subiecte și asta foarte mult le place celor din Occident. În situația respectivă și OSCE-ul, și mediatorii, și observatorii în procesul de negocieri sunt mulțumiți, sunt mulțumiți de faptul că procesul n-a stagnat, nu s-a oprit și deci acesta este fondalul pozitiv cu speranța că și alte probleme vor fi soluționate, dar principalul e că conflictul nu va derapa de la actuala stare spre una fierbinte.”

Europa Liberă: De ce n-au reușit actorii să se întrunească și în formatul „5+2”?

Ion Leahu: „Vă spun sincer, nu cunosc, însă mie îmi pare că problema totuși este din nou la Chișinău. Chișinăul n-a acceptat să fie semnate careva noi angajamente. În situația în care Chișinăul nu și-a asumat noi angajamente, n-a demonstrat disponibilitatea de a pune punct pe celea care sunt pe rol, cum am spus, cu dosarele penale, cu telefonia, italienii au considerat inutil a convoca ședința pentru a finisa mai rău decât este, dar în situația în care nu se semnau careva angajamente concrete, situația devenea mai rea decât este. Deci, pe moment sunt probleme asupra cărora se lucrează și cu această povară transmitem președinția altui stat.”

Europa Liberă: La începutul anului, când președinția în exercițiu a OSCE a fost preluată de către Italia, Franco Frattini s-a arătat destul de optimist. De ce s-au spulberat așteptările lui Franco Frattini?

​Ion Leahu: „Domnia sa a intrat pe un val pozitiv, pe un val optimist. Când a văzut că sunt semnate protocoalele de la Berlin, de la Viena, când aici forfotesc întâlnirile, vin reprezentanți ai statelor participante etc., etc., el gândea că așa o să meargă și mai departe, însă multe lucruri s-au stopat, că ele erau sortite ca să se stopeze. Spre exemplu, situația cu podul de la Gura Bâcului. Da, până la 10 tone circulă camioanele, însă dacă e vorba de a utiliza deplin capacitățile acestui pod, el necesită reparație. Aici nu se prea înțeleg, dar principalul – delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control manifestă o fermitate foarte și foarte salutabilă. Ei spun categoric: ori nu puneți acest terminal, ori n-o să circule transportul și gata.”

Europa Liberă: Iar Tiraspolul a insistat ca să existe acest punct de control?

Ion Leahu: „Tiraspolul insistă, da, să existe acest punct de control. Sigur că ei desfășoară acolo structuri, construiesc încăperi. Ei vor să aibă acolo un terminal complet amenajat, așa cum e la Bender sau cum e la Coșnița, dar Chișinăul nu acceptă și, văzând lucrurile acestea, europenii am mai apăsat pe frână.”

Europa Liberă: Atunci când a preluat președinția la OSCE, Franco Frattini s-a arătat încântat. Și acum credeți că această președinție a suferit un eșec, ținând cont inclusiv de faptul că Franco Frattini are o relație bună cu Vladimir Putin și că Rusia are un cuvânt greu de spus în procesul de soluționare a problemei transnistrene?

Ion Leahu: „Nu, în niciun caz. Eu am spus din start că încă totul este înainte, încă se poate de spus că vreo două președinții au să lucreze pe baza acestor acorduri. Frattini poate să iasă cu capul sus din președinția în OSCE, că totul a fost pozitiv.”

Europa Liberă: Iar actualul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, va dori și el să obțină anumite succese?

Ion Leahu: „El e într-o situație mult mai complicată. El e nemijlocit pe teren, el este responsabil de implementarea acestor acorduri și de fiecare dată când ceva o să se întâmple oricât de neînsemnat, el are să fie primul care are să fie nevoit să reacționeze.”

Europa Liberă: Dar pe dimensiunea politică Claus Neukirch are șanse să urnească carul din loc?

Ion Leahu: „Eu nu cred că o să aibă el norocul acesta ca în perioada cât o să fie el șef de misiune să ajungă la aceea ca Moscova să pornească tratativele pe dimensiunea politică. Mai mult ca atât, noi suntem probabil că într-o situație care nici nu prevede asemenea negocieri. În caz că Moscova se decide, iaca, dacă, de exemplu, la parlamentarele din 2019 câștigă Dodon, câștigă puternic, masiv și Moscova hotărăște...”

Europa Liberă: N-are cum să câștige Igor Dodon...

Ion Leahu: „Admitem pe-o secundă...”

Europa Liberă: Partidul Socialiștilor, Igor Dodon e șeful statului.

Ion Leahu: „Da, da, eu formulez, dar Partidul Socialiștilor cu aliații săi. Atunci, Moscova, fără niciun fel de negocieri, dă indicații și planul „Kozak-2”, „Kozak-3” este implementat.”

Europa Liberă: Adică?

Ion Leahu: „Federalizarea Republicii Moldova... Formal, formal, renunțarea la...”

Europa Liberă: Igor Dodon zicea că va fi nevoie de un referendum pe ambele maluri ale Nistrului, să se pronunțe cetățenii și, în funcție de voința populației, se va decide cum se rezolvă politic problema.

Ion Leahu: „Da, în retorica dlui Dodon apar noțiuni de așa natură, însă asta nu înseamnă că asta e decizia finală.”

Europa Liberă: Dvs. admiteți că Rusia ar putea să zică Republicii Moldova: „Luați Transnistria și decideți soarta împreună?”

Ion Leahu: „Eu am spus doar că va fi realizat un plan „Kozak-2”, „Kozak-3”, dar „Kozak-2” și „Kozak-3” poate să se deosebească cardinal de „Kozak-1” în direcția de înrăutățire a condițiilor de integritate teritorială. Noi o să plângem în urma condițiilor care au să ne fie impuse.”

Europa Liberă: Dar ce condiții ar putea să apară?

Ion Leahu: „Practic, Tiraspolul are să domine aici, dar nu Tiraspolul, ci Moscova. Și o să ne fie puse condiții neapărat: aderarea la Organizația Securității Colective, aderarea la Uniunea Vamală etc., etc.

Aici o să fie nu legislația Republicii Moldova, dar legislația Federației Ruse.”

Europa Liberă: Dar cum ar fi posibil, dacă există Ucraina?

Ion Leahu: „Asta n-are importanță. Există Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) în Transnistria, în al doilea rând, la dânșii tot la anul vor fi alegeri și nu se știe care va fi mai departe soarta Ucrainei.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că, dacă se ajunge la anumite înțelegeri pe marginea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană, ar însemna doar cedări din partea autorităților Republicii Moldova?

Ion Leahu: „Nu că cedări, dna Valentina. Asta înseamnă schimbarea radicală a caracterului republicii noastre. Ea are, formal, suveranitate, este independentă, dar de facto, ea o să devină mult mai dependentă de Rusia...”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova va rămâne o prioritate reglementarea transnistreană?

Ion Leahu: „Cred că nu. Pentru Republica Moldova în următorii ani o să fie prioritară problema existenței. Noi o să trebuiască să ne gândim ce să mâncăm, cu ce să ne hrănim copiii, cum să le asigurăm pacea și securitatea. Și astăzi nu-i prioritatea principală, dar încă doi-trei ani de situație actuală și noi o să fim cu totul altfel axați.”

Europa Liberă: Dar regimul secesionist de la Tiraspol o să aibă șanse să obțină mai mult decât a obținut până acum?

Ion Leahu: „Ei înaintează. Foarte încet, dar înaintează. Au un institut păcătos de studiere în agricultură, însă anual ei propun un soi-două de castraveți, de bostănei, de harbuji; produc, exportă. La dânșii nu se îngroapă merele cum le îngroapă la noi pe marginile livezilor. Nu știu, poate asta nu e suficient, însă mie mi se pare că totuși evoluțiile Transnistriei sunt mai eficiente decât ale noastre.”

Europa Liberă: Care va fi interesul Ucrainei pentru rezolvarea problemei transnistrene?

Ion Leahu: „Ucraina întotdeauna a fost cointeresată în aceea ca acolo, în partea de sud-vest a statului său să aibă stabilitate și ei neapărat au să susțină. Ei și așa susțin, că dacă n-ar susține Ucraina, transnistrenii de mult mureau, dar ei au și comerț transfrontalier, ei aduc de la Ucraina combustibil, așa că Ucraina este impusă de situație să aibă relații cu Chișinăul, dar la primul caz, ei renunță la asta și lucrează în continuare cu Transnistria.”

Europa Liberă: Poziția Rusiei va rămâne cea pe care a avut-o până acum?

Ion Leahu: „Da! Ea este formulată deja. Kozak așteaptă momentul potrivit. Ei așteaptă alegerile, iar după alegeri, în funcție de... ei de-acum au să realizeze ceea ce și-au pus în plan.”

Europa Liberă: Și când ar putea să facă o vizită dl Kozak în Republica Moldova?

Ion Leahu: „Nu, până la alegeri n-are să vină... După alegeri. Ei de acum sunt mult prea precauți și n-au să se arunce cu vizite, cu declarații, afirmații. Soluționarea, din punctul de vedere al Rusiei, nu este neapărat integrarea teritorială, cu toate că e în principiu o federalizare largă, cum prevede „planul Kozak” – cu reprezentanții Transnistriei în Parlament, cu influență, cu drept de vot –, ei ar accepta, dar nu e aceasta principalul. Principalul este ca de aici să fie înlăturat orice spirit pro-european.”

Europa Liberă: Ion Leahu, fost membru în delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă