Linkuri accesibilitate

Relația moldo-română, prin prisma pandemiei. „Este un succes”


Mădălin Necșuțu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut marți, la București, o întrevedere cu omologul său român Klaus Iohannis. Cei doi președinți au discutat despre pandemia de Covid-19, dar și despre Parteneriatul Strategic bilateral și relațiile privilegiate dintre cele două state. Șefa statului a exprimat mulțumiri pentru susținerea oferită de România în ceea ce privește gestionarea pandemiei de coronavirus. Jurnalistul de investigație de la Balkan Insight, Mădălin Necșuțu, sugerează că se pune o bază temeinică pentru viitorul cooperării bilaterale.

Interviu cu Mădălin Necșuțu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:35 0:00
Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre dosarul cooperării moldo-române. Până unde a ajuns astăzi relația dintre Chișinău și București?

Mădălin Necșuțu: „Lucrurile stau foarte bine. Datorită acestui ajutor pe care România l-a trimis în ultimele luni la Chișinău, am văzut practic o Românie care a livrat 200 de mii de doze de vaccin, așa cum a promis, le-a livrat într-un termen relativ scurt, de 3 luni, în 3 tranșe consecutive, și acest ajutor de doze de vaccin împreună cu cele de pe platforma internațională COVAX ne arată astăzi că cifrele, din fericire, sunt în scădere în Republica Moldova când vorbim atât de infectări, cât și de numărul de morți la nivelul statisticilor oficiale, ceea ce este îmbucurător. Și acest lucru, așa cum se întâmplă și se developează astăzi, eu îl văd ca pe un succes al relației dintre România și Republica Moldova. Sigur este loc de mai bine, întotdeauna este loc de mai bine, dar dacă e să vorbim prin prisma pandemiei, eu văd o relație foarte bună.”

Europa Liberă: Autoritățile de la București au asigurat-o pe președinta Maia Sandu, care, având o escală în capitala României, întorcându-se la Chișinău de la Strasbourg, unde a participat la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ziceam că autoritățile de la București au asigurat-o că și în continuare Bucureștiul va fi alături de cetățenii Republicii Moldova pentru a fi depășită această criză sanitară, în primul rând, prin vaccinare. La cele 200 de mii de doze de vaccin care au fost trimise din România Republicii Moldova se mai adaugă și numărul cetățenilor care trec Prutul și aleg să se vaccineze chiar în România.

Ajutorul și nivelul relațiilor dintre state se vede întotdeauna la greu...

Mădălin Necșuțu: „Ajutorul și nivelul relațiilor dintre state se vede întotdeauna la greu. Știți cum se spune: Când ți-e bine, toată lumea este lângă tine, dar contează atunci când ți-e rău cine este lângă tine. Și România a dovedit că este și poate să livreze, cel puțin în proximitatea ei, în Republica Moldova poate să livreze ceea ce i-a promis. Așa cum spuneați, pe lângă cele 204 mii de doze, am văzut că zeci, probabil, de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cu cetățenie românească, din cei oficial peste 700 de mii de cetățeni moldoveni cu cetățenie românească au mers, au trecut Prutul, așa cum ați spus, și s-au vaccinat în România. Eu aș fi avut o idee mai bună decât aceasta și aș fi făcut un protocol ca un spital din acesta mobil de armată să fie cumva amplasat pe granița care ne desparte pe Prut și acolo să se vaccineze absolut toată lumea.”

Europa Liberă: A venit o idee din rândul societății civile ca să aibă acces la vaccinare peste Prut oricine dorește.

Mădălin Necșuțu: „Da, așa e. Colegii de la Expert Forum, ONG-ul din România a venit cu această idee - și au făcut o petiție oficială în acest sens -, ca toți cetățenii Republicii Moldova să se poată vaccina, indiferent de cetățenia pe care o dețin. Respectiv, dacă au sau nu cetățenie română, ca să fim mai exacți, pentru că, indiferent de ce cetățenie avem în pașaport, e bine să trecem împreună peste această criză. Este un gest uman care transcende această barieră a cetățeniei, a vecinătății, a frăției, a culturii comune sau nu? Eu cred că ar fi fost un lucru bun și pentru România, pentru că și-ar fi proiectat o imagine mult mai bună în Republica Moldova, și nu numai în rândul cetățenilor care dețin deja cetățenie română și sunt prin excelență, să spunem, pro-români, ci i-ar fi convins și pe cei mai puțin simpatizanți ai României, dacă pot spune așa, pe scepticii când vine vorba de România, că, uitați-vă, România, pe care ați blamat-o ani de zile, atunci când v-a fost greu a venit și a ajutat, în schimb, de exemplu, Rusia, o țară mult mai puternică decât România, o țară care este printre puținele țări din lume care a făcut un vaccin propriu – mă refer aici la Sputnik V –, am văzut că în criză nu a ajutat Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deși exponenții socialiștilor spun că este așteptat și un lot de vaccinuri rusești în Republica Moldova. Ei spuneau că o parte vor veni în formă de ajutor umanitar și că altă parte va fi achiziționată, până la 500 de mii de doze, așa spuneau fruntașii socialiștilor.

Mădălin Necșuțu: „Da, noi am văzut care este realitatea, începând din august 2020, atunci când acel centru din Rusia, Gamaleia, a descoperit acest vaccin, care, apropo, este unul bun, este dovedit științific că este unul bun, nicio îndoială în această privință, dar ideea este că Rusia nu poate livra acest vaccin nici măcar propriilor cetățeni. Pentru că dacă ne uităm pe statisticile oficiale, vaccinarea populației în Rusia este undeva 3 la sută, ceea ce este puțin pentru o țară care și-a produs propriul vaccin. Atunci întrebarea vine normal, dacă tu nu ești capabil să-ți vaccinezi propriii cetățeni, atunci sunt două probleme – fie nu vrei, fie încerci să-l vinzi.

Dacă tu nu ești capabil să-ți vaccinezi propriii cetățeni, atunci sunt două probleme – fie nu vrei, fie încerci să-l vinzi...

Dar vedem că și în partea de vânzare au probleme foarte mari, pentru că au deja comenzi din peste 50 de țări, și nu le pot onora. Oare unde mai e loc și de donații atât timp cât tu nu îți poți vaccina o dată cetățenii tăi, nu-ți poți onora nici comenzile primite pe cale comercială, dar să mai și donezi în altă parte? Am văzut la fel în cadrul licitației organizate pentru cumpărarea de vaccin în cel de-al 12-lea ceas, deși era normal ca de anul trecut încă aceste proceduri să fi fost făcute, așa cum s-a întâmplat cu toate țările din Europa, deci vorbim de acea procedură care am văzut că era dată cu dedicație, pentru că prețul în acea licitație era de 10 dolari, exact cât costă Sputnik V, nu era nici 4-6 dolari, cât costă AstraZeneca, și nu era nici 20 cât costă Pfizer. Deci se vede clar că, în principiu, era pentru Sputnik V, dar nici acea licitație nu a fost procedural bine făcută și nici acea licitație nu a putut să obțină promisiunea de vânzare pentru aceste doze. A urmat după aceea vizita dlui Dodon la Moscova, în tandem cu dl Krasnoselski, au fost amândoi de mână să aducă acel vaccin rusesc luna trecută din Rusia. Vedem că până astăzi sunt aceleași promisiuni, pe care le vedem din august 2020.”

Europa Liberă: Revenim la cooperarea moldo-română. Agricultorii așteaptă 6 mii de tone de motorină. Din câte înțeleg, motorina așteaptă să fie adusă în Republica Moldova?

Mădălin Necșuțu: „Da, cred că e o chestie procedurală și va veni foarte curând. Nu cred că va fi un efort mare financiar din partea României, cel puțin. Și revenind la exemplul comparativ, aceste 6 mii de tone ar fi trebuit aduse de Rusia încă din toamna anului trecut, și la fel vedem că Rusia nu poate livra, o țară foarte mare, cu atâția adepți și aderenți în Republica Moldova, nu poate livra, în schimb, România o va face, așa cum a făcut-o și în cazul celor 200 de mii de doze de vaccin promise.”

Europa Liberă: Dar s-a ratat șansa accesării întregului credit de 100 de milioane de euro, pe care România s-a angajat să-l dea Republicii Moldova, doar 32 de milioane au fost valorificate. Autoritățile promit că nu e ratată șansa ca să fie totuși întreaga sumă absorbită. E cu putință acest lucru?

Mădălin Necșuțu: „Da, eu cred că este cu putință și am să vă explic, pentru că înainte să vin la Dvs. în emisie chiar am citit o interpelare a secretarului general al Camerei Deputaților din România, dl Cristian Buican, către Ministerul Afacerilor externe și am citit răspunsul dlui Aurescu la interpelarea acelui deputat, în care se vorbea foarte tehnic, cu repere clare cronologice și se spunea următorul lucru, că acel împrumut de 100 de milioane de euro nerambursabil dat în 2010, într-adevăr, nu a fost consumat de Republica Moldova, iar în noiembrie 2020 partea română a făcut o solicitare către partea moldovenească pentru semnarea încă unui protocol, cel de-al 6-lea.”

Europa Liberă: Partea moldovenească a spus că a fost pregătit acel protocol și pe ultima sută de metri partenerii de la București au insistat să fie incluse condiționalități pe care Chișinăul oficial le consideră politice.

Mădălin Necșuțu: „Așa a fost de la bun început acel acord și se spunea clar că era vorba despre implementarea de reforme cu accent pe sectorul justiției. Dacă ne uităm la tot mandatul guvernului Chicu de mai bine de un an de zile pe care l-a avut, în zona justiției, cu părere de rău, nu s-a făcut nimic. Or, dacă condiționalitatea de a face reforme în propria curte însemnând întărirea statului de drept e așa o condiție extraordinară pe care Republica Moldova o vede inacceptabilă, nu știu ce să mai spun, dacă, într-adevăr, aceasta e condiție atât de greu de îndeplinit. Practic, ce se întâmplă? Vă spuneam de un reper cronologic.

România oferă bani gratis, nerambursabili pentru implementarea reformelor, iar Chișinăul vine cu o contraofertă...

În noiembrie 2020 vine această solicitare din partea statului român, iar răspunsul vine abia în februarie, pe 26 februarie, mai exact, din partea guvernului interimar al dlui Ciocoi, care vine cu o contraofertă. Deci, România oferă bani gratis, nerambursabili, repet, pentru implementarea reformelor, iar Chișinăul vine cu o contraofertă, să scadă România dintr-o serie de condiționalități, care, v-am spus, în mare parte erau legate de implementarea reformelor. Bineînțeles, pe lângă faptul că e contraproductiv să faci o contraofertă pe ceva gratuit, răspunsul a venit, repet, de-abia pe 26 februarie, când pe 28 martie expira întregul acord. Deci cu o lună de zile pentru pregătirea unor acte de genul acesta, pentru că trebuie trecute prin parlament și toate celea, apoi...”

Europa Liberă: Supărarea Chișinăului era că cele 32 de milioane nu au fost condiționate, iar ulterior s-au gândit la București că trebuie să introducă condiții.

Mădălin Necșuțu: „Și cred că e justificat, ținând cont de evoluția statului de drept în ultimul an, sub guvernarea Ion Chicu, cred că aceste condiționalități sunt absolut normale și, mai mult de atât, vin în tandem sau pe linia Bruxelles-ului. România nu a făcut linie separată față de Bruxelles și Bruxelles-ul a spus tot timpul: „Faceți reforme, implementați reforme, în special în zona justiției vrem să vedem statul de drept întărit” ș.a.m.d. Deci, România nu a ieșit cu nimic din linia Uniunii Europene. Nu poți pretinde atunci când primești ceva, știți, este o vorbă românească – calul de dar nu se caută la dinți? Deci, pur și simplu, nu poți să vii cu contraoferte la ceva gratuit, e puțin în afara sferei diplomatice.”

Europa Liberă: În relația bilaterală foarte mult se punea accentul pe faptul că trebuie îmbunătățită infrastructura care ar lega cele două stare, infrastructura terestră, în primul rând, construcția de poduri, dar și infrastructura energetică. Iată a fost dat în folosință gazoductul Iași-Chișinău, dar deocamdată gazul prin țevile acestui gazoduct nu curge.

Mădălin Necșuțu: „E adevărat. Și asta sperăm că se va întâmpla în curând, dar în momentul în care s-a făcut acest gazoduct, respectiv când a fost inaugurat el oficial în 2020, pe 27 august, era o dată simbolică, a oferit pentru negocierile din decembrie cu Gazprom companiei Moldova-Gaz a oferit un atu extraordinar pentru a-și negocia viitorul contract. Deci, chiar dacă n-a curs încă nicio picătură de gaz prin acel gazoduct, a oferit atuuri suplimentare Republicii Moldova pentru a-și negocia actualul contract cu Gazprom. Ținând cont că atunci, la acel moment, Republica Moldova, în ciuda bunelor relații ale dlui președinte cu Moscova și drumurilor sale intense la Moscova, plătea unul dintre cele mai mari prețuri la gaze din Europa, era atunci undeva la 170 de dolari pe mia de metri cubi. Niciun stat din Europa nu plătea o asemenea sumă.”

Europa Liberă: Dar vedeți care sunt reproșurile celor din tabăra socialistă, că chiar România a majorat importul de gaze rusești în ultima perioadă de timp?

Mădălin Necșuțu: „Da, dar dacă ar fi să facem comparație, Republica Moldova importă peste 90 la sută de gaz de la Gazprom, iar România importă sub 10 la sută. Deci, cantitatea de gaz importată din Rusia în România este foarte mică și este mai mult un adaos la ceea ce consumă România în mod normal.”

Europa Liberă: Dar prin țevile acestui gazoduct ar putea să curgă tot gazul rusesc?

România ar trebui să facă un efort de 10% maxim pentru a putea transporta gaze spre Republica Moldova...

Mădălin Necșuțu: „Nu, nu. Va curge gaz românesc. Cred că e și o chestiune de timp în privința exploatărilor din Marea Neagră, pe care în prezent România le face, sunt cercetări clare acolo, se știe că există un anumit volum de gaz care ne-ar ajunge pentru mulți ani de acum înainte, e numai unul dintre zăcămintele descoperite acolo. Nu știm exact dacă acel gaz din Marea Neagră va curge pe gazoductul România - Republica Moldova, dar cert este că consumul de gaz al Republicii Moldova este undeva de 10 ori mai mic decât al României. Deci, România ar trebui să facă un efort de 10 la sută maxim pentru a putea transporta acel miliard de metri cubi de gaz pe care îl consumă, în principiu, Republica Moldova, e adevărat, fără Transnistria.”

Europa Liberă: Autostrada Unirii când credeți că ar putea să fie la modul cel mai serios nu doar discutată, dar și construită?

Mădălin Necșuțu: „Probabil va dura câțiva ani, nu e un proces care se va termina foarte rapid. Deocamdată, s-a semnat studiul de fezabilitate, deci, probabil va urma licitația pe diverse tronsoane. Acum sperăm că licitațiile pentru această autostradă vor fi câștigate de firme serioase și am o plăcere personală să urmăresc știrile în care se anunță noi loturi în România de autostradă în diverse faze și observ că există un trend în România de a construi mai rapid, de a livra mai repede decât termenul pe care și l-a asumat constructorul, ceea ce e o tendință absolut uluitoare, ținând cont că în anii trecuți în România această tendință era inversă, întotdeauna existau probleme la termenul de livrare, erau procese de judecată, erau chestiuni birocratice care împiedicau aceste construcții.

Acum România a devenit un mic șantier pe acest segment și chiar mă bucură și acțiunile, și hotărârea ministrului Transporturilor din România. Vedem un ministru capabil, pus pe lucru, venit dintr-o altă generație de politicieni, care vrea să plece cu o moștenire consistentă din acest mandat și cred că Autostrada Unirii nu va face abstracție. Mai mult decât atât, vedem și din partea Uniunii Europene o dorință de interconectare pe cale terestră a Republicii Moldova de Uniunea Europeană recte România prin această autostradă. Deci, și de la Bruxelles avem verdele pentru construcția mai rapidă a acestei autostrăzi. Într-adevăr, fiind vorba de câteva sute de kilometri buni, probabil va dura câțiva ani, 3, 4, 5 ani, nu va fi mâine, nu trebuie să ne amăgim cu lucrul ăsta, dar va fi.”

Și de la Bruxelles avem verdele pentru construcția mai rapidă a acestei autostrăzi...

Europa Liberă: Piața românească, piața de desfacere a devenit foarte atractivă pentru mărfurile din Republica Moldova și de aici se consideră că și crește exportul către piața Uniunii Europene, dar sunt rezerve nevalorificate. De ce?

Mădălin Necșuțu: „E vorba, în primul rând, în Uniunea Europeană de cote, de ce cotă este alocată unei țări din afara ei pentru a exporta în Uniunea Europeană. În privința României, știm foarte bine, de câțiva ani buni de zile deja este pe primul loc în rândul țărilor care importă din Republica Moldova și acest trend îl vedem inclusiv în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Vreți să deschideți paranteza și să ne spuneți mai mult? Totuși, cum a ajuns regiunea transnistreană să aibă cele mai multe exporturi în România?

Mădălin Necșuțu: „Da, e foarte interesant. Noi am făcut o investigație acum vreo două luni și am luat ultimele cifre din exportul, cifrele oficiale, ca să spun așa, de la Tiraspol și ne-am mirat și noi că, într-adevăr, România este de departe cel mai mare importator din Transnistria. Am fost și noi curioși să vedem cam ce exportă Transnistria în România și e vorba de produse din fier vechi, textile și ceva ciment, dar, într-adevăr, România este cel mai mare importator al produselor transnistrene. Știm foarte bine că produsele transnistrene sunt scutite de taxe din partea statului Republica Moldova și de aici putem afirma, cu părere de rău, că România, la fel ca și Polonia pe locul 2 și Germania pe locul 3, fac top-3-ul țărilor europene care ajută cumva la supraviețuirea regimului de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem, că există deja păreri care spun că, dacă a ajuns România să mențină un regim secesionist, atunci la ce să se mai aștepte?

Mădălin Necșuțu: „E adevărat, dar România este actorul secundar în toată chestiunea asta. În primul rând, actorii de la Chișinău, cei care fac afaceri de peste 30 de ani cu regimul separatist de la Tiraspol, în diferite forme sau componențe, ca să zic așa, de la dl Smirnov, Șevciuk și acum dl Krasnoselski, cred că ar trebui ei, în primul rând, de la Chișinău, actorii principali ar putea rezolva această chestiune. Noi știm că există și presiuni din partea UE tocmai pentru a nu crea încă un focar de tensiune și au fost presiuni pe Chișinău să accepte această formă de export al produselor transnistrene via Chișinău, dar, în același timp, se pare hilar, cel puțin în ultima investigație pe care am făcut-o că Guvernul Republicii Moldova se laudă cu exportul de icre negre de la Tiraspol în Uniunea Europeană și noi am văzut clar că firma respectivă de acolo, se numește Aquatir, nu are nicio treabă cu Republica Moldova, nu plătește nicio taxă aici și, mai mult, e vorba de o firmă germană făcută de un întreprinzător german, prieten cu oligarhii locali de la Tiraspol, dl Gușan și dl Kazmalî și vedem că din această afacere Republica Moldova nu câștigă nimic. Anul trecut pentru o altă investigație pe care noi am făcut-o legată de contrabanda cu țigări, pe care o realizează Transnistria prin două firme de apartament, acolo am descoperit că două firme de apartament transnistrene importau în Republica Moldova 1,5 miliarde de țigarete, în timp ce cei 3 mari jucători globali din industria de tutun importau cu taxe în Republica Moldova 1,8 miliarde de țigarete. Deci, două firme din Transnistria importau aproape la fel de mult cât cei 3 mari jucători la un loc. Și ne-am pus întrebarea: cum e posibil așa ceva? Și chiar l-am rugat pe un expert în economie, dânsul e acum consilierul prezidențial al dnei Sandu, să fac calculele pe cât pierde Republica Moldova de la aceste 1,5 miliarde de țigarete importate în 10 luni din 2020. Și dânsul ne-a făcut un calcul și ne-a zis: „Dacă ar fi venit normal acele țigarete, statul ar fi beneficiat de 60 de milioane de euro”. Or, dacă acest tip de contrabandă sau acest tip de existență a unei economii gri în relația cu Transnistria va continua, eu cred că nu e decât în detrimentul Republicii Moldova și-i o sursă irosită de bani.”

Europa Liberă: Ziceam că se îmbunătățește relația economică dintre cele două state, dar de ce atât de greu vin investițiile românești în Republica Moldova?

Mădălin Necșuțu: „Ar trebui să vedem cazul Victoriabank de anul trecut, în care a fost o tranzacție cât se poate de transparentă, într-adevăr, personajul care stătea în spate, respectiv oligarhul Plahotniuc, fugit acum din Republica Moldova, ca să vorbim cu subiect și predicat, am văzut o tranzacție pur și simplu ca orice altă tranzacție. Atunci când a venit vorba de populismul fostului guvern socialist și, respectiv, al procuraturii care acționa în timpul acelui guvern, am văzut că la un moment dat s-a venit cu ideea ca statul Republica Moldova să rechiziționeze cumva cota-parte a României, respectiv a Băncii Transilvania, ca să fiu mai exact, din această afacere.”

Europa Liberă: Ideea asta venea de la Platon.

Mădălin Necșuțu: „Da, venea de la un personaj foarte controversat care stătea în pușcărie, pe care l-a eliberat procurorul general al Republicii Moldova după o discuție, ca să aflăm ulterior că procurorul general al Republicii Moldova a avut activități și cooperări în lumea afacerilor cu dl Platon. Adică, dacă ne gândim cum ar putea să vină o afacere din străinătate, respectiv din România, să se plătească niște sume de zeci de milioane de euro pentru anumite cote-părți din întreprinderi și apoi, în funcție de jocurile politice de la Chișinău, să existe posibilitatea rechiziționării acelor acțiuni. E puțin dubios și tocmai din această privință există o oarecare reticență a investitorilor din România.”

Europa Liberă: Adică acest caz îi descurajează pe alții să-și aducă capitalul aici, în Republica Moldova?

Mădălin Necșuțu: „Absolut. Și nu e vorba numai de România, ci e vorba și de alți investitori, alți potențiali investitori din străinătate.”

Europa Liberă: Dar rămâne atractivă, totuși, Republica Moldova pentru mediul de afaceri?

Potențial există, dorință există...

Mădălin Necșuțu: „Da, eu cred că rămâne. Și o să vă dau și un exemplu: există, totuși, o firmă aici, la Chișinău, care se numește Balkan Pharmaceuticals, dacă nu mă înșel, e cel mai mare jucător pe piața medicamentelor din Republica Moldova și este de un cetățean de la Iași. Și avem cele mai mari hale din sud-estul Europei făcute chiar aici, la Sângera, lângă Chișinău. Deci, potențial există, dorință există, dar astfel de cazuri când se întâmplă descurajează foarte tare și vorbim aici de capitalul privat. Nimeni nu vrea să-și riște banii într-o țară unde nu există respect față de lege și un stat de drept și vă spun asta din experiența României, pentru că în anii 2000 a existat aceeași reticență a investitorilor europeni să vină într-un mediu instabil politic, în care ei și-ar fi putut pierde afacerile pe fondul corupției locale. Și de aici a fost o foarte mare reticență și procesul acesta a durat ani de zile, a mers în paralel cu reforma justiției. Acești investitori au căpătat încet-încet încredere odată când au văzut că lucrurile se mișcă într-o direcție bună în sensul stârpirii corupției din România. Exact așa se va întâmpla și în Republica Moldova, atunci când ei vor putea veni într-un mediu economic previzibil, într-un mediu politic previzibil, în care nu există nici cel mai mic risc ca ei să-și piardă banii investiți în Republica Moldova, atunci lucrurile vor intra pe un făgaș normal.”

Europa Liberă: Dar o relație bună între Chișinău și București, între București și Chișinău depinde și de politic, depinde dacă la putere sunt partide de dreapta sau de stânga?

Mădălin Necșuțu: „Depinde în sensul guvernării, nu cred că ar avea nimeni o problemă cu partidele de stânga de la București, dacă ele ar fi orientate spre reforme, spre întărirea statului de drept. Au fost discuții nenumărate chiar și cu socialiștii, în care România a transmis lucrul acesta. Adică ce vreau să spun este că această factură de stânga sau de dreapta nu contează atât de tare cât contează profilul acelui partid de la guvernare, dar și dorința lui, mai ales voința politică, cum se vorbește în acest limbaj politico-diplomatic de lemn, pe care nu vreau să-l repet foarte tare, dar e vorba de voința politică, dacă există voința politică și cineva observă lucrul acesta, că există voința politică, atunci lucrurile merg într-o direcție bună, dacă nu există voința politică din partea partidului care formează majoritatea sau care are guvernul, atunci nu putem vorbi nici de o colaborare. Și apropo de acest împrumut pe care România urmează din nou să-l negocieze și sunt sigur că, cel puțin în discuții informale, dna Sandu l-a abordat ieri la București, nu știu concret lucrul acesta, pentru că e prea proaspătă vizita și nu am avut timp nici eu să întreb sursele din Guvernul de la București, să-i întreb exact ce s-a vorbit, dar sunt convins că acest subiect a fost abordat, deoarece v-am spus că am citit o interpelare puțin mai devreme, înainte să vin la Dvs., și în această interpelare dl Aurescu spune clar că încheierea unui nou acord pe această chestiune este foarte posibilă, dar totul depinde de evoluția politică de la Chișinău. Dacă citim printre rânduri și descifrăm acest limbaj diplomatic, este clar că România și-ar dori un guvern nu neapărat de dreapta, deși asta ar fi prima opțiune, să fim onești, dar ar vrea un guvern reformist la Chișinău, tocmai în ideea de care v-am vorbit mai devreme, care să întărească statul de drept, care să pună o previziune și o previzibilitate, mai bine spus, în lucruri, atât politic, cât și economic, și social. Când dai undeva bani, trebuie să te asiguri că ei nu se vor duce în diverse buzunare obscure, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, și nu numai cu banii României, și cu banii Uniunii Europene, pentru că de aici obții exact efectul invers, când te trezești că dai bani undeva și în loc ca lumea să te simpatizeze în locul respectiv unde dai bani, mai ești și huiduit din cauza unor oligarhi locali care iau acei bani și-i bagă în diverse buzunare.”

Europa Liberă: Înfrățirea primăriilor ar putea să aducă și rezultate frumoase?

Mădălin Necșuțu: „Da, și cred că o face deja. Cred că la nivel local, sigur nu sunt atât de mediatizate, noi, presa în general, urmărim aspecte de mainstream, dar dacă am coborî la nivelul local și ne-am duce și am face, de exemplu, mai multe materiale între primării înfrățite dintr-un sat din Republica Moldova cu un sat din România, sunt convins că am putea vorbi de ajutoare palpabile. Evident, vorbim de autorități locale, sumele sunt mai mici, noi, așa cum ne-am concentrat și pe discuția noastră, am vorbit de 100 de milioane, de 60 de milioane, sigur sumele sunt mult mai mici, dar pentru proiecte locale, pentru o bibliotecă, de exemplu, sau pentru achiziția de calculatoare într-o școală la nivel local, sunt convins că astfel de chestiuni există între localitățile înfrățite. Mă bucur că se întâmplă lucrul acesta, dacă vedem bine, și Uniunea Europeană, ca o strategie de boicot la adresa guvernului nereformist de la Chișinău, a început să dea bani de jos în sus și a plecat cu proiecte din zonele rurale și au finanțat direct în regiuni...”

Europa Liberă: Da, Cahulul, Ungheniul, Bălțiul...

Mădălin Necșuțu: „Da, exact, a încercat să regândească această strategie de oferire a fondurilor în Republica Moldova, tocmai pentru a nu trece printr-un guvern care nu dorește să aplice reforme. Deci, cred că România s-a înscris și ea din punctul acesta de vedere tot în linia Uniunii Europene, tot așa a acționat. E un program intens care funcționează la nivel local, nu e greu să cuantificăm exact cine, cât, cum a dat ș.a.m.d., poate cineva va gândi o astfel de statistică, cred că ar fi interesant de văzut, dar din câte cunosc și din câte urmăresc, și în România, și în Republica Moldova astfel de contacte există, există schimburi de experiență, și nu numai, există ajutor concret la modul cel mai material între localitățile dintr-o parte și din alta a Prutului.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG